24,963 matches
-
au văzut că pendula umblă, bate bine ceasurile și jumătățile, drept care s-au oprit pentru plecare asupra unei zile de lucru cînd femeia să fie singură acasă. TÎnăra nevastă pur și simplu a evadat. Știa că ai ei se vor opune plecării, căci tare se temeau de depărtări. A lăsat sub un ștergar cîteva bancnote verzi și un bilet scris de unul dintre meșteri: „Mă duc la Gheorghe peste apa cea mare. Sfînta Fecioară să se Îndure de noi toți.“ Au
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ca poetul romantic Sándor Petőfi și Júlia Szendrey, fiica administratorului domeniilor Károlyi din Ardud, să se fi cununat În această biserică, nu În capela cetă ții. Înțelegea Însă că, intendentul contelui locuind chiar În incinta for tăreței, după ce s-a opus energic acestei căsătorii, văzînd că nu o scoate la capăt nicicum cu fiică-sa, și-a dat consim ță mîntul, rînduind pînă la urmă 149 Mireasa poetului, statuia episcopului și stafia prințesei ceremonia la fața locului. Poetul o cunoscuse pe
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
axiomatic că versiunea oficială reprezintă, de fapt, o scriere ideologică inspirată de acel Demiurg Rău, creator al lumii sublunare, vrăjmașul Dumnezeului adevărat, la care, desigur, se închină doar ei, gnosticii. Astfel, șarpele, Cain, Iuda etc. devin simboluri pozitive, întrucât sunt opuse Demiurgului „oficial”. Diabolizat de aproape întreaga tradiție creștină, reabilitat simbolic de câteva grupări gnostice, Iuda este consacrat erou al poporului ales, într-un text polemic a cărui datare este greu de stabilit (undeva între secolele al V-lea și al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
criminali și desfrânați sunt chiar cei doisprezece apostoli, care n-au înțeles taina lui Isus, pervertindu-I mesajul. Să nu uităm că avem de-a face cu un text de factură și doctrină gnostică. Isus din Evanghelia lui Iuda se opune sacrificiilor, considerându-le vestigii ale unui cult inferior, pe care El a venit din cer să-l abolească. După coborârea lui Isus în lumea substelară, jertfele materiale nu-și mai au rostul. Pentru gnosticii creștini, indiferent de tendință, singurul sacrificiu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
care trebuie subliniată este aceea între împietrirea inimii fariseilor (Marcu) și împietrirea inimii poporului lui Israel în timpul exodului. Poporul lui Israel nu numai că nu-și arată gratitudinea față de Iahve, eliberatorul, dar nu face decât să vocifereze și să se opună ireverențios voinței Sale, trădându-L sistematic: „și Domnul a grăit către Moise: Oare până când Mă va mânia poporul acesta și până când nu Mă vor crede, cu toate semnele/minunile pe care le-am făcut printre ei?” (Num. 14,11: LXX
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
moment dat. Moartea, singură, pune pecetea asupra unui destin. Atât timp cât omul trăiește, el se poate căi, așadar poate dobândi mântuirea. Păcatul iremisibil nu-i privește și nu-i afectează decât pe cei care, până în clipa morții, se încăpățânează să se opună Duhului. Deznădejdea, cum se vede și în acest caz, nu face parte din arsenalul teologic al marelui african. Reflecții finale Păcatul împotriva Duhului ridică spinoasa problemă a iremisibilității. Unele păcate nu pot fi iertate, și aceasta în ciuda afirmației lui Isus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și perpetuarea răului în istorie. Aceste „tradiții antice” se referă la următoarele fapte (Conl. 8,21): Seth s-a născut, după moartea lui Abel, „pentru a moșteni dreptatea și cuvioșia fratelui său”. Încă de la începuturile istoriei omenești, există două seminții, opuse radical: a lui Seth, seminția celor drepți, și a lui Cain, seminția nelegiuiților. Aceste două seminții ar fi rămas despărțite foarte multă vreme: „Neamurile coborâte din Seth cel drept nu au primit legături decât cu cei din neamul și din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
du-te-vino etern, în sus și în jos, al spiritelor, în trepte mereu schimbate, acestui carusel fără sfârșit și fără sens, niciodată scăpat de speranță, dar niciodată cu speranța deplin satisfăcută, în care nu există adevărate identități personale, Sfântul Maxim îi opune eterna odihnă mobilă în dragostea și contemplarea lui Dumnezeu etc.”213 De o parte, un Dumnezeu limitat și impersonal; de cealaltă, un Dumnezeu infinit și personal. De o parte, o lume statică, împietrită în ritmul ei glacial și deznădăjduit; de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
traducătorul să respecte expresia de bun-simț a limbii române de azi și să aibă el însuși un minim simț al limbii în care traduce. S.M.: În cărțile consacrate traducerii, Antoine Berman vorbește despre traducerea etnocentrică, hipertextuală și platonică, căreia îi opune traducerea etică, poetică și gândindă. Cea dintâi e înțeleasă în sensul strict pe care îl dă Blaga unei traduceri: „Ea este bună atunci când nu pare o traducere” (e de-ajuns să citești Faust în traducerea poetului nostru pentru a înțelege
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
