1,735 matches
-
nu s’a Îndepărtat mai bine de 500 de ani, grija pentru sursa, nu numai a existenței, dar chiar a prosperității lui, grijă care, văzută de un citadin, dar nu prea Îndepărtat, are toate caracterele unui cult, grijă de loc obositoare, pentru simplul motiv că e purtată de la sine, e În sânge, nu Învățată la școală. Nimeni nu s’a gândit vreodată să curățe, cu ghilimelele de rigoare, mușchii de la gard; după cum nu s’a gândit nici dacă e bine ori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
taie, să se omoare cu neamurile. Fire-ar ai dracu’ când ni l-au dat, fir-ar ai dracu’ când ni l-au luat. Așa trebuia să zici dacă venea vorba despre pământ, ca să nu se lungească inutil o discuție obositoare despre împroprietărire. Lor le sunt de ajuns satul, strada. Tu înveți, o să ajungi cândva dincolo de Ploiești. Se văd contururile grădinilor. Gardurile - ca niște forme geometrice. Ca să vezi că lumea asta are o logică. O lume desenată. Pictată. Așa se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mintea. Refac firul amintirilor și acele imagini sunt derulate în mișcare, o mișcare ușor rectilinie, mai puțin uniformă pentru că mă aflu în rata Brăila Însurăței alături de părinți și fratele tatei, iar drumul pare anevoios, cu suficiente opriri, poticneli, uneori discuții obositoare, alteori tăcere, doar tăcere. Cred că am trei ani și mă pierd în poala voluptoasă a mătușii mele, o femeie voinică, extrem de temperamentală, căreia îi spun „Mamalita”. Mergem la nunta fratelui mamei, la Însurăței, localitate situată la aproape 55 de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
reliefau un contur generos care îl făcea plăcut și dorit în comunitate. Deși suferise mult, era o fire jovială, extrem de aplecat dialogului cu cei din jur și mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare, nu jignea, nu înjura și avea în sânge și în spirit ceea ce străbunii noștri îi picuraseră în toate cotloanele sufletului său prin har divin, fierbânțeala jocului, patima dansului. Era cel mai bun, iar la 65 de ani fusese invitat la
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Nahuel Huapí și am dormit pe malul lui, sătui și mulțumiți după strașnicul grătar pe care Îl Îngurgitaserăm. Dar, cînd ne-am așternut iarăși drumului, am observat că era lăsat cauciucul din spate, iar de atunci a Început o luptă obositoare cu camera de aer. De fiecare dată cînd lipeam o parte, se Înțepa altundeva, pînă am rămas fără plasturi și am fost nevoiți să ne petrecem noaptea acolo unde ne găseam. Un Îngrijitor austriac, care participase la curse de motocicletă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
și plin de mângâieri spirituale. În 2 octombrie 1929 am fost admis la profesiunea simplă. A doua zi am fost trimiși în Italia pentru studiile filosofice și teologice. Drumul cu trenul: București - Jimbolia - Belgrad și Fiume a fost lung și obositor. De la Fiume până la Ancona l-am străbătut cu vaporul, iar de la Ancona la Assisi iar cu trenul. Am sosit la Assisi a doua zi după sărbătoarea Sfântului Francisc, în 5 octombrie 1929. Aveam să petrec în sacrul Convent aproape 5
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Pe curând. ...E noapte deplină. Mama, încadrată de cei doi copii Bebi și Țuki doarme cu imperceptibile tresăriri ale unui mușchi facial, scăpat de sub controlul impecabilului sistem neuronic. Se odihnește refăcându-și rezervele energetice pentru o nouă zi de muncă obositoare. E grea și mizerabilă munca efectuată de mama ca femeie de serviciu și spălătoreasă la spital. Pe atunci nu erau mașini de spălat. Fiecare articol destinat igienizării prin spălare era "pictat" și imprimat cu o varietate multiplă de umori care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
căldare, o punea pe teu și tot așa. Dar nu era tocmai ușor. Fiecare îndoitură de șale impunea noi și noi eforturi care-i blocau mușchii dorsali atât de dureros încât cu greu își revenea la poziția verticală. Era foarte obositor. După terminarea tuturor suprafețelor spălate, mijlocul o durea atât de cumplit de parcă cineva anume i-ar fi înfipt sute de vârfuri de cuțit în zona spinală. Și toate acestea pentru ce? Pentru a-și hrăni cei șase copii fără tată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Ministerul Sănătății intitulat foarte sugestiv: "cine moare primul". Iar funinginea lipicioasă rămânea imprimată pe hainele și epiderma nefericiților moldoveni putând fi lesne confundați cu un detașament de hornari sau de mineri ieșiți din șut, întorcându-se acasă după o zi obositoare de roboteală. Nu se mai recunoștea nimeni. Obrazul, gâtul, pieptul, palmele, totul era acoperit de funingine, iar din masa aceasta de negru-catran doar albul ochilor se mai mișca timid și sperios de la stânga la dreapta și invers ca doi năsturași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
