5,528 matches
-
execute la cererea comandamentului și alte misiuni specifice profilului lor de activitate. III.MĂSURI PE LINIE DE MILIȚIE 14. Inspectoratul General al Miliției, prin unitățile și formațiunile subordonate, potrivit competențelor, va acționa pentru: a.intensificarea măsurilor de apărare a avutului obștesc, activizarea măsurilor de prevenire și combatere a faptelor antisociale, asanarea centrelor universitare de elementele infractoare parazitare; b.controlul permanent al stării de legalitate și ordine în obiectivele economice, în mod deosebit în cele ce fac obiectul Decretului nr. 400/1981
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și securității sediilor proprii, a armamentului și muniției din înzestrare, precum și a celor care aparțin gărzilor patriotice. 15. Direcția Economică și compartimentele teritoriale corespondente vor întreprinde măsuri de control pe profil în scopul întăririi dispozitivelor de apărare a integrității avutului obștesc, asigurarea stării de ordine și legalitate în obiectivele economice și unitățile comerciale, turistice și de altă natură, precum și pentru înlăturarea deficiențelor și încălcărilor de lege. 16. Direcția Pază și Ordine și compartimentele subordonate, împreună cu Direcția de Informații Interne, Securitățile și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
harabagii a orașului. Harabagiii nu pot să se tocmească pentru transporturi decât în prezența vătavului, care-și încasează pe loc havaietul. Vătavul prezintă raport zilnic Agiei de numărul carelor închiriate. Ori de câte ori Divanul ar fi avut nevoie de care pentru „trebuințe obștești”, vătavul era dator să i le pună la dispoziție „fără sminteală”. Arenda anuală a vătavului era de 5.000 lei. Cât de necesar a fost acest serviciu de transport pentru economia Moldovei rezultă din faptul că deși harabagii au fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de către birnici. Lucrările de construcții de drumuri și poduri, ori de îmbunătățire a comunicațiilor, s-au lovit însă de mari piedici. Boierimea continua să rămână refractară la apelurile pe care le făcea Paul Kiselev și refuza orice contribuții la efortul obștesc. Schimbările de direcție ale drumurilor moldovenești - conform planurilor făcute de inginerii ruși - trebuiau să fie acceptate de către proprietarii moșiilor pe care ele treceau. Îndreptarea drumului Bordei s-a aprobat numai după ce s-a constatat că „nu poate aduce vreo supărare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funcționarii austrieci au continuat să aplice în Moldova, conform punctului lor de vedere, regulamentele Uniunii telegrafice austro-germane. Deși fuseseră alcătuite comisii în vederea adaptării acestor regulamente situației din Moldova, schimbările propuse erau însă în sensul celei pe care o propunea Divanul Obștesc domnitorului, cu privire la art. 10 din regulamentul Uniunii, în felul următor: „și anume unde să zice la giudecătorie, să să zică la o otoritate locală”. Aceasta era singura modificare, adusă regulamentului de către moldoveni. Buna funcționare a acestei instituții cerea însă măsuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se pot da prin telegraf de către fețe particularnice în timpul alegerilor de deputații [...], să scrie acei direcții a opri cu totul corespondențiile particulare în acest obiect, totodată să pune înainte acei direcții ca ori care depeși ce ar șopti în contra liniștei obștești, sau cu scop de a ațâța duhurile în chestii politice, să nu să telegrafisască mai înainte de a se cenzura de Ministerul din lăuntru. De asămine să va urma și cu acele depeși care ar cuprinde în ele știri despre lucrările
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a V-a) a Regulamentului Organic, prin care se stabilea că orice proprietar putea exploata bogățiile subsolului moșiei sale plătind zeciuială către stat. Dacă proprietarul nu dădea în exploatare, în termen de cinci ani, „băile” de pe moșia sa, domnitorul, împreună cu Obșteasca Adunare, urmau să ia măsuri ca exploatarea lor să fie trecută asupra statului, care în schimb își lua obligația să acorde zeciuială proprietarului respectiv. Zăcămintele de sare din proprietatea particulară treceau în exploatarea exclusivă a statului, care de asemenea atribuia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oriental s-a șters, numai turcul care vinde rahat la poarta Mitropoliei și-și linge degetele vânzând a mai rămas”. La jumătatea veacului trecut, tipul ideal al orășanului era burghezul, „un om ca oamenii”, care trebuia să fie, potrivit ,,regulilor obștești”, abonat ,,la un cabinet de lectură”, să bea șampanie, să fie îmbrăcat după ultima modă, să poarte baston rococo și pumnal cerchez, să scrie cu „condei de oțel”, să joace șah, să danseze polca și să aibă pe biroul său
