1,924 matches
-
colică renală. “Așteptați, trimitem mașina!” Înghit la repezeală o fiolă de piafen. Nu trece! Mai rad una: degeaba, dar mă ia și stomacul. Trezesc toți vecinii. Inutil să mai aștept Salvarea: nu vine, domne, nu vine!... Pedeapsa celor vii Pe timpul odioasei dictaturi și a sinistrei sale soții, pe când era director general la IPRS Băneasa, Anton Vătășescu a rămas înțepenit în scaun din aceleași motive. Piatra nu alege, nu ține seama de funcție. Secretara a înroșit telefonul. Peste patru ore, după o
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și nu mă mai găseau." Cu călcâiele pe reșou Format la academia străzii, dar și în munca liberă de legumicultor fără colhoz, Pazvante a rămas un om liber, pe care nimeni nu putea să-l țină în hățuri. Nici chiar "odiosul dictator și sinistra sa soție". Vrea să fugă din epoca de aur. Omul are un real talent de povestitor și mi-e milă să tai. Când am văzut că nu se mai poate în țară, am pregătit terenul să fug
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de îndoială drept "ironică". Dacă adoptăm poziția lui Ducrot, putem spune că naratorul lasă să se înțeleagă prin cuvintele sale punctul de vedere al unui "enunțător" care ar găsi de cuviință să producă în mod serios o opinie atât de odioasă. "Enunțătorul" astfel pus în scenă este de altfel definit de context și de sintagma "cea mai bună lume" ca adept al filosofiei lui Leipniz, cel puțin așa cum este ea caricaturizată de Voltaire. Într-un mod foarte abil, romanul nu duce
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cu un substantiv determinat, și nu cu cel anaforizat, cu Stendhal. Antecedentul unui pronume reprezentant nu este neapărat grupul nominal cel mai apropiat; poate fi o entitate pe care cotextul o distinge, o reliefează. În acest fragment de Léon Bloy: Odioasa creatură care nu iubise niciodată pe nimeni o adora inexplicabil, îi aparținea trup și suflet, se bucura să fie cotonogită de el și și-ar fi uscat și fața pentru a-i face pe plac. Ea nu era umilă decât
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și fața pentru a-i face pe plac. Ea nu era umilă decât în fața lui, cu toți ceilalți păstrându-și vechile-i obiceiuri de struț care o făceau o mizerabilă 265. În ciuda apropierii, nu "fata" este antecedentul pentru "ea", ci "odioasa creatură", elementul evidențiat prin dinamica textului. 7.10. Anafora lexicală fidelă În relațiile anaforice lexicale numite fidele, se reia aceeași unitate lexicală, trecând de la determinantul nehotărât la determinantul hotărât sau demonstrativ. Referentul grupului nominal nehotărât, prin simplul fapt că a
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
didactic are dacă și predă, vreau doar să-l aleg, în deplină cunoștință de cauză, pe omul cu cuțitul căruia îi încredințez pentru un timp corpul. La un moment dat, chiar viața. Altfel, eu însumi ridic revolverul la tâmplă. E odios ca într-un spital să se petreacă o crimă și ea să aibă toate șansele să fie o crimă perfectă. — Ce spuneți, dom’ profesor? N-am spus nimic. M-am ridicat de pe scaun și am ieșit, fără să salut, hotărât
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
pe el și să vomeze, invariabil la marginea dinspre mine a patului. Am hotărât să mă abțin să fac în pat, să merg la toaletă, când eram în stare să mă țin pe picioare. Nu numai pentru că era dizgrațios, chiar odios, comportamentul marinarului - printre ale cărui fapte de vitejie era și aceea de a fi intrat, din greșeală, cu submarinul în apele teritoriale sovietice, după cum mi-o mărturisise -, ci și dintr-o jenă uriașă față de infirmiere și chiar... de mine. S-
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
arată cât de reale erau pentru el personagiile meșterite de condeiul său. Care mai arată că de la un anumit nivel (artistic, moral, sufletesc, de ținută) în sus noblețea e subînțeleasă. (...) În Ursule Mirouët, scrisorile lui François Minoret personaj necinstit și odios Balzac le reproduce de fiecare dată cu toate greșelile lor de ortografie, căci individul e și prost și incult. (Și se vede că exercițiul îl distrează pe autor după cum îi și place a imita vorbirea francezei cu accent teuton.) Când
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pasaje din articol: "Taina libertății nu este altceva decât curajul de a înfrunta moartea. Cel atacat are întotdeauna dreptul, cât și datoria să se apere. Cedarea în fața agresiunii sau șantajului înseamnă acceptarea sclaviei... Șantajul, alături de turnătorie, este fărădelegea cea mai odioasă, respingătoare. A fi de acord cu el este același lucru cu a-l aproba, a-l răspândi... Dacă vrei să fii liber nu trebuie să-ți fie frică de moarte!... Plecăciunea, închinarea, capitularea imediată riscă fără greș să mărească pretențiile
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
sub acela al unui spirit de rezistență nu mai puțin național în țările ocupate, cum ar fi Franța, Belgia, Țările de Jos sau Norvegia. Are loc o reîntoarcere la origini. Pe de o parte reapare sentimentul clasic față de un dușman odios. Pe de altă parte, acesta este contextul în care reînvie sensul național în accepția sa cea mai onorabilă, anume aceea a unui sentiment împărtășit de un corp politic sudat pe baza principiului suveranității populare, în conformitate cu logica naționalismului liberal. Sensul național
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ca pe un aliat, ci ca pe un posibil oponent. Analiza lui Bogdan Crețu încearcă să tempereze unele atitudini inchizitoriale, care îl transformă pe Călinescu într-un "apostol al lui Stalin", egal în putere și vinovăție cu marii politruci ai odioșilor ani '50. Capitolul următor, Despre posteritatea unui dramaturg comunist: Aurel Baranga, semnat de Ioan Stanomir, reprezintă cea mai serioasă și mai detaliată cercetare a operei dramatice a autorului care a cunoscut un succes oficial cu piesa Mielul turbat. Desigur, rămânând
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se temea de Călinescu! Îl suspectau că ar scrie un roman intitulat Ororile comunismului în România, pe care ar dori să îl publice în străinătate. Cele mai multe dintre "sursele" care roiau în jurul său sunt îndrumate să afle unde s-ar ascunde odiosul manuscris. Dacă l-ar fi descoperit, ar fi urmat, fără îndoială, un proces penal. Cert este că sertarele scriitorului chiar nu adăposteau un astfel de text. Dar simpla suspiciune, pe care uneori el însuși o încuraja, era suficientă ca să determine
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un articol semnat de Victor Iliu, intitulat sugestiv "Trădarea Cărturarilor"27. Ținta atacului este un articol din revista Democrația, în care se arăta că adevărul presupune sinteza mai multor puncte de vedere și că în prezent există "un sclavaj mai odios decât cel al trecutului: robia ideilor". Asemenea considerații nu aveau cum să treacă netaxate de către sclavii noilor idei. Iată replica: "Noi nu cunoaștem, așa cum este logic și omenesc, într-o epocă istorică determinată cum e și aceasta pe care-o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
alte zeițe ale dragostei și ale războiului - a fost înzestrată cu atribute masculine și, prin urmare, considerată ca bisexuală. După o nouă lacună, textul îl arată pe Baal trirmțându-i mesageri încărcați de cadouri. El o informează că războiul îi este odios; 'Anat să depună deci armele și să aducă ofrande pentru pace și pentru prosperitatea ogoarelor. El îi transmite că va crea fulgerul și tunetul pentru ca zeii și oamenii să poată cunoaște apropierea ploii. 'Anat îl asigură că îi va urma
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cu tonul articolului de la care se pleacă. Se pune pentru prima dată problema culorii politice, a banderolelor sau a cravatei roșii. Ion Călimară/ Geo Dumitrescu afirmă libertatea de opinie a grupului de la Albatros. Acuzației că îl elogiază pe G. Călinescu, "odioasa figură a criticei românești", i se răspunde cu fermitate și chiar prin sfidarea adversarului: Nu stăm un moment în cumpănă să repetăm - cu bale la gură, dacă e nevoie - cuvintele de entuziasm admirativ pe care le-am adresat marelui critic
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
e nevoie - cuvintele de entuziasm admirativ pe care le-am adresat marelui critic de la Iași; ba chiar - oricât ar fi de naiv și neelegant - sfătuim pe domnul de la "Chemarea", - ca să nu mai fie așa cum este - să citească importanta operă o "odiosului""149. Înainte de a-și susține libertatea de opinie și prin faptul că revista Albatros este finanțată de propriii redactori sau colaboratori, întoarce atacul: "" Cine plătește tipăritul acestei publicații?"... De! ce să zici? - firească întrebare; s'o fi ducând, chiar, omul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
avea ca singură referință reală garnitura de tren cu mobile, lucruri personale - între care, firește, bijuteriile și tablourile cumpărate din banii proprii - negociate de Carol al II-lea cu Antonescu atunci când a plecat în exil, în 1940); au urmat răstălmăcirile odioase și calomnia groasă (în care au excelat canalii de presă care erau autorii grețoaselor ode la adresa foștilor dictatori), ordonate de Iliescu imediat ce s-a profilat posibilitatea ca Majestățile lor să revină acasă. Apoi acest demers grosier (de huliganismul cu care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
germană și Nobelul din acest an revine literaturii germane, și nu, cum imprudent s-au grăbit să anunțe câteva televiziuni însetate de puncte de audiență, României. Pentru că, atunci când a fost cazul, meschinăria resentimentară românescă nu s-a dezmințit (vezi delațiunea odioasă a lui Zaharia Stancu împotriva lui Lucian Blaga, mașinațiunile tovarășului Miron Constantinescu împotriva lui Eliade, sau chiar comentariile acre de acum la adresa Hertei Müller a găștii pro Cărtărescu). Așa încât trebuie spus că a fost oarecum norocul nostru că nominalizata este
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la cea mai longevivă și urmărită emisiune de divertisment, un fel de bazar compozit de personaje dubioase și, de regulă, cu o notorietate negativă, care plătesc să-și spele imaginea, care imita formatul celebru al mozaicului duminical inventat de un odios turnător al Securității devenit idolul TVR-ului postcomunist. Ați ghicit, et in Arcadia Ego, deci m-am uitat și eu, alături de alte câteva milioane de creiere transparente din această țară, la emisiunea Mihaelei Rădulescu. "Răduleasca" - cum e afectuos alintată de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lumii, în realitate biata Lady Di a fost victima curiozității nesațioase a lumii întregi, indiferent de studii și maniere, care a vrut să se uite pe gaura cheii pentru a se bucura de necazurile și intimitățile mai-marilor zilei. E ceva odios în această pornire frustă, concupiscentă și bârfitoare și mă cutremur când văd moștenitori ai aristocrației (reale sau doar a "boierilor minții") bavardând senini despre dreptul la o "inocentă", dar atât de mustoasă bârfă, la "Ceaiul de la ora 5". Această nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu ocupăm, imediat ce se stingeau luminile, spațiul central al arenei, care era interzis, și să dansăm acolo, înghiontindu-ne cu milițienii care, evident, erau în minoritate și nu puteau stăpâni mulțimea. Când, ca antidot dizolvant, la Cenaclul "Flacăra", condus de odiosul propagandist ceaușist cu plete, Adrian Păunescu, a fost pus linoleum pe suprafața de joc, iar milițienii ne invitau, amabil, să intram și să ne exprimăm simțămintele pentru "conducerea înțeleaptă de partid și de stat", evident că, de scârba, nu a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
false, ridicole și de prost gust! Sunt vehiculate doar de cei instruiți în anii '90, când serviciile loiale lui Iliescu au activat această componentă a unui program de decredibilizare a Casei Regale și a Suveranului (care a mai cuprins campaniile odioase de presă sau inventarea "regelui" Cioabă, între altele). Și încă ceva: din 2009, Suveranul și-a stabilit succesiunea la tron și, în niciun fel de variantă, Alteța Sa Regală Prințul Radu de România (acesta este un titlu legal și îndreptățit, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
bineînțeles, "datorită oamenilor care au reinventat presa liberă", de regulă foști agenți ai poliției politice, slugi de-ale fiului dictatorului sau canalii renumite pentru slugărnicia lor față de cei doi tirani. Ei ne-au adus voioși amețitoarea hazna a României Mari, odioasele campanii din Azi-ul anului 1990, slugărnicia criminală a TVR-ului, care a generat și amplificat linșajul practicat de mineri, elogierea televizată a escrocheriei "Caritas", reabilitarea porcului național țintuit cu flegme la revoluție, "găina care naște pui vii" și "cotidienele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu emigreze chiar toți. 30 septembrie 2014 Din noianul de știri, șantaje, capcane, dezinformări și minciuni pe care ni-l revarsă neobosit Facebookul, mi-a atras atenția, de curând, reluarea, de către un important scriitor, profesor și blogger, a unui text odios împotriva unei candidate la președinție, singura cu adevărat independentă, scris de un amploaiat al unei cunoscute gazete umoristice. Cum nu mă interesează, în general, opiniile partizane lipsite de argumente și înecate în retorică manipulatoare, trecusem, destul de scârbit, peste articolașul în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în cor, ce figură luminoasă și dreaptă ar fi fost gângavul din Scornicești, și el "mândru că a fost român", aprig luptător cu Kremlinul, frate generos cu țările nealiniate și genial strateg al politicii externe, dacă n-ar fi fost "odioasa și sinistra", "savanta" analfabetă și rea, care e vinovată, bineînțeles, de toate ticăloșiile dictaturii. Clișeul mincinos cu Ceaușescu "cel bun" și Ceaușeasca "cea rea" a fost atât de puternic, încât toți președinții postcomuniști și-au făcut un titlu de glorie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]