1,583 matches
-
de tine ca de moarte” - Nespusul), totuși pasul apropierii de ființa iubită emană candoare și o emoționantă delicatețe („Cortul tău e o piramidă cenușie/ Al cărei lacăt îl deschid cu o floare” - Mască). Fără să fie trecut printre „premianții generației optzeciste” (Octavian Soviany), D. și-a asigurat, prin timbrul său singular, un loc aparte în poezia actuală, ca un elegiac al malignului, vibrând tragic și captând rezonanța unui nesfârșit martiraj al ființei. SCRIERI: Intermundii, București, 1975; Reculegeri și alte poeme, București
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
1990, 38; Ioan Moldovan, Miza pe fragilitate, F, 1991, 1; Cornel Ungureanu, Vasile Dan, O, 1991, 9; Ulici, Lit. rom., I, 189-190; Ruja, Parte, I, 214-218; Dicț. scriit. rom., II, 20-21; Andrei Bodiu, Călătorie neîntreruptă, OC, 2000, 9; Bucur, Poeți optzeciști, 61-62; Gheorghe Grigurcu, Efectul copilăriei, RL, 2003, 22; Iuliana Alexa, Alte poezii, RL, 2003, 36. A.Ct.
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
al acestui autor care s-a impus printre poeții importanți ai epocii sale. „Biografismul”, recursul direct la biografic, printr-o angajare de maximă gravitate și acuitate, e definitoriu, dar nu elementele anecdotice și derizorii (precum la alți poeți ai generației optzeciste) sunt convocate în text, ci zbaterile profunde și tragice ale eului. Calvarul suferinței psihice e adus în text și înregistrat în consubstanțialitatea lui cu interogațiile existențiale ultime, resimțite dramatic, și obiectivate cu luciditate într-un discurs nu „confesiv”, ci mai
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
poemele sale au fost incluse în antologii ale poeziei românești apărute în Italia, SUA, Canada și Germania. Volumul de debut, Hipermateria, avea să fie considerat, poate și datorită unei riguroase conceptualizări a banalului cotidian, un fel de „program” al generației optzeciste. Această poezie manifestă într-adevăr o anume agresivitate programatică în felul în care „atacă” verbal realitatea imediată, „hiper-fizică”, încercând să-i exaspereze încărcătura de contingență brutală, irespirabilă: „Să privim realitatea în față/ în fața ei grasă de femeie de casă, fără
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
Cristea, Faptul, 189-192; Constanța Buzea, „Hipermateria”, AFT, 1981, 1; Tartler, Melopoetica, 174-178; Micu, Limbaje, 125-127; Steinhardt, Monologul, 185-189; Simion, Scriitori, IV, 561-568; Coșovei, Pornind, 141-147; Andreea Deciu, Metafizica postmodernistă, RL, 1992, 41; Țeposu, Istoria, 88-89; Ovid S. Crohmălniceanu, O proorociță optzecistă, CC, 1993, 5-6; Munteanu, Jurnal, V, 172-175; Vasile Spiridon, Cosmicitatea asumată, ATN, 1993, 7; Gheorghe Grigurcu, Despre postmodernism, RL, 1997, 29; Regman, Dinspre Cercul Literar, 149-153; Dicț. scriit. rom., II, 392-394; Dicț. analitic, II, 129-130; Bucur, Poeți optzeciști, 43-45; Marius
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
O proorociță optzecistă, CC, 1993, 5-6; Munteanu, Jurnal, V, 172-175; Vasile Spiridon, Cosmicitatea asumată, ATN, 1993, 7; Gheorghe Grigurcu, Despre postmodernism, RL, 1997, 29; Regman, Dinspre Cercul Literar, 149-153; Dicț. scriit. rom., II, 392-394; Dicț. analitic, II, 129-130; Bucur, Poeți optzeciști, 43-45; Marius Chivu, Poemul și politica, RL, 2001, 31; Ștefan Borbély, Poezie și artă politică, „22”, 2001, 578; Pop, Viață, 206-211; Popa, Ist. lit., II, 622-623; Tudorel Urian, Pionierii postmodernismului românesc, RL, 2003, 37; Mircea Iorgulescu, File dintr-o cronică
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
seceri, LCF, 1995, 16; Gheorghe Mocuța, Întunecatul Chichere, „Arca”, 1995, 10-12; Lucian Alexiu, Casa Faunului, Timișoara, 1996, 184; Simona Constantinovici, Arta de a fi dincolo de oglindă, „Orient latin”, 1997, 4; Radu G. Țeposu, Manuscris, „Cuvântul”, 1998, 6; Nicolae Oprea, Un optzecist întârziat, VTRA, 1998, 3; Alex. Ștefănescu, Cărțile săptămânii, FLC, 1998, 8; Al. Florin Țene, Ion Chichere, „Podul spadei”, CRC, 1998, 10; Gh. Grigurcu, În Absurdistan, RL, 2003, 46. L.A.
CHICHERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
într-un acvariu / câteva plante - și sângele / curge în interior și irigă / tăcerea” (Autoportret). Undeva, definindu-și implicit lirica, C. afirmă că poetul de azi operează o schimbare de perspectivă și mută accentul de pe metafizic pe cotidian. Dar, spre deosebire de alți optzeciști, el include în modelul noii poeticități elementul plastic, secvența picturală: „O carte ca un amurg deschid / filă cu filă / așa cum mi-aș desface sufletul în extaz”. La fel ca majoritatea poeților echinoxiști, C. face și critică literară, comentând în special
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
Ioan Holban, Cum se poate muri și învia într-un poem, CRC, 1992, 6; Romanița Constantinescu, Crepuscul duminical, RL, 1992, 33; Țeposu, Istoria, 104; Ioana Pârvulescu, Poezia cu ispite și regrete, RL, 1994, 34; Milea, Sub semnul, 149-151; Bucur, Poeți optzeciști, 49-50; Daniel Corbu, „Poetica temporalității”, CL, 2002, 1; Constantin Cubleșan, „Poetica temporalității”, VTRA, 2002, 3-4; Gheorghe Grigurcu, Un decepționat caligrafic, RL, 2002, 38; Dan Bogdan Hanu, O fuziune a sentimentelor, CL, 2003, 11. N.I.
CHIOARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
Peter Coryllis, Oleg Escobar Galindo); Glodeanu, Incursiuni, 315-322; Pop, Pagini, 52-57; Regman, Dinspre Cercul Literar, 290-297; Dicț. analitic, I, 44-46, 177-179, IV, 626-629; Simion, Fragmente, II, 34-37, III, 200-212; Manolescu, Litere, 265-270; Emil Manu, Ion Caraion, București, 1999; Bucur, Poeți optzeciști, 40-42; Dicț. esențial, 146-149; Ungureanu, La vest, II, 57-66; Manolescu, Lista, I, 70-75, III, 151-154; Popa, Ist. lit., I, passim, II, 372-377; Mihai Pelin, „Artur”. Dosarul Ion Caraion, București, 2001; Behring, Scriit. rom. exil, 124-143; Silvian Floarea, Universul și noutatea
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
1995; Ion Vartic, Privire asupra Cercului Literar de la Sibiu, în Ion D. Sârbu, Scrisori către bunul Dumnezeu și alte texte, Cluj-Napoca, 1996; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, Cluj-Napoca, 1997; Cornel Regman, Dinspre „Cercul Literar” spre Optzeciști, București, 1997, 83-101, passim; Ovid S. Crohmălniceanu, Klaus Heitmann, Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane, București, 2000; Micu, Ist. lit., 340-344; Nicolae Balotă-75, APF, 2000, 1-2; Lucian Valea, Generația amânată, Cluj-Napoca, 2002, passim; Gabriela Gavril, Cercul Literar
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
alouettes. Petit dictionnaire de la pensée nomade, Echternach (Luxemburg), 1999; Une Histoire sans fin. Dialogues avec Frank Hoffmann, Echternach (Luxemburg), 2000. Repere bibliografice: Romanița Constantinescu, Un critic din noua generație, RL, 1993, 6; Cornel Ungureanu, Corina Ciocârlie, Nicolae Oprea și alți optzeciști întârziați, O, 1993, 11; Anton Horvath, Corina Ciocârlie,„Pragmatica personajului”, ST, 1993, 3-4; Monica Spiridon, Când „a spune” înseamnă a „face”, VR, 1993, 4-5; Ion Bălu, Călătorie prin spațiul comunicării, ST, 1993, 6; Ștefan Borbély, Tabloul sinoptic al nouăzecismului, ECH
CIOCARLIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286253_a_287582]
-
despre aceleași evenimente sunt deseori divergente, contradictorii, oricum diferite. Considerațiile de naratologie, de teorie a literaturii dublează consistent expunerea, fragmentară și destructurată cronologic. Rămânând fidel unei discreții deja caracteristice, într-o formulă mai puțin „țipătoare” decât cele alese de alți optzeciști și nouăzeciști, asemănătoare mai degrabă cu romanele-anchetă de tip Michel Butor (L’Emploi du temps, de pildă) decât cu desfășurarea caleidoscopic-ludică și neobarocă a romanului așa-zis „pynchonian”, practicat de unii dintre confrații și colegii săi de generație, C. a
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
într-un fel sau altul, cenaclul lovinescian. Ca o mișcare studențească insubordonată ierarhiilor literare oficiale ale epocii comuniste, pe care le-a și răsturnat în scurt timp, și contestatară la adresa generațiilor anterioare au apărut, în plină dictatură ceaușistă, c.l. optzeciste: cenaclul Junimea al Facultății de Filologie a Universității din București coordonat de Ov. S. Crohmălniceanu, cenaclu activ între 1971 și 1989 (când se autodizolvă) și devenit pepiniera unor valoroși prozatori; Cercul de critică literară condus de Eugen Simion, cu o
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
cu 1983. Nucleelor bucureștene ale generației ’80 li se adaugă și cele din alte centre universitare, din Iași, Cluj și Timișoara. De fapt, „nuclee underground de societate civilă”, școli ale democrației, toleranței și libertății de gândire (Mircea Cărtărescu), c.l. optzeciste lansează o nouă generație literară și dezbaterea în jurul conceptului de postmodernism. Creație a unui grup solidar de tineri cultivați (de unde și imaginea omogenă a unei generații, în fond, contradictorie și plină de variații) și conectați la gândirea occidentală a anilor
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
de postmodernism. Creație a unui grup solidar de tineri cultivați (de unde și imaginea omogenă a unei generații, în fond, contradictorie și plină de variații) și conectați la gândirea occidentală a anilor ’60-’80, sprijiniți de critici de marcă - printre mentorii optzeciștilor se numără și Florin Manolescu, Marian Papahagi, Ion Pop -, acest val de scriitori afirmă o nouă sensibilitate și o nouă paradigmă literară. Demonstrând un remarcabil gust pentru teoretizare (susținut în și de reviste cum ar fi „Echinox” din Cluj, „Dialog
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
pentru autenticitate și „poezia cotidianului”, realism și biografism, experimentalism și textualism. În acest sens, Cercul de critică literară condus de Eugen Simion - un autorizat cunoscător al mișcării de idei din critica europeană, calitate care se întâlnește benefic cu aspirațiile generației optzeciste - a contribuit în mod esențial la cristalizarea fundamentelor teoretice ale postmodernismului românesc. Direcțiile principale ale optzecismului s-au conturat încă din volumele colective în care au debutat mulți dintre scriitorii cei mai valoroși ai acestor c.l.: Aer cu diamante
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
a treia ediție, din 1997 și 2002, îmbogățesc informația), schițează pentru prima dată o panoramă integrală (chiar dacă pe alocuri fragmentară și nu totdeauna în riguroasă selecție) a evoluției literaturii române din Basarabia, începând cu anul 1812 și terminând cu scriitorii optzeciști. Este o perspectivă critică temerară, care are în vedere o mulțime de autori și de titluri, supuse unei judecăți de valoare cumpănite, unor interpretări întotdeauna la obiect. Cartea conține totuși câteva idei și intuiții surprinzătoare, dar și unele caracterizări subiective
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
