1,573 matches
-
valea rîului Nipru. Întăriturile cetății sunt alcătuite din valuri înalte și șanțuri adînci. În interiorul ei era săpată o fîntînă, iar lîngă val erau construite locuințele nobilimii, negustorilor, meseriașilor, Giuvaiergiilor. De partea cealaltă a valului, fără întărituri, se aflau bordeiele țăranilor, olarilor, și a altor mici meșteșugari. S-au găsit aici și urme a unor gropi de topire a fierului. În cronicile vremii aceste triburi sînt numite Ulici. Nedorind să se supună cnejilor din Kiev, Ulicii și-au părăsit baștina mutîndu-se în
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
împotriva turcilor. În iarna anului 1812, ajunge, împreună cu mama sa, la București. Deși avea numai 16 ani, înțelesese lecțiile dureroase ale vieții și ale războiului. Sărac și fără cunoștințe intră printre localnici, datorită vocii sale, mai întâi paraclisier la biserica Olari și cântăreț II (defteriu) la biserica „Cu Sfinți” de pe Calea Moșilor. Tot acum, Antonache (cum era alintat de mamă în copilărie), devine și ucenic al dascălului grec Dionisie Fotino. Astfel, dornic să-și îmbogățească cunoștințele, se înscrie „ca auditor” la
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
lutul era amestecat cu nisip, în cazul picioarelor și a altor părți ale corpului. Pentru echipament, păr și podoabe se folosea un lut deosebit de fin. Capetele se compuneau din două părți legate în spatele urechilor. Peste bucățile individuale, modelate inițial grosolan, olarii turnau un amestec de apă și lut, cu care modelau ochii, nasul, gura și părul. Apoi erau pictate. Nu există două statui cu trăsături identice ale feței. Probabil că olarii i-au folosit drept model pe războinicii armatei Qin. Temperatura
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
părți legate în spatele urechilor. Peste bucățile individuale, modelate inițial grosolan, olarii turnau un amestec de apă și lut, cu care modelau ochii, nasul, gura și părul. Apoi erau pictate. Nu există două statui cu trăsături identice ale feței. Probabil că olarii i-au folosit drept model pe războinicii armatei Qin. Temperatura cuptoarelor trebuie să fi crescut treptat într-un interval de cinci zile, pentru a atinge cele 1 000 de grade Celsius necesare producerii teracotei. S-au făcut calcule care arată
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
pentru arcasi. Există foarte multe opinii care consideră roata una dintre cele mai vechi și importante invenții care își are originea în anticul Sumer în Mesopotamia ulterioară acestuia (acum circa 7.000 de ani), în forma inițială de roată a olarului. Invenția roții s-a propagat spre zona unde astăzi se găsesc Pakistan și India, în timpul mileniul al III-lea î.e.n., fiind folosită de locuitorii a ceea ce numim civilizația Văii fluviului Indus. În partea nordică a Caucazului au fost descoperite mai
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
dublu de piatră ce avea dimensiunile 185 X 190 m, și a funcționat în perioada 106-117/8. În anul 1994 a fost cercetată poarta de nord a castrului (poarta decumană), iar în apropierea ei au fost identificate două cuptoare de olar. În campanile desfășurate aici în perioada 1992-1996, au fost cercetate câteva zone de pe suprafața castrului care au scos la lumină numeroase edificii din interiorul castrului printre care putem enumera: clădiri cu instalație cu hypocaust care aveau țevi din lut (olane
Castrul roman de la Drajna de Sus () [Corola-website/Science/314434_a_315763]
-
casnice sau piese de mobilier, precum și o colecție de peste 1.000 de veșminte populare, datând din perioada primului război mondial și a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De asemenea, sunt prezentate principalele îndeletniciri tradiționale bucovinene: olăritul (roți ale olarului, cuptoare de ars oale, exponate ceramice de Marginea, Rădăuți, Kuty, Păltinoasa și Dolhești), țesătoria (prelucrarea fibrelor vegetale de in și cânepă, prelucrarea lânii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumănăritul și cojocăritul. Sunt expuse o serie de instalații tehnice populare
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
mare, tatăl său a insistat ca el să strângă banii și să-i cheltuiască numai pe cei proveniți din bonusuri. A debutat la echipa mare a lui Stoke într-un meci cu Bury pe Gigg Lane la 19 martie 1932; „Olarii” au câștigat meciul cu 1-0 iar Matthews a învățat cum să se descurce printre jucători care stăteau bine la capitorul fizic, dar jucau murdar, și cum să se descotorosească de ei. După ce și-a petrecut vacanța de dinainte de sezonul 1932-1933