lumânării aprinse care-și pâlpâia flăcăruia în "garsoniera" iepelor, cu o adiere bolnăvicioasă, gata-gata să-și dea duhul. Adevărul e că se vedea foarte prost; era mai mult un semiîntuneric. Din puținul pe care-l câștiga tata după o muncă obositoare de dimineața până seara, mama cumpăra de mâncare pentru familie. Nu era cine știe ce, dar dispăruse frica de foame, ideea de lipsă acută și permanentă a alimentelor. Tatăl nostru era sănătos și puternic și era lângă noi, alături de mama, pentru a ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
erau miresmele cele mai încântătoare pentru alveolele pulmonare ale unor copii. Mirosul specific de cabaline și al materiei arse eliminate de cele două patrupede se infiltra în aerul înconjurător, diminuând cantitatea de oxigen, făcând respirația mai grea, mai neplăcută și obositoare. Să ne mutăm. Ușor de spus. Dar unde? La cine? "Lăsați copiii și nu-i opriți să vină la Mine, că a unora ca acestora este împărăția cerurilor" (Matei, 19:4 Am venit, Doamne, am venit și ne-ai trimis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
odată vreo doisprezece metri lățime. Făceam grămezile la mijloc, adică pe rândul unde se afla tata, și tot el fixa distanța dintre grămezi, la cinci metri în fața lui. Vă asigur că treaba nu era deloc ușoară. Pentru mine era chiar obositoare și extenuantă. Mă aplecam și luam din arătură doi ciocălăi, adică două resturi din tulpina porumbului, de la punctul de unde a fost secționat de seceră și până în pământ, unde, pentru a se menține în poziție verticală, și-a dezvoltat niște rădăcini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
hotărârea căruia depindea, la cel mai mic semn -, viața ori moartea mea. Scuturam și băteam cu nădejde un ciocălău de celălalt până se mai ușurau de pământ, ceea ce-mi permitea să-mi revin din poziția aia gheboșată, incomodă și obositoare, luând, în sfârșit, poziția strămoșilor noștri după coborârea din pom. Arătura era proaspătă; călcam cu greutate; fiecare pas făcut îmi solicita nemilos și fără menajamente un nou cuantum din stocul meu de energie care scădea proporțional cu efortul produs și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Moby furnizează un exemplu de "profunzime digitală" singurul pe care îl cunosc până acum. Vara 2001 Tot făcând drumuri dus-întors între Geneva și București cu autocarul, pot afirma că am devenit aproape un expert în acest gen de întreprinderi anevoioase, obositoare și periculoase de nu știu câte ori am văzut moartea cu ochii în farurile camioanelor ce vin din sensul opus sau în ceața deasă, în care șoferii se năpustesc pe autostrăzi cu viteze de 120 km la oră. Dar și box-ul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cititor, care impune respect și respectă natural, la rândul său. Natural, fără emfază. Din cauza deselor călătorii cu autobuzul între Geneva și București, am devenit un adevărat expert al acestui tip de voiaj lung (între 36 și 40 de ore), îngrozitor de obositor. Mă gândeam odată, împreună cu amicul Codruț C., și el student la Geneva, cum ar suna un " ghid de călătorie " redactat pentru acest gen de aventură, în care orice detaliu minor contează pentru a face chinul mai suportabil. Astfel, trebuie neapărat
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
fluorescente sau cu stiloul. Cărți de secol XIX mutilate iremediabil de tineri cititori înarmați cu marker galben-fluo și gândire roz bonbon. Lumina naturală fiind insuficientă, neoanele ard zi și noapte cu un foc alb și rece ce devine rapid extrem de obositor pentru ochi. Automatele de cafea de pe hol, cafea ce se bea obligatoriu la "litru", după moda americană. Cana metalică pentru consumul acestei băuturi atașată liber de rucsac. Numeroase camere de supraveghere, plus telefonul roșu al faimosului 911, poliția campusului ajungând
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
al faptului că totuși exist, răspunsul afabil la unele solicitări lăuntrice și simbolul vremelniciei, al plăcerii care se volatilizează, care se preface în fum și scrum, în nimic. Cel mai mult îmi plăcea, când eram în străinătate, după lungi și obositoare plimbări pietonale, să intru în holul marilor hoteluri - Hilton, Sheraton - , să mă las să cad în brațele voluptuoase ale fotoliilor adânci și să privesc luxul din jur prin fumul de țigară. Nu m-am gândit niciodată la viciile marilor creatori
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Ierunca nu sunt luate la întâmplare. Sunt cuprinse aici toate clișeele propagandei comuniste, toate vorbele goale ce trebuiau să îmbrace realitatea românească în poezie. Dar intenția lui Virgil Ierunca nu a fost doar de a prezenta și, deci, condamna limba obositoare a propagandei. Românii din țară o știau foarte bine, evitau articolele de propagandă din ziare și reviste, citind doar puținele articole care aveau un miez cultural. Ceea ce antologatorul a vrut să sublinieze este mult mai grav: uniformizarea limbajului. Indiferent de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
acest sens a făcut-o după circa două milenii un localnic, care în mod providențial și semnificativ purta numele de familie chiar al acelui strămoș de legendă Cârțan. E vorba de prea bine cunoscutul Badea Cârțan care în urma unei prime obositoare și aventuroase peregrinări la Roma, ajungând la baza Columnei Traiane, monument ridicat de împăratul romanilor în semn de vădită satisfacție pentru victoriile sale asupra Dacilor în războaiele purtate cu aceștia în anii 101 și 106 d. Ch., i-a făcut
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
colectivă a satului nu reușește să și-l scoată din minte nici acum după mai bine de două sute de ani. Din documentele ce ne-au trecut prin mână am dedus că numele Teleki a constituit vreme de câteva secole un obositor coșmar pentru cei ce aveau «norocul» să se nască pe unul din multele lui domenii. Familia Teleki s-a înfipt ca o caracatiță aci în frumoasele plaiuri ale Transilvaniei la începutul secolului al XVII-lea după actul odios al generalului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
H. Seidel. În anii din urmă, mai precis după demolarea structurilor statului socialist și instaurarea democrației de emanație românească (ceva ce seamănă mai mult a anarhie), s-au deteriorat și devalorizat grav atitudinea și concepția despre muncă. Munca-i grea, obositoare, Ea aduce bunăstare. Dar din ’90 încoace, Multora nu le mai place. Fuga de muncă, disprețul față de această inestimabilă însușire umană, au provocat declinul economic și moral al României post decembriste (alături de celelalte rele: corupția, evaziunea fiscală, hoția, nesocotirea legilor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
puberul slab, cu pomeții obrajilor proeminenți și cu începutul pufului de mustață abia mijit. Ora de dirigenție începe să capete pentru Dumitru Dascălu o desfășurare de videoclip, în care percepțiile se amestecă în chip neașteptat cu imaginile într-o succesiune obositoare și stresantă. Trăiește senzația că pe retină i se proiectează concomitent două filme, unul mai neverosimil decât celălalt. La un moment dat are impresia că se află în fața clasei a IX-a de acum... și discută cu elevii despre „factorii
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a rămas ca floarea de mac în câmpul de secară. Mi-i dor să fac treabă Vremea frumoasă de mijloc de toamnă cu lumina ca mierea a unui soare blând și binevoitor mă îndeamnă să ies din cotidianul aglomerat și obositor al marii așezări urbane în care îmi petrec veleatul, și să plec, măcar pentru două zile, în ambientul rural în care am văzut lumina zilei, care mă atrage ca un magnet și pe care îl port nealterat în suflet și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de școală stătea deschisă dinaintea mea numai de mărturie, e că, prea adesea, ochii mei urmau lacom, sub pupitru, pagini profane și prohibite. Dar mult timp am suportat greu, foarte greu, disciplina școlară, programele încărcate, lungile ore de clasă și obositoarea imobilitate în bancă. Mai ales, mult timp am simțit lipsa libertăței cu care fusesem deprins până atunci și pe care o lăsasem în munții Pietrei și în valea Bistriței, unde lăsasem încă toată lumea mea de basme aurite, unde lăsasem deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
telefonic am fost informat că în urma vizionării site-ului meu personal pe care-l prezentase așa cum și ghicisem dinainte, dl. muzeograf Valeriu Leonov, doreau să mă aibă la festival. Drumul lung parcurs cu trenul până la Tulcea a fost foarte obositor și greu de suportat datorită căldurii mari de afară. După primii pași pe care i-am făcut pe peronul gării din oraș, amețit de căldură, buimăcit de oboseala ce se acumulase după o noapte de nesomn, zăpăcit și dezorientat că
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]