2,457 matches
-
stakeholder". Stakeholders sunt prezentați de majoritatea teoretizărilor socio-economice ca fiind victime ale efectelor externalității realizate de acționariatul și guvernanții marilor afaceri. Prin sintagma "părți co/interesate" (traducerea termenului englez "stakeholder") se înțelege grupurile și persoanele afectate și/sau care afectează operaționalizarea unei afaceri: acționari, angajați, clienți, furnizori, rețele de desfacere, creditori, guverne, instituții naționale și internaționale, societatea în general. Coalizat în grupuri de influență și/sau singular, individului îi este recunoscut formal, de către companii, dreptul de "parte interesată" de afacere. Companiile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
putea concura la schimbarea relației cu stakeholder? Care sunt costurile dacă problema se menține și care sunt costurile necesare rezolvării acesteia? Sumarizate, toate întrebările pot fi reduse la una singură: Cum poate fi simultan maximizat și profitul, și bunăstarea socială? Operaționalizarea acestei întrebări a fost materializată într-o dimensiune specializată a managementului organizațiilor, cunoscută sub numele de "management strategic al responsabilității sociale corporative". Iar răspunsurile parțiale, obținute empiric sau prin tehnici științifice, la întrebare sunt prelucrate, interpretate și sintetizate în aplicații
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ale grupurilor afectate, sistemul economic și cel societal din comunitatea în care este localizată. Iar acest fapt este vizibil prin interiorizarea comportamentelor etice de către întreaga organizație, prin comportamentele fiecărui angajat, în fiecare zi de muncă. Termenul convențional folosit astăzi pentru operaționalizarea tuturor aspectelor legitimității economice și sociale pentru întreprinderea-afacere este cel de agent de dezvoltare socială durabilă. Este un deziderat dar și o provocare adresată țărilor, economiei și indivizilor să echilibreze bunăstarea individuală cu cea colectivă, etica cu legea, libertatea cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
producție în vederea maximizării profitului. Calificarea stakeholders semnifică înțelegerea de către grupuri și indivizi reprezentativi a valorilor, atitudinilor și conduitelor proactiv asumate de organizație și managementul său în relația cu mediul ei de funcționare, precum și acțiunile de stimulare a retroacțiunii acestora la operaționalizarea afacerii. Calificarea stakeholders este: * un proces de empatizare reciprocă și de asumare voluntar responsabilă a rolurilor din contractul mutual originar; * o modalitate de a fundamenta relațiile între constituenți pe încredere; * un act de împuternicire a societății civile și de creare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pentru siguranța consumatorilor, măsuri de raționalizare a utilizării resurselor naturale, ș.a.), completate cu principii morale de ordin general. Și în cele din urmă, majoritatea IMM-urile din sectorul agroalimentar (subiect al cercetării) nu au ajuns la stadiul de conștientizare și operaționalizare voluntară a valorilor și principiilor de RSC. Lipsa presiunilor din partea societății civile și principiile laxe de moralitate ale mediului politic românesc reprezintă variabilele independente resimțite de IMM-uri ca suficient de permisive pentru amânarea asumării responsabilității lor corporative. Construirea unei
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sens, esențiale pentru companie sunt: * influența companiei sau a brandului pe piață; * evaluarea externă a măsurilor întreprinse de către companie (perceperea organizației/brandului de către stakeholders). Oricare din deciziile luate pe baza acestor analize trebuie încorporate specific și în planul RSC. III. Operaționalizarea problemelor prioritare de RSC se realizează pe două axe: obiective generale și obiective specifice. Obiectivele generale au în vedere următoarele aspecte: Dezvoltare profesională și personală a competențelor resursei umane. În economia bazată pe cunoaștere, de realizarea acestui obiectiv depinde ponderea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
umane, calitate, mediu, taxe, profit etc. Reacția în cazul unor evenimente negative, cu impact major asupra societății (ex. dezastrele) precum și potențialele strategii de răspuns, de ajutorare socială (ex. prin produse/servicii proprii, voluntariat, alte măsuri). Vom exemplifica principiile expuse cu operaționalizarea într-un un obiectiv specific: Prioritățile de RSC pentru managementul firmei Sustenabilitatea conducerii în implementarea planului de RSC. Etape: * realizarea și implementarea codurilor de conduită, elaborarea și utilizarea unor strategii adaptate de management pentru riscuri potențiale; * susținerea managementului în încorporarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mediului și alte aspecte. * Întâlniri informative pentru furnizori. * Realizarea unui program de întâlniri periodice. * Utilizarea mijloacelor electronice (website) pentru achiziționarea materialelor. COMUNITATEA (comunități locale și regionale) relația simbiotică dintre firmă și comunitate este un alt element cu importanță majoră în operaționalizarea eforturilor de RSC. Metode pentru susținerea dialogului dintre fimă și comunitate: * Stabilirea unor politici și rutine pentru relaționarea firmă comunitate; * Stabilirea unor zile "a porților deschise"; * Activități de voluntariat în comunitate; * Întâlniri informative pentru membrii comunității; * Discuții periodice cu reprezentanții
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
comun al parteneriatului cu impact sesizabil în comunitate. Parteneriatul este o formă de cooperare în care riscurile, costurile și profiturile sunt distribuite proporțional între parteneri. Motivul stabilirii unor astfel de parteneriate variază dar, în linii generale, implică finanțarea, planificarea, crearea, operaționalizarea și menținerea infrastructurii și serviciilor publice, în scopul oferirii unor servicii publice alternative cost eficiente. Astfel, fiecare partener contribuie la planificarea și la mobilizarea resurselor necesare pentru realizarea unui obiectiv comun, fiecare participă în baza unei decizii voluntare și aduce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
dintre statele membre și UE precum și dintre autoritățile locale și cele centrale din țările membre structurate pe principiul subsidiarității sunt strict de această natură, în care componenta ideologică nu și-ar avea locul. Dar, avem în față un exemplu de operaționalizare a unui principiu ideologic. De aceea, consider necesară o scurtă prezentare a filosofiei sale. Sunt convins de faptul că aplicarea acestui principiu, acceptată ca fiind necesară de majoritatea factorilor politici din România, va întâmpina dificultăți îndeosebi din cauza necunoașterii sensului său
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
poate contribui semnificativ la determinarea poziției sistemului politic atât pe dimensiunea liberal-autoritar cât și pe celelalte două dimensiuni (într-o măsură mai mică). În al doilea rând, capacitatea noastră actuală de a operaționaliza aceste norme rămâne relativ limitată. Totuși, o operaționalizare se poate realiza parțial, într-o măsură mai mică sau mai mare, în funcție de țară. Se pot evalua de exemplu grade de egalitate sau inegalitate prin intermediul venitului pe cap de locuitor și al distribuției de capital în rândul populației, deși trebuie
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ocupă cu agricultura, numărul studenților la 10.000 locuitori, procentajul populației cu știință de carte și ponderea procentuală a fermelor familiale în totalul proprietăților) (Vanhanen, 1989: 104). De asemenea a fost luată în calcul și o a șasea variabilă, dar operaționalizarea acesteia a fost considerată prea slabă pentru a permite o măsurare cu adevărat exactă. Ea a reprezentat o încercare de a evalua măsura în care resursele care nu provin din agricultură au fost descentralizate și controlate în mod real de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
specifice. Nu este totuși surprinzător că, din moment ce au existat divergențe de opinii între acești teoreticieni, au existat și divergențe între constituții privind principiile pe care le întruchipează. Divergențe au existat și la nivel practic, privind cel mai bun mod de operaționalizare a acestor principii. La nivelul principiilor, nu toate constituțiile susțin că puterea ar trebui dată "poporului"; și nici că o putere considerabilă ar trebui transmisă regiunilor și localităților. La nivel de operaționalizare a principiilor, unii dintre cei care au elaborat
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nivel practic, privind cel mai bun mod de operaționalizare a acestor principii. La nivelul principiilor, nu toate constituțiile susțin că puterea ar trebui dată "poporului"; și nici că o putere considerabilă ar trebui transmisă regiunilor și localităților. La nivel de operaționalizare a principiilor, unii dintre cei care au elaborat constituții consideră că "suveranitatea poporului" ar putea fi obținută mai ușor prin separarea bine definită a executivului de legislativ, în timp ce alții care urmăresc aceleași scopuri ajung la o concluzie diferită asupra acestui
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aspect. Unii consideră de asemenea că puterea localităților se menține mai bine în contextul unui sistem federal, în timp ce alții susțin că menținerea unui stat unitar este de preferat, chiar dacă aceasta înseamnă o putere redusă a localităților (Wheare, 1966). Divergențele privind operaționalizarea principiilor izvorăsc în primul rând din perspectivele diferite asupra eficienței unor instituții și proceduri date. Elaborarea constituției este o formă de inginerie politică: ea încearcă să schimbe comportamentul prin alcătuirea instituțiilor și procedurilor. În mod firesc, vor exista perspective diferite
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
perspective privind cea mai bună metodă de a obține o acțiune atât rațională, cât și grabnică; este de asemenea strâns legată de rolul crucial al conducerii în sistemele politice. Ideile au diferit semnificativ, atât referitor la principii, cât și la operaționalizare. Conducerea monarhică se baza pe principiul că executivul trebuie să aibă în frunte un singur conducător: unele constituții au moștenit această tradiție; altele au proclamat ca executivul să fie colectiv. Primul principiu a dus la o varietate de forme de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
limiteze puterile executivului, cel puțin în principiu, ele au încercat, în mod firesc, să introducă (sau să consolideze) principiul reprezentării. Caracteristicile legislativelor și parlamentelor sunt prin urmare o parte centrală a documentelor constituționale. Totuși, și aici, atât principiile cât și operaționalizarea variază de la o lege de bază la alta. Poate cea mai importantă (și cu siguranță cea mai cunoscută) distincție este aceea între sistemele bazate pe separarea puterilor și sistemele parlamentare. În primul tip, legislativul și executivul sunt alese separat, în timp ce