tu ai intrat În panică. ― Te rog să fii mai explicit, fiindcă abia acum m-ai băgat În ceață. ― Află că mâine... Mâine vei da cel mai dur examen din câte ai dat până În prezent. ― Dacă trebuie, nu mă pot opune. Poate Îmi spui și În ce domeniu? ― Vei face echipă cu... ― Cu cine, tati? ― Cu profesorul, Într-o operație de... apendicită. ― Cred că glumești, tati. ― Nici pomeneală. Avem de operat o copilă, nepoată a bulibașei pe care Îi știi și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fără nici o ezitare. Urmează zgomotul făcut de trepanul, mânuit cu dexteritate și precizie, și care pare să fie atenuat și el de anestezic. În numai câteva minute, scula iscusită a și practicat o mică incizie în tigva Dorei, care nu opune nici o rezistență, de parcă ar fi făcută dintr-o mucava a cărei transformare în rumeguș degajă un ușor miros de os ars. Freză rugoasă ! cere sec vocea profesorului, comandă inutilă, căci în mâna care îl servește, scula care urmează să degajeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
care chelnerul a mai deschis o sticlă. Ea își atinge doar buzele de paharul care taie cu o linie netă zâmbetul care părea fără sfârșit, după care se ridică în picioare și îl ia de mână pe Victor care nu opune nici o rezistență. "Să mergem !", spune ea cu o voce gravă, de contraltă. Abia când să iasă din restaurant, Victor își amintește : Nu am plătit !" Dă să se întoarcă, dar chelnerul care îi conducea, făcând temenele, îl asigură fără echivoc : S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
profesorului Grand. Dă câteva ordine scurte pentru urgențe sau amânări, se sfătuiește cu Nicolaï pentru câteva tratamente și pleacă în căutarea fiului cu minți rătăcite, cu speranța că iubirea regăsită și competențele dobândite vor reuși ceea ce pare imposibil. Justin nu opune nici o rezistență. Însoțit de rucsacul și de umbrela lui este în permanență ca într-o transă. Este instalat într-o rezervă a spitalului, alături de cabinetul profesorului și seria minuțioaselor analize și examene preoperatorii începe. Abia atunci profesorul află că starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
lucrurile nu merg spre bine dar oricum le pot încă asigura o bucată de pâine, o școală în limba română, o viață mai normală. Soția mea a înțeles care e treaba, e o femeie cu suflet mare, nu se va opune să le ajut. E păcat de la Dumnezeu, spune ea... "Copiii războiului", care nu au altă vină decât să se fi născut, nu trebuie să rămână copiii nimănui. De altfel și Ovidiu mă va ajuta, zicea că e un post de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
În primul rând erau mulți prizonieri de naționalități diferite proveniți încă din Războiul Civil, precum și din al Doilea Război Mondial, dintre aceștia făcuse parte și el. Urmau condamnații politici ruși care "călcaseră strâmb", cum zicea Axel despre cei care se opuneau sau erau doar bănuiți că sunt contra bolșevismului. Aceștia erau cei mai oropsiți, trimiși în lagărele cele mai îndepărtate din Siberia orientală. Veneau apoi sutele de mii de deportați, din motive etnice sau religioase printre care eram și noi. Regimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fost în slujba lui Vodă și era purtător de steag, și nu plătea dări, și avea pământuri multe, și cai iuți moldovenești pentru războaiele lui Vodă, măi gloată nevrednică! Și tot el a fost alături de Vodă Ghica când s-a opus raptului celei mai frumoase părți din trupul Țării Moldovei în favoarea imperiului Habzburgilor și a fost răpus apărându-l pe domnitor. El a purtat caftan, ciubote și sabie, nu cojoace mițoase, opinci și măciuci de carpen ca niște mișei. Și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
într-o notă vădit politică prin evidențierea superiorității realităților sovietice asupra celor americane, pentru formarea convingerilor că marele Soiuz este cel mai și cel mai din toate punctele de vedere va vsiom mire, iar cine ar îndrăzni să i se opună poate fi spulberat într-o secundă. În același spirit au fost formulate și mai toate întrebările ce urmau a fi adresate, dacă se va ivi ocazia, noului ambasador, în așa manieră încât să fie pus în dificultate chiar din momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
din mine, mirosind nimic. Dar, așa cum nu poți învinge moartea, trupul moare, așa și puterea minții în ceea ce privește oboseala, nu poate fi controlată în totalitate. Însă, dacă nu te forțezi și impulsul vieții e în tine în mod natural, dacă nu opui rezistență și accepți și le savurezi pe toate, păstrându-te, nimic nu te poate răni. Asta-i calea cea mai ușoară pentru mine. Ceva mă îndeamnă, ceva m-atrage și mi-e greu să mă desprind. De aceea am și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
să simțim divinul, dar acesta nu e o pate din noi. Bucuria vine din a fi Copiii lui Dumnezeu, și nu Dumnezeu împărțit în noi. "Detașarea, acțiunea dezinteresată, non acțiunea constituie etosul lumii din Extremul Orient", dar aceasta nu se opune rațiunii, ci favorizează descurcarea pe cont propriu, de la distanță. Asta pentru că religia era "administrarea sacrului" (Braunstein F). De aceea materialul și circumstanțialul puteau avea un cuvânt de spus. Și dacă puterea e strâns legată de ritualuri, în orient aceasta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
dar nu mă ține, și mă sărută. Intim, curat, frumos. (După ce ne reluam locurile trenul frânează brusc, iar o cutie cu insecte cade și se desface drept peste mine. Panică; isterie; el mă curăță imediat., încep să-l lovesc, nu opune rezistență, dar, cum nