2,453 matches
-
astă dată cu o adresă, sar zice, șmecherească. În locul unei înțepeneli solemne, chipul său căpătă o expresie de jovialitate. Din păcate, ca agitator, prima acțiune a lui Neculai a fost un eșec. Intrase cu o echipă de lămurire într-o ogradă țărănească. Gospodăria era pustie. Zbierau câteva oi în șandrama : o cloșcă cloncănea pe lângă prepeleacul cu trifoi. Dată de perete, ușa de la grajd lăsa să se zbicească podelele din loazbe de plop curățate de baligă. După ce au fumat câte o țigară
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
tristă... Poarta a scârțâit ușor. Un lătrat furios se năpusti într-acolo. Câinele se zbârli la vederea necunoscutului și se pregăti să-l apuce de pantalon. Însă, cu cât înainta spre poartă, mânia animalului față de străinul care pătrunsese neinvitat în ogradă se topea. Mirosul lui fin îi spunea că omul din fața sa e de-al casei, e unul din stăpâni. “Măi Grivei, voinicul tatei!” Iar când, de la bucătărie, l-au trimis pe ăla micu’ să vadă ce-i la poartă, puștiul
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
niște vite cum se clatină, umblând după apă și iarbă; oala văzduhului cu lucii de platină începe-n amiază să fiarbă. Ochii mamelor sunt mai adânci, copiii palizi și vineții, se caută unii pe alții pe brânci, și plâng prin ogrăzile rămase pustii. Speranța se mișcă de-a îndăratele pe sub cerul adânc și ziua lungă, văpaia dă foc la orașe, cutreieră satele, viața se subție ca o dungă. Bătrânii - stânci răsturnate pe jos, pe la dos sunt în natură o nepotrivire, curajul
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
să torc inul și să-l Înălbesc și să-mi fac singură cămăși si așternuturi, și fețe de masă, sigur că da, și-mi amintesc de ziua cînd... phii, mirosul ăla rînced de pene opărite, cînd mama jumulea găinile În ogradă, și mirosul de fum și de pin proaspăt de la surcelele din jurul buturugii și toate celelalte (să știi, fiule, că de-aici ai căpătat tu un miros așa fin) și vîntul care vuia și șuiera prin iarba aspră de ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
intrau dinadins. Magazia de lemne a poetului a fost și ea agresată de anumite "ghimirlii", adică ceva ca niște cocioabe cu acoperiș de hârtie gudronată aparținând unor oameni hrăpăreți care se întindeau anapoda și din curtea cărora au năvălit în ograda poetului o serie de șobolani de mahala, animale rozătoare care își vor încerca hărnicia demolatoare pe aceleași uluci ale gardului. Pe tot întinsul străzii, ne spune doamna, vecini răi le provocau "mari și amare necazuri" întrucât se apucaseră să edifice
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Ponta în lupta împotriva corupției, altceva decât vorbe. O să spună că este în opoziție. Nici o problemă: are de lucru și aici. Ar putea să ceară plecarea din partid a celor cu dosare în justiție și care defilează cu ele prin ograda pesedistă. Atât Mircea Geoană, cât și Victor Ponta se află, prin atitudinea lor, în slujba directă a oligarhilor și le susțin interesele. Ce argumente au împotriva Monicăi Macovei? A făcut mai mult Rodica Stănoiu? Cine are cel mai mare interes
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
bască, m-a lăudat și mi-a dat o bomboană cu mentă. După aceea, ori de cîte ori mă simțeam singur, mă tîram în coteț prin una dintre ușițele pentru găini, furam un ou de sub o pasăre, mă duceam în ogradă sau staul și pretindeam că l-am găsit sub fîn sau prin bălegar. Apoi îl duceam fermierului, care întotdeauna mă mîngîia pe creștet și-mi dădea o bomboană de mentă. Cred că știa probabil de unde am luat celălalte ouă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
care dă în strada Ménilmontant, este "o stradă care urcă": ea deține toate ingredientele pentru a deveni o adresă la modă. Trecutul ei muncitoresc este încă foarte vizibil. Astfel, restaurantul instalat într-o veche marochinărie oferă mese servite într-o ogradă transformată în terasă interioară și o cafea preparată în niște garaje vechi. Mașinăriile vechi le amintesc convivilor de această origine. Imobilul intermediar afișează numele La Bellevilloise, o cooperativă muncitorească fondată în 1877. Inscripțiile de pe flamboiante compoziții de ceramică fac referire