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
recunoaștem faptul că scopurile politicilor publice sunt un element major în clasificarea sistemelor politice. Trebuie așadar să localizăm aceste sisteme în spațiul definit de aceste trei dimensiuni. Toate trei sunt clare din punct de vedere conceptual; există totuși dificultăți de operaționalizare, și cel puțin până acum, așa cum am văzut în capitolul 3, a fost posibil să poziționăm doar în sens larg regimurile în spațiul tridimensional. Relația dintre norme și structuri A doua problemă care trebuie rezolvată privește relația dintre norme și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
181, 194, 198, 229, 262, 283 Nicaragua, 167, 169 Nie, N.H., 60, 388 Niger, 166 Nigeria, 24, 97, 170, 171, 185, 247, 287, 338, 339, 342, 348 Nimmo, D.D., 123, 135 Nkrumah, 171, 186, 214 Noland, R.L., 305 norme, 26-27 operaționalizarea, 45 și constituții, 227-229 și dezvoltarea politică, 68-71 și dictaturi, 86 și influența media, 131-134 și luarea deciziilor, 44-45 și sisteme politice, 41-60, 382, 389 Norton, P., 273, 274 Norvegia, 180, 181, 204, 231, 263, 264, 288 O obiective, și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se dezvolte; astfel, în domeniul cercetării experimentale s-a ajuns la utilizarea celor mai sofisticate tehnici ale statisticii matematice (35); în domeniul didacticii au fost create teorii și concepte cu largă circulație în deceniile din urmă: instruirea programată, taxonomia și operaționalizarea obiectivelor, proiectarea pedagogică, învățarea deplină etc. 15 CERCETĂRILE PSIHOLOGICE ȘI INOVAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV "Axarea școlii pe copil" la începutul acestui secol provocată, în parte, de rezultatele cercetărilor psihologice, a stimulat, în deceniile următoare, interesul pentru psihologia primelor perioade de vîrstă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
clasa dominată" determină pentru Bourdieu reproducția culturală; corespondența dintre relațiile sociale de producție și relațiile sociale de reproducție realizabilă prin educație în concepția lui Bowles și Gintis etc. 3. Definirea unor astfel de tipuri ideale prezintă reale dificultăți în planul operaționalizării conceptelor. De aceea baza empirică este puțin relevantă pentru practica școlară imediată. Tipurile ideale conțin premise de verificare teoretică. Realitatea socio-educațională este înglobată într-un grup de concepte generale, pentru ca apoi să se efectueze o analiză teoretică a relațiilor dintre
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a relațiilor dintre aceste concepte; raportarea la practica educațională se face numai indirect. Astfel, conceptele habitus (Bourdieu), corespondență (Bowles, Gintis), cod (Bernstein), deși au o funcție explicativă fundamentală în teoriile respective, nu ne sînt prezentate în procesualitatea lor. Încercarea de operaționalizare a conceptelor relevă insuficiența elaborării lor teoretice. 4. Subsistemele școlare sînt prezentate ca fiind determinate de structura socială specifică unei formațiuni sociale date. Mai puțin sînt relevate efectele de schimbare generate de sistemul de învățămînt în raport cu factorii care îl condiționează
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
succintă, etapele parcurse în elaborarea unei cercetări pedagogice sînt următoarele: 1.alegerea, definirea temei de cercetare și trecerea în revistă a literaturii de specialitate; 2. formularea obiectivului și a ipotezelor cercetării; 3. stabilirea lotului de subiecți; 4. precizarea variabilelor și operaționalizarea acestora; 5. prezentarea instrumentelor folosite; 6. prezentarea designului cercetării (dacă este cazul); 7.procedura de desfășurare a cercetării (sau a experimentului); 8. analiza și interpretarea rezultatelor; 9. concluzii și discuții asupra rezultatelor obținute; 10.limite ale cercetării și direcții viitoare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
nu există influențe ale unor variabile externe. Variabilele independente sînt acei stimuli care pot avea o influență relevantă asupra unui comportament sau a unei performanțe (fiind direct manipulați și controlați de cercetător), care constituie variabila dependentă (Radu, 1993; Havârneanu, 2000a). Operaționalizarea variabilei independente este deosebit de importantă și constă în specificarea procedurii exacte în care aceasta va varia și a numărului de variații/nivele (Evans, 1985). Numărul de variații sau nivele ale variabilei independente poate influența numărul grupurilor experimentale și de control
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
a devenit după revoluție un promotor al drepturilor omului și minorităților. Este director al Noii Reviste de Drepturile Omului. A colaborat la mai multe ziare și periodice și a publicat, între altele: Sistemele axiomatice ale logicii limbajului natural. Funcții și operaționalizare (ALL, 1992); Spre o filozofie a disidenței (Litera, 1992); Cel mai iubit dintre ambasadori. Cohen Stork în dialog cu Gabriel Andreescu (ALL, 1993); Patru ani de revoluție (Litera, 1994); Polemici neortodoxe (Noesis, 2001); Extremismul de dreapta în România (Centrul pentru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]