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unui regim impus de Poartă. Era vorba însă de o minoritate, încât este pe deplin îndreptățită concluzia că politica filo-rusă a lui Cantemir și Brâncoveanu nu a fost personală, căci, „cel puțin în această împrejurare, domnii nu lucraseră împotriva părerii obștești”. Această părere obștească nu putea să încline decât spre viitorul pe care-l promitea Petru I (pe atunci nu existau motive care să pună sub semnul întrebării sinceritatea promisiunii), biruitorul de la Poltava, țarul pravoslavnic, în proclamația adresată moldovenilor: „luptați pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de Poartă. Era vorba însă de o minoritate, încât este pe deplin îndreptățită concluzia că politica filo-rusă a lui Cantemir și Brâncoveanu nu a fost personală, căci, „cel puțin în această împrejurare, domnii nu lucraseră împotriva părerii obștești”. Această părere obștească nu putea să încline decât spre viitorul pe care-l promitea Petru I (pe atunci nu existau motive care să pună sub semnul întrebării sinceritatea promisiunii), biruitorul de la Poltava, țarul pravoslavnic, în proclamația adresată moldovenilor: „luptați pentru patrie, pentru cinste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai ales a acestor două țări, Țara Românească și Moldova. Pentru aceasta și noi imputăm toate piedicile care au mijlocit până acum, întâiu, păcatelor noastre și, al doilea, împrejurărilor. Oare nu s-ar putea găsi un mijloc, încât cu mulțămirea obștească a celor ce se împotrivesc slobozirii creștinilor să se stirpeasă aceste piedici ? Oare Țara Românească și Moldova și oricealta, adăugându-se pe lângă Lehia cu privilegii și scutiri, așa precum sunt astăzi ale Curlandei, nu ar fi o precumpănire îndestulătoare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din copiile, conținând articolul lui Stein mai sus menționat, remise membrilor Divanului. „Cu ocazia propunerii făcute de a se concesiona banca țării unei companii austriece - este scris în document - se socoate de cuviință a se supune luării aminte membrilor Divanului obștesc, chemați de a delibera asupra acestui obiect, următorul extract dintr-un art[icol] publicat la 11 aprilie 1856 în gazeta austriacă [„Oesterreichische Zeitung”], jurnal cunoscut a fi organul Ministerului de Finanțe Bruck. Articolul este scris de faimosul publicist Stein și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fi organul Ministerului de Finanțe Bruck. Articolul este scris de faimosul publicist Stein și, pentru cine are ochi, este mai mult decât lămurit”. După ce dă extrasul, autorul acestei copii manuscrise încheie: „Iată ce zice „Gazeta austriacă”: Oare membrii Divanului obștesc vor da mâna la această mare chemare ?”, adică la apelul adresat de Stein țărilor germane în vederea acaparării economice a Principatelor Române. Nu numai membrii Divanului, ci și aproape întreaga opinie publică din țările noastre a făcut front comun în fața acestei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un delegat al comitetului de bloc își făcuse apariția ca să-l felicite pe Mihai (totul se află, totul se știe în această lume închisă și strict supravegheată) și, cu acea ocazie, îi chemase, într-un imperturbabil limbaj de lemn, la obștescul ritual de muncă patriotică. Voluntară însă într-un oximoron de esență colectivistă cam obligatorie. Nu de alta, dar individul, tentat de savorile libertății, să nu-șui piardă reflexele gregare. După loviturile în pereți, bocănituri în ușă. În prag, un grupă de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Caz de calamitate... Eu sînt calamitatea matale, Nea Matei... (Matei strigă: "Chem poliția! Mă duc la poliție".) Du-te, du-te, Nea Matei... și adu și cătușele... să ți le pun... pentru evaziune morală... pentru delapidare de disperări din avutul obștesc... Du-te! (Matei pleacă strigînd: "Fire-ai al dracului de descreierat și de bandit ce ești!"; Costache și Marieta nu prea știu ce să facă...; s-ar duce cu Matei... dar ar rămîne și cu Octav) Mamă, iubită mamă, iubit
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de venit sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii. Populația ocupată civilă nu include cadrele militare și persoanele asimilate acestora, neangrenate în activități economice (personalul MApN, MI, SRI, militari în termen), deținuții și salariații organizațiilor politice și obștești. Populația ocupată include: salariații civili - persoane care desfășoară o activitate pe baza unui contract de muncă, într-o unitate economică sau socială, inclusiv elevii și studenții încadrați și pensionarii reîncadrați în muncă pe baza unui contract de lucru; angajatorii persoane
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
elaborând chiar o teorie „avant la lettre” a receptării: „Atunci dar când, scriind, ne adresăm la toată lumea, și la cei prezenți, și la cei viitori, avem să facem nu numai alegerea și întrebuințarea, ci totodată și așezarea vorbelor potrivit cu deprinderea obștească”, pentru că „multe din cele mai prețioase scrieri ale noastre sunt lipsite de claritate și de cuvenita preciziune”. Folosindu-se de exemple din Coresi, D. Cantemir, Dosoftei, Nicolae Costin sau A. Beldiman, el își propune să stabilească „câteva reguli generale în ceea ce privește