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
sus vă trec în curte... Abia - apucă să li-o zică Și ei unul câte unul s-apropie - și de-a rândul (195) El la fiecare-i taie capul de chică țiindu-l Ș-a lor trupuri moarte - aruncă rășchiete în ogradă Și în urmă sare dânsul, ca să vadă, ce-a să vadă? Împăratul de zid strașnic și de poartă ce avea, Ferestrele stau deschise și ușile se crăpa. (200) Scări bătute-n pietre scumpe, repede voinicul sue Intră-n casele frumoase
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
700Drept în creștet o sărută pe-al ei păr de aur moale - Și bărbia ei ridică, s-uită-n ochii plini de apă Și pe sînu-i o desmeardă și din gură-i se adapă. Dar a doua zi voinicul mânios intră-n ogradă, Frații lui cum îl văzură la genunchi veneau să-i cadă 705- Iartă, frate, căci greșala, zău, de mult ne-apasă pieptul. - Ba nu, fraților, - li zise, să vedem ce e cu dreptul, Să facem o boambă mare, s-aruncăm
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Nu-i aproape sat nici drum, Singurică, nu știi cum Doar din horn îi iese fum... Cine-n casă o să-mi șadă, De nu-i pasă de zăpadă, Care cade ș-o să cadă Tot grămadă pe grămadă, De-ntrece gardu-n ogradă, Pân-la streșină-o s-ajungă De s-alege iarna lungă? Văduvioară tinerică Șade - acolo singurică; Câte zile sunt lăsate Nu mai merge pe la sate, Cîtă-i vremea unei ierne, Cât zăpadă se așterne, Ea tot deapănă și țese Fire albe, pânze
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o poartă mare de fier, că nu Era-n stare să treacă nime afară de CĂLIN - NEBUNUL. Și el s-o suit pe poartă ș-o zis smeilor: - Hai să vă iau câte pe unul de chică să vă dau în ogradă. Și lua tot câte unul și cu paloșul le tăia capul pân ce o tăiat la toți. Ș-o intrat în ogradă, da-mpăratul, de grozav zid și poartă ce avea, ușile erau toate deschise. CĂLIN - NEBUNUL s-o suit sus
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe poartă ș-o zis smeilor: - Hai să vă iau câte pe unul de chică să vă dau în ogradă. Și lua tot câte unul și cu paloșul le tăia capul pân ce o tăiat la toți. Ș-o intrat în ogradă, da-mpăratul, de grozav zid și poartă ce avea, ușile erau toate deschise. CĂLIN - NEBUNUL s-o suit sus pe scări și scările erau de aur bătute cu diamant, ș-o intrat în casă unde dormea fata. Da era lună
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Călin-Nebunul a trântit cu drucu-n scroafă. Ea a-nceput a țipa alergând, porcii toți după dânsa. Decât a auzit ei ș-o ieșit afară ș-o început a striga, care-i acolo de bate porcii? Da CĂLIN - NEBUNUL intră-n ogradă. Ei cum l-o văzut, l-o cunoscut. Și s-o sculat îndată și s-o pus în genunchi înaintea lui. - Iartă-ne frate, că ne cunoaștem greșala. Da Călin a zis așa: - Ba nu, fraților, hai să facem o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
De-a mai trăi cuconiță? Nu e păcat să piei Așa tânăr holtei? Doftore, sufletul meu, Scoală-mă din astă boală. Nu pot, frate, să te scol Că ți-e boala de amor. Tot se-ntîmpla vreodată De te zăream prin ogradă, Unde te văz sara prin casă Îmi pai făclie luminoasă, (Cutare-i) făclie aprinse Degetele tale ard nestinse. No. 19 A amorului dulceață Nu ține mai mult de-un ceas, Iar mâhnirea nu-ncetează, Nu se uită în viață Pentru
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și-ar fi putut stăpâni mâinile. Șerbănică veni peste el bolborosind speriat: ― Ce-a fost asta? ― Fără demonstrații, scrâșni Raul Ionescu. Ne-am înțeles? Ioniță Dragu își înghiți lacrimile: Sînt un laș! Un laș mizerabil". Mașinile goneau lăsând în urmă ogrăzi pustii, mușcate râzând rural pe perdele croșetate, birturi fără mușterii, cu firma strâmbă, o basma albastră răsărită de după niște uluci. Pe o cutie poștală, o cioară croncănea Scuturîndu-și penele ude. * Avionul cu o cruce mare roșie zugrăvită pe fuselaj aștepta