Stanley Matthews () [Corola-website/Science/318402_a_319731]
-
centură de fortificații a orașului. Turnul Dulgherilor este cel mai nordic dintre cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ). Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.03. Cea de-a III-a incintă fortificată a orașului datează
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
de-a III-a incintă fortificată a orașului datează din perioada 1357-1366. Dintre turnurile de apărare componente ale acestei incinte, cele mai puțin atinse de vicisitudinile vremii sunt cele trei turnuri aflate pe strada Cetății și anume Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor și Turnul Dulgherilor. Dintre aceste trei turnuri, cel mai nordic este Turnul Dulgherilor. Datarea turnului se poate face pe baza elementelor stilistice și formale doar cu o mare aproximație, deoarece astfel de forme se întâlnesc pe parcursul mai multor decenii. Turnurile
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
primele decenii ale celui următor. Forma actuală a acestui turn datează probabil de pe la începutul secolului al XVI-lea. Turnul Dulgherilor a fost restaurat în perioada 1967-1972 și apoi în anul 2007. De asemenea, și curtina dintre Turnul Dulgherilor și Turnul Olarilor este o reconstrucție recentă a vechiului zid. Turnul Dulgherilor este construit din piatră și cărămidă. El are o formă circulară (la bază), delimitată de porțiunea următoare printr-o cornișă pronunțată, după care turnul capătă formă de prismă octogonală, încheiată în
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
(în ) este un turn construit în secolul al XV-lea de breasla săsească a olarilor în orașul Sibiu. Turnul făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Turnul Olarilor este unul din cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ), fiind situat între Turnul Archebuzierilor și Turnul Dulgherilor. Incinta a III
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
(în ) este un turn construit în secolul al XV-lea de breasla săsească a olarilor în orașul Sibiu. Turnul făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Turnul Olarilor este unul din cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ), fiind situat între Turnul Archebuzierilor și Turnul Dulgherilor. Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
Olarilor este unul din cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ), fiind situat între Turnul Archebuzierilor și Turnul Dulgherilor. Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.03. Cea de-a III-a incintă fortificată a orașului datează
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
de-a III-a incintă fortificată a orașului datează din perioada 1357-1366. Dintre turnurile de apărare componente ale acestei incinte, cele mai puțin atinse de vicisitudinile vremii sunt cele trei turnuri aflate pe strada Cetății și anume Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor și Turnul Dulgherilor. Cele trei turnuri se întind astfel de la nord la sud: Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor și Turnul Archebuzierilor. Datarea turnului s-a făcut ținând cont de planul dreptunghiular la bază, plan păstrat la proporții mai reduse și la
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
ale acestei incinte, cele mai puțin atinse de vicisitudinile vremii sunt cele trei turnuri aflate pe strada Cetății și anume Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor și Turnul Dulgherilor. Cele trei turnuri se întind astfel de la nord la sud: Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor și Turnul Archebuzierilor. Datarea turnului s-a făcut ținând cont de planul dreptunghiular la bază, plan păstrat la proporții mai reduse și la nivelul superior, precum, și poziția față de zid. Cu toate acestea, unii cercetători susțin că este de proveniență
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
de fortificare a incintei Cetății Sibiului fiind continuate în cea de a doua jumătate a secolului al XV-lea și în primele decenii ale celui următor. Forma actuală a acestui turn datează probabil de pe la începutul secolului al XVI-lea. Turnul Olarilor a fost restaurat în perioada 1967-1972. Curtina care leagă Turnul Olarilor de Turnul Dulgherilor este construită în cel puțin două faze, acest lucru reieșind din însăși structura materialului de construcție. Astfel, jumătatea inferioară a zidului este realizată din piatră brută