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
unor Ghica sau Kogălniceanu, ca și, de altfel, ale tuturor pașoptiștilor, nu au nimic În comun cu felul de a fi al unui dandy. Verva lor de Întemeietori culturali, atașamentul patetic pentru o sumă de valori sacre (propășirea patriei, binele obștesc, emanciparea culturală etc. etc.) sunt tot ce poate fi mai opus detașării ironic superioare a dandy-ului. De aici, poate, și ușorul lor dispreț pentru filfizonii români, pentru felul „de suprafață”, „găunos” În care a fost preluat un model apusean
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nu Îi poate repugna ceva mai mult decât monotonia, uniformitatea, fadoarea dobândite prin amestecul indistinct cu cei mulți și „de serie”. Chiar dacă au cochetat cu mișcările de insurgență populară (Barbey, Baudelaire), chiar dacă s-au dedicat cu prețul vieții unor cauze obștești (Byron), elitarismul aristocratic al dandy-lor rămâne literă de lege. Repulsia pentru Înserierea vulgară mai are Însă un resort despre care va fi vorba ceva mai Încolo: oroarea dandy-ului față de tot ce e natural. Apartenența la specie Îl face indistinct
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
perfecțiuni sociale pe care o cunosc doar albinele (la temelia mitului aflându-se, de altfel, un străvechi cult al zeiței-albină). Oamenii vârstei de aur trăiesc, Într-adevăr, fără nici o grijă, nesupuși legii muncii, dar ordinea care Îi unește este una obștească: „Trăiau precum albinele”, spune Hesiod. Gând cu totul străin celui construit de egocentricul dandy, care se visează necontenit singular și singur. Cât despre parabola celestă În care dandy-ul se vede proiectat ca Înger de către unul dintre cei mai temeinici
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și programelor sociale privind ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor; stabilesc măsuri că ministerele, centralele și întreprinderile să asigure nivelul calitativ al produselor prevăzut în documentații, pentru produsele ce se realizează prin cooperare. Articolul 24 Organizațiile de masă și obștești sînt obligate să ia măsuri pentru mobilizarea și stimularea inițiativei creatoare a întregului personal muncitor, pentru folosirea cu eficientă a materiilor prime și materialelor, exploatarea corectă și cu un înalt randament a mașinilor și utilajelor, realizarea produselor în condițiile de
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
de asigurare și control al calității, se stabilesc prin regulament aprobat prin decret al Consiliului de Stat. Capitolul 8 Dispoziții finale Articolul 41 Dispozițiile prezenței legi se aplică în mod corespunzător prestațiilor de servicii, precum și organizațiilor cooperatiste și celorlalte organizații obștești. Articolul 42 Încălcarea dispozițiilor prezenței legi atrage, după caz răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenționala sau penală a celor vinovați. Articolul 43 Aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru încălcarea normelor privind asigurarea și controlul calității produselor și serviciilor nu exclude aplicarea sancțiunilor disciplinare
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
L'unique condition était l'emploi d'un langage littéraire courant qui réunisse leș deux sources précisées : Condiția ce, la rândul meu, o puneam acestor două isvoare de limbă, erau că vocabulele ce mi le ofereau să fie de uz obștesc, de uz obștesc cel puțin în vorbirea intelectuală de toate zilele. Călăuzit de unele criterii și norme, ce aveau să mă pună la adăpost de varii neajunsuri și excese, am pornit la drum. "998 Parmi leș critères et leș normes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cultural-religioasă. Populația autohtonă era organizată și trăia în obști sătești (vicinale), în care casa, bunurile și animalele formau proprietatea privată, iar terenurile agricole (arabile), pășunile, pădurile și apele erau deținute în comun de toți membrii obștei. Pământurile arabile constituiau fondul obștesc și erau date în folosință prin tragere la sorți. Această organizare sub formă de obști a populației autohtone în zona de vest a Banatului rezultă și din relatările lui Priscus din Panion. Obștile daco-romane au fost cu precădere obști agraro-pastorale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
socială anterior existentă. Concret, punctul de plecare l-a constituit obștea sătească, în cadrul căreia cele două forme de proprietate-coexistente-a obștei asupra pământului întreg al comunității și posesiunea (proprietatea) individuală asupra lotului de pământ (arabil) primit de către membrii ei, adică proprietatea obștească și cea privată, au creat condițiile obiective favorabile diferențierii. Funcțiile sociale deținute de unele persoane, obligațiile membrilor obștei față de aceste persoane, consecințele materiale concrete ale instituirii dominației politice a alogenilor au adâncit diferențierea socială deja existentă.16 Aceasta a dus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]