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mă simt foarte singură acum. Cristescu remarcă alb: ― Poate că ar trebui să vă revizuiți intențiile vizavi de domnul Van der Hoph. Bătrâna își ridică ochii uzi. Încercă să surîdă: ― Înțeleptul Ridje spune: Cînd sufletul tău e pustiu, întoarce spatele ogrăzii tale și pleacă în deșert. Acolo, răsuflarea ta nu va putea ofili obrazul florilor, cuvântul tău nu va putea întuneca fețele prietenilor, mângâierea ta nu va mai alunga surâsul pruncilor. Așteaptă ca luna cea mare să răsară de 99 de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a intrat la consăteanul său Ion Lepădatu cerând să-l adăpostească câtva timp până trece ploaia. Lucru ce s-a și întâmplat. În timp ce proprietarul a ieșit să lege o vițea care s-a speriat de trăsnete și fugea nebună prin ogradă și se temea să nu o scape în pădure, lui A.N. i-a încolțit în minte să cotrobăie prin casă și astfel se explică împrăștierea banilor. Dar iată că apare în ușă proprietarul casei care în momentul următor s-
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
River, Madrid, Oslo, unde vrei tu. Dar niciodată aici. La Camp David s-a renunțat încă din 2000. Și Casa Albă, în infinita ei înțelepciune, a decis că ar fi mai bine pentru ambele tabere să-și rezolve problemele în ograda lor. —Și o fac? Și le rezolvă? Bineînțeles că nu. Puteam să le spunem și noi asta. Băieții ăștia vorbesc mai mult cu presa decât între ei. Nu poți împiedica veștile să circule când te afli chiar în mijlocul unei zone
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
spre casă, la jumătatea lui claxonă sonor de trei ori, anunțând că sosea, așa făcea întotdeauna, fiica lui s-ar mira dacă azi n-ar face la fel. Casa și olăria fuseseră construite pe un tăpșan larg, probabil o veche ogradă sau ocol, pe care bunicul olar al lui Cipriano Algor, care purta același nume, s-a hotărât să planteze dudul într-o zi atât de îndepărtată încât nu fusese păstrată în memorie. Cuptorul, pe o latură, fusese o modernizare adusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nume scurt? Iți înmoaie-n zloată pasul Și face să-ți curgă nasul. Dacă n-ar fi derdelușul, N-ar mai fi nici săniușul. E făcută ca să șadă Strajă ca o santinelă Fără pușcă și capelă; Prin ea intri în ogradă, De ai treabă, ieși în stradă. Soare, apă și nisip, Multă lume, doar în slip. Neavând o mare mare, Au făcut una mai mică Și au pus-o în grădină; Semănând cu o pitică, Ei au zis că e... Vă
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
spune: E sălbatică, nu-i lup, Mai mult coadă decât trup Și tot mestecă alune? E greoaie, nu măreață, Are aripi, dar nu zboară, Mai mult grea decât ușoară Și pășește ca o...? Violent mai abitir Decât cel de prin ogradă, El câteodată pradă, Dar preferă mai mult jir. E mai mică decât cioara, Cântă cum ar fluiera; Cântă-n zori și cântă seara, Uneori și peste zi. Dacă dansa nu era, Cine oare ne-ar trezi? Noi am sta cu
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
picioare; După ploi și după brume, Se arată și pe-aice, Dar aș vrea s-o știu pe nume - Voi să-mi spuneți cum îi zice? Cum se mai numește ea, Când se-așează pe pomăt, Pe câmpii sau prin ogradă? Unii zic ca este... Alții spun că e... Însă eu îi spun... Fără teamă mergi pe stradă, Dar, cum ești un jucăuș, Buf cu nasul în zăpadă: Al căzut pe un... Sticla asta dintr-o dată Se topește la căldură, Ca
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
un fel de sărbătoare Ce pe buze dă în floare. Nevăzute pârâiașe Sapă-n fruntea ta hogașe. Să mai spunem una încă: Care notă se mănâncă, Însă după ce s-a copt? Vă spun eu - e nota opt. Seamănă cu o ogradă Fără cap și fără coadă. Postfață Cartea asta de ghicire Este scrisă pentru voi, Cei care veți da de știre Că sunteți mai buni ca noi. Întrebărilor, pe care Vi le-am pus acum, aice, Le veți da răspunsuri clare
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
flori cerguța, Raza-i mângâie cosița. Spune-i să nu zăbovească Și de grabă să pornească, Și s-aducă trei smicele. Să-i lege rana cu ele, Sângele să se oprească, Badea să se-nzdrăvenească. Baciul merse și ajunse, În ogradă el pătrunse Și povestea mioriței O istorisi băciței. Când aude mândra, sare Pe un cal de foc răsare, Surpă dealul tot călare. Mândrul roib e tot o spumă, Parcă-ar fi bătut de brumă. Când ajunge gându-i plânge, Pe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]