CUNOAȘTERE Nr. 19 Bogdan Crețu este conferențiar doctor la Catedra de Literatură română din cadrul Facultății de Litere, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Volume publicate: Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale, Editura Timpul, Iași, 2005; Matei Vișniec un optzecist atipic, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2005; Lecturi actuale. Pagini despre literatura română contemporană. Editura Timpul, Iași, 2006; Utopia negativă în literatura română, Editura Cartea Românească, București, 2008. Ediții îngrijite: Marin Mincu, Polemos. Dulelul cu/ în idei, ediție îngrijită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dezarticulat și transportat. Sufixarea în -an vorbește despre o formă de furt și, paradoxal, până și atunci când e acuzatoare, rămâne o dovadă a intimității cu opera scriitorului. O calitate greu de cântărit continuă să fie prezentă. Într-un procedeu intertextual optzecist în care regăsim ceva "eminescian" pipăim încă trupul autorului, ca o relicvă care a fost conservată cu grijă în racla ei de cristal. Or, evident, Cărtăreștii ne comunică altceva. Pe lângă torturarea onomasticii, sintagma implică supoziția unei multiplicări a individului creator
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
revenit constant de-a lungul istoriei literaturii române: Generația '27, articolul lui Tudor Vianu despre Generație și creație din 1935, eseul lui Mircea Martin din 1969 care prezenta sub același titlu promoția scriitorilor șaizeciști sau importanța legitimării generaționale pentru mișcarea optzecistă 130. Obsesia generațiilor revine la anumite intervale nu numai pentru forța explicativă a modelului, cât mai ales pentru capacitatea de a reancora literatura, cu violență chiar, într-o realitate socială și biologică - pentru că transportă în inima unui univers de practici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
crezut că le pot face pe creierul uman. Omul așa a fost creat și așa a rămas, trecând, iată, zâmbind, așa cum le plăcea liderilor săi să spună, peste o epocă și peste cea mai mare utopie creată vreodată. Ca un optzecist convins spun că datorăm mult generației Woodstock. Numai ei ar fi putut imagina o lume în care comunismul să cadă fără să se audă un foc de armă89. Spre finalul acestui ciclu Kondratieff lumea a intrat în secolul XXI și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
al îmbulzelii, în gălăgie. Am presupus atunci că e vorba de o strategie de defamilitizare prin care studenții reticenți scăpau de trauma tablourilor cu tânărul Eminescu pentru a descoperi un mecanism viu, integrat în cotidian. Realismul poeziei tinere a confraților optzeciști, care va să zică! Déjŕ lu, déjŕ entendu. Apoi, prin Salvarea Speciei, am descoperit că "mai vârstnica noastră prietenă" vorbea despre un mod de a trăi poezia, dincolo de stilistică și de frazeologie, ca experiență de realizare personală. Ce sens mai avea să alergi
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
are o întreagă, senzațională istorie, neîntreruptă din 1960 până azi. După Victor Felea, Mircea Ivănescu și Ovidiu Genaru, trei dintre cei mai notorii postbacovieni tardomoderniști, ca și Dan Laurențiu, Constanța Buzea sau Virgil Mazilescu, avem bacovieni postmoderni și în poezia optzecistă sau chiar mai recentă prin Liviu Ioan Stoiciu, Ion Tudor Iovian, Bogdan Ghiu, Ioan Moldovan, Cassian Maria Spiridon, Ioan Es. Pop și alte cazuri notabile prin pactizări evidente pe porțiuni mai mici. Theodor Codreanu analizează fenomenul (cu unele inevitabile lacune
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
critică și de istorie literară apărute, în speranța că nu mi-a scăpat nici una (Mircea Coloșenco, în bibliografia critică a ediției sale, este extrem de superficial și lacunar): ciudata broșură Posteritatea lui Bacovia și Istoria" lui G. Călinescu (eseu polemic) de optzecistul americanizat Alexandru Buican, Ed. Științifică, 1994; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică, Ed. Dacia, 1994; Ioan Milea, Lecturi bacoviene, Ed. didactică și pedagogică, 1995; Daniel Dumitriu, Bacovia după Bacovia, Ed. Junimea, 1998 (a doua carte pe același subiect a
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]