5,269 matches
-
prezenta o tapiserie bogată a vieții contradictorii, eroice și aberante, din acel timp. Orgiile interzise ale lui Cyprien sunt rămășițe ale adamiților istorici, hedoniști creștini timpurii care au supraviețuit până în secolul al XVI-lea și despre care citise Yourcenar. Savanții olandezi și flamanzi recuperaseră istoria secretă a adamiților, iar ea citea fluent în aceste limbi. Cîteodată numiți Frații și Surorile Cugetului Liber, ei practicau nuditatea și erau adepții copulației în grup, dansând și preacurvind noaptea la lumina lunii, așa cum relatează Cyprien
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
profunde divergențe. Iar rolul sentimental și simbolic al Internaționalei socialiste rămîne important pentru fiecare dintre aceste partide. Chiar putem afirma că acestea nu au încetat să creadă în ea. Trandafirul ținut în mînă, emblema PS, a fost preluat de partidele olandeze, belgiene, luxemburgheze și în urma referendumului din 1975 de către Comitetul Laburist Britanic pentru Europa. Internaționala a recomandat, apoi, și altor partide membre să-l adopte. 3. Programul politic. Oricare ar fi divergențele dintre ele privind programul, doctrina sau chiar ideologia, partidele
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
considerare a unei puternice mișcări sindicale creștine care în Belgia sînt mult mai numeroase decît sindicatele socialiste! După ce au crezut în dispariția acestor organizații condamnate chiar de sensul istoriei marxiste, social-democrații din Benelux au ales între reînnoire și resemnare. Laburiștii olandezi și socialiștii flamanzi au optat pentru prima soluție, în timp ce socialiștii valoni și luxemburghezi s-au mulțumit cu rolul de aripă muncitorească a "lumii" sau de "stîlp" laic. După război, Partij van de Arbeid PvdA a adoptat modelul englez al Partidului
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Progresiștilor", un fel de front comun între ei și stînga democrației creștine. Pînă în prezent, aceste tentative au rămas fără efecte directe. Odată cu scindarea social-democrației pe considerente lingvistice, aripa flamandă, devenită Socialistische Partij, SP, a încercat o transformare după modelul olandez care includea creștinii de stînga ai grupului Doorbrak, dar fără să ajungă la puterea colosului creștin-democrat flamand. SP trebuie să facă față, astăzi, scandalurilor legate de finanțarea sa ocultă. Situația este și mai tragică în cazul PS belgian francofon care
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de extremă-stînga, și de origine catolică au cunoscut, în numeroase țări, o existență mai mult sau mai puțin scurtă. Renunțînd la rădăcinile lor sociale, ele au întruchipat, pentru un timp, o nouă dreaptă. Cel mai vechi este Partidul Politic Radical Olandez care a intrat în Alianța Stîngii Verzi. Primarul creștin-democrat al orașului Palermo, Orlando, a creat un partid de acest tip, Rete, o rețea antimafia, un fel de extremă-stînga morală, membru al "polului progresist", slab din punct de vedere electoral cu excepția
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
italian, a trebuit să renunțe la a deveni marea forță centrist-reformistă pentru a se transforma în susținătorul moderat al PDS în cadrul "Polului progresist". După plecarea lui Segni, AD a regrupat militanții din mediile laice, adesea vechi republicani sau socialiști. Echivalentul olandez al radicalilor de stînga ar fi Partidul Demokraten '66, un partid anti-establishement, fondat în 1966 de doi tineri energici din Partidul Liberal: M. M. Gruyters și Van Mierlo. Punînd accentul pe reforma instituțiilor sistem electoral, alegerea directă a șefului guvernului
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
stînga. Dar, lăsînd de o parte mărimea lor, nimic nu ne permite să deosebim acest tip de partide de conservatorii britanici, de CDU-CSU sau de PP-ul spaniol. Din această categorie mai fac parte: cele două partide liberale belgiene, liberalii olandezi și elvețieni precum și Forza Italia, ultima întreprins( de Silvio Berlusconi. În Belgia, Țările de Jos și Italia, existența clivajului dintre Biserică și Stat și anticlericalismul original al liberalilor, au împiedicat constituirea unui mare partid conservator. O dată cu venirea anilor '60 și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
clar: două familii și-au disputat aici puterea: o aripă sindicală și una burgheză. Primele se recunosc în Jacques Delors, în timp ce celelalte două se situează la dreapta eșichierului politic belgian. În aceeași manieră, pacifist-evangheliștii și conservatorii au divizat democrația creștină olandeză. De fapt, curentele care divizează democrația creștină exprimă ideologii contrare. Biserica nefiind capabilă de a stabili un cadru politic univoc, credința creștină poate oferi viziuni asupra lumii care se situează la poli opuși. Etienne Borne distinge trei ideologii diferite în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
deci sufletul PPE, ai cărui membri sînt toți afiliați Internaționalei Democrat-Creștine (IDC). După război, internaționalismul creștin-democrat s-a afirmat ca fiind cel mai îndrăzneț. Întruchipat de Noile Echipe Internaționale (NEI), el grupa mai degrabă echipe naționale decît partide. Astfel, echipa olandeză regrupa cele trei formațiuni confesionale, în timp ce echipa franceză se dorea diferită de MRP. Găsim chiar și o echipă britanică care strîngea la un loc individualitățile laburiste și conservatoare. Principiul NEI se fonda pe ideologie și nu pe organizare. Sub impactul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
la o regiune. De exemplu, Fianna Fail se bucură de o cvasipoziție de partid unic în vestul Irlandei. Partido Nacionalista Vasco nu se găsește decît în ținuturile basce, Volksunie în Flandra sau Plaid Cymru în Țara Galilor. Cît privește partidele protestante olandeze, acestea se găsesc în nordul țării sau în Frise. 2. Orizontalitatea. Din punct de vedere al organizării și al tendințelor interne, partidele periferiste se apropie foarte mult de partidele creștin-democrate. Ca și acestea din urmă, ele se structurează sub formă
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
periferism" corespund, de fapt, unor momente istorice distincte. Populismul naționalist, democratic și religios este rodul curentului romantic și postromantic al ultimului secol. El va afecta debuturile mișcării flamande la fel ca și fundamentalismul protestant care s-a izbit de periferiile olandeze, elvețiene și de populismul american. Naționalismul populist apare la începutul secolului. Accentul național este foarte puternic, iar revendicarea autonomistă sau federalistă este dublată de influența corporatismului foarte la modă atunci. Corporatismul, discreditat de cel de-al doilea război mondial, va
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și armoniei între om și mediul înconjurător. În această privință les provos din Amsterdam, pacifiști non-violenți, libertini și dorind după expresia proverbială a lui Alphonse Allais să mute orașele la țară, reprezintă, prin intrarea lor în Consiliul municipal al metropolei olandeze, prima traducere politică a unei mișcări care poate fi numită o alternativă. Cu excepția Elveției, unde ele există ca atare, alternativele au unit mișcarea verde, care în Germania, Țările de Jos și Luxemburg formează un curent sau o caracteristică specifică. Pe
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
de interesul lor în procesul de integrare europeană. Parlamentul din Marea Britanie, de exemplu, așa cum observă Adam Cygan, a fost extrem de dornic să vadă că instrumentele sale de aplicare a responsabilității ministeriale sunt reflectate de asemenea la nivel european 129. Parlamentul olandez acordă o mai mare importanță intereselor pe termen lung ale Olandei decât parlamentului ei în particular. Aceasta se observă, așa cum a notat Olaf Tans, în aderarea la sistemul Comunității, președinția rotativă a Consiliului și un rol important pentru Comisie 130
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în Consiliul European 317. Această instituție, chiar dacă dobândește caracter de instituție oficială a Uniunii Europene abia prin Tratatul de la Maastricht, întărește latura executivă a Uniunii. Concomitent, Parlamentul European a decis să elaboreze noi propuneri și a decis numirea parlamentarului socialist olandez Schelto Paltjn ca raportor. Proiectul prevedea alegerea membrilor Parlamentului european pentru un mandat de cinci ani, în alegeri care urmau a se desfășura în același timp, iar numărul de 355 de eurodeputați ar fi trebuit să fie repartizat statelor, limitele
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
2-3. 144 Totuși, altădată, vasele de război ale unui stat nu ezitau să confiște vasele altor state și să plece cu încărcătura acestora. Statele comerciante au constatat că aveau mai mult de câștigat dacă renunțau la această practică. Datorită juristului olandez Hugo Grotius s-a dezvoltat unul din primele domenii ale dreptului internațional, conceptul de libertate a navigației pe mări și oceane. 145 Joshua Goldstein, Jon Pevehouse, Relații internaționale, Ed. Polirom, 2008, p. 337. 146 Cristian. Jura, op. cit., pp. 4-5. 147
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
cazul unor tezaure monetare ce conțin piese autohtone, dar și ungurești, turcești, tătărăști, venețiene, olandeze etc., descoperite la Cleja, Măgura, Plopana, Bacău, Traian, Gutinaș-Ștefan cel Mare etc. Atrag atenția, în mod deosebit, ducații de aur venețieni (sec. XVI-XVIIĂ, precum și talerii olandezi de argint. Varietatea tezaurelor, numărul lor destul de ridicat și distribuția geografică a acestora ne demonstrează că în epoca medievală în această zonă exista o economie destul de dezvoltată, dar și schimburi comerciale intense între Moldova și restul Europei, fapt explicabil de
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
mai puțin valorile asociate cu individualism și realizarea sinelui, de exemplu, libertatea în gândire și acțiune (Roccas, 2005). "În februarie 2007, a avut loc, la Sibiu, o întâlnire a investigatorilor principali a EVS din fiecare țară europeană. Unul dintre sociologii olandezi prezenți a remarcat cu surprindere numărul extrem de mare de biserici din oraș. Cu puțin timp înainte asistasem la o discuție între câțiva dintre studenții mei despre cât de religioși sunt în general tinerii din generația lor. Unul dintre participanți la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
4. Alexandru Cristea din Focșani (1889) a urmat specializarea ingineri de arte și manufacturi secțiunea mecanică -, unde în perioada 1885-1911 au susținut examenele finale nu mai puțin de 64 de studenți, dintre care 18 erau străini (născuți în Franța, Indiile Olandeze, Olanda, zona poloneză, Renania, România, Rusia și Turcia). Grigore Bejan din Iași (1894), a fost înscris la aceeasi specializare secțiunea arhitectură -, care a avut doar doi absolvenți în perioada 1894-1900, alături de român își mai încheia studiile un bulgar. Pierre (Petre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Turcia dintr-un total de 67 de diplomați în anii 1885-1910). Al cincilea este Constantin Mironesco din Român (1902-1903), la secțiunea ingineri civili de mine (18 străini originari, în afară românului, din Anglia, Bavaria, China, Cuba, Constantinopol Turcia, Franța, Indiile Olandeze, Java, Madeira, Peru, Polonia, Portugalia, Rusia și Spania, dintr-un total de 240 de posesori de diplomă)5. Anul absolvirii Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Specializarea / Secțiunea Total 1889 Cristea, Alexandru (Focșani) Ingineri de arte și manufacturi / Mecanică 1 1894
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Așa cum personalismul la care se referă creștin-democrații nu este o ideologie monolitică, așa cum Biserica Catolică este "o lume"3, ca și Bisericile protestante, tot așa democrația creștină nu este un bloc, ci o familie de partide, după expresia conducătorului creștin-democrat olandez Karl Josef Hahn4, cu tot ceea ce exprimă cuvîntul familie privind referințele comune, legăturile foarte puternice, dar și diferențele, inclusiv rupturile. Dacă partidele creștin-democrate s-au dorit a fi purtătoarele unui sistem politic și social fondat pe libertate și pe o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
participat la diverse guvernări pînă la izbucnirea războiului, cu cîteva întreruperi, în funcție de rezultatele electorale. Independența față de superiorii Bisericii, refuzul de a transpune în plan politic luptele confesionale și chiar alianța cu calviniștii, fie ei și "antirevoluționari", au făcut ca peisajul olandez să fie foarte deosebit. În Italia situația era și mai specială, din cauza ponderii Vaticanului, a importanței acordate de suveranul pontif problemelor italienilor, a atenției acordate problemelor îngrijorătoare ale Peninsulei. Așezarea geografică a Sfîntului Scaun era însoțită de o cvasiexclusivitate a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Adenauer la Löln pe 24 martie 1946, în care el stabilea un fel de genealogie a național-socialismului, recunoștea responsabilitățile Germaniei și declara: "După 1933, adesea mi-a fost rușine că sînt german, rușine pînă în adîncul sufletului meu". În timp ce partidele olandeze și scandinave fac referire directă la Biblie, programul de Crăciun al Partidului Social-Creștin belgian în 1945 revendica "valorile umane care sînt baza civilizației noastre occidentale. Din punct de vedere istoric, creștinismul este cel care le-a adus. Dar astăzi, ele
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Statului în 1958. În Olanda se observă o evoluție asemănătoare pînă la crearea, în 1976, a federației formate din cele trei partide de inspirație creștină. Aceasta fusese posibilă datorită dificultăților electorale care au dus la această apropiere, datorită evoluției Bisericii olandeze și atenuării diferențelor ecleziale. În Franța, MRP-ul s-a deschis agnosticilor și protestanților, aceste experiențe fiind însă rare. Putem aminti cazul pastorului Emmanuel La Gravière, senator, membru al Consiliului Republicii (1946-1949), membru apoi al Adunării Uniunii Franceze (1949-1958), și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
etică politică conform căreia mutația democratică din sînul societăților ar fi principiul unui progres care ar pune viața publică în acord cu etica creștină a libertății, dreptății și fraternității"4. Democrația "în stil creștin" se bazează pe principiul responsabilității. Partidul olandez, Christen democratisch Appel, scotea în evidență, în programul său din 1979, cît este de răspunzător omul de creație, de lumea în care trăiește referire directă la Geneză (2,15). De aceea, creștin-democrații dintre cele două războaie vorbeau de democrația "populară
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
politicii lui De Gasperi, de fapt a liniei "liberaliste" a lui Einaudi, Dossetti cerînd aplicarea "programului social" catolic. În mare, se detașează două modele importante: acela al partidelor înclinate spre dezvoltarea unui puternic sector de Stat (partidele franceze, belgiene, italiene, olandeze) și acela al economiei sociale de piață (partidele germane, austriece, și mai ales elvețiene). În Franța, după Partidul Democrat Popular, care susținuse Frontul Popular, MRP-ul a dus, după război, o politică destul de apropiată de opțiunile socialiste. Liniile de acțiune
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]