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
a doua jumătate a secolului al XV-lea și în primele decenii ale celui următor. Forma actuală a acestui turn datează probabil de pe la începutul secolului al XVI-lea. Turnul Olarilor a fost restaurat în perioada 1967-1972. Curtina care leagă Turnul Olarilor de Turnul Dulgherilor este construită în cel puțin două faze, acest lucru reieșind din însăși structura materialului de construcție. Astfel, jumătatea inferioară a zidului este realizată din piatră brută, pe când jumătatea superioară reprezintă o supraînălțare (înălțimea zidului a fost aproape
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
superioară cu metereze, unde se ajungea de pe un coridor de acces acoperit, susținut de o înșiruire de arcade. Acest sistem fortificat de apărare este larg răspândit la cetățile sătești din județul Sibiu, un exemplu tipic fiind fortificația din Vorumloc. Turnul Olarilor este construit din piatră și cărămidă. Are o formă dreptunghiulară (la bază), după care turnul se retrage la etajul intermediar, pentru a se încheia în partea superioară prin clasica porțiune ieșită în afară, susținută de console cu guri de foc
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
a fost amenajat clubul uzinelor Independența. Începând din 2004 aici se află Sala Thalia a Filarmonicii de Stat din Sibiu. Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.03. Printre elementele componente ale acestei incinte este inclus și Bastionul
Turnul Gros din Sibiu () [Corola-website/Science/323937_a_325266]
-
în care arăta acest turn este cunoscută astăzi datorită unor picturi în acuarelă realizate de pictorul amator Johann Böbel (1824-1887). Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.03. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, s-
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
Sibiu. Aceasta era formată din ziduri cu turnuri de apărare, precum și cu porți de acces în cetate. Din cea de-a III-a incintă fortificată a orașului mai există în prezent trei turnuri aflate pe strada Cetății (Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor și Turnul Dulgherilor), alte câteva turnuri de apărare, un turn de poartă, precum și fragmente de curtine. Acestea sunt datate în perioada 1357-1366. Odată cu construcția celei de-a treia incinte de fortificație a orașului, s-au construit și porți de acces
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
sunt din aur, armele de bronz și sigiliile arată apariția unei tehnologii superioare celei din Grecia continentală, Asia Mică sau din insulele Mării Egee. În perioada 1900 - 1700 î.Hr. are loc apogeul culturii minoice mijlocii, se generalizează metalurgia bronzului și roata olarului. Palatele sunt împodobite luxos, flota creatană de război domină Mediterana orientală. În perioada 1700 - 1600 î.Hr. o catastrofă (probabil seismică) distruge flota, porturile, așezările, toate marile palate, o sută de ani simțindu-se din greu efectul crizei. În perioada 1600
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
nobili, și mai era consiliat de un preot. Dacii se ocupau cu extracția și prelucrarea metalelor din care confecționau unelte, arme, obiecte de cult sau mobilier, podoabe, vase și monede. Ceramica era prelucrată atât cu mâna cât și cu roata olarului și devenise o artă. Slujbele religioase se țineau în sanctuare ce aveau formă patrulateră sau circulară. Ritualul funerar consta în arderea morților, iar cenușa era pusă în urne și îngropată în pământ. Dacii iubeau muzica. Izvoarele antice spun că ei
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
I.M. Kořinek 1935, Vl. Georgiev 1957, V. Pisani 1959, W. Merlingen 1960, R.Gl. Constantinescu, ș.a.). O altă inscripție cunoscută este DECEBALUS PER SCORILO. A fost interpretată divers de specialiști, ca „Decebal, fiul lui Scorilo” sau ca o simplă marcă de olar. Există și ipoteza că inscripția ar fi pur și simplu în latină și deci s-ar traduce „Decebalus prin Scorilo”. Despre un set de plăcuțe de plumb s-a susținut de nespecialiști că includ un fel de cronică dacică scrisă
Limba dacă () [Corola-website/Science/296677_a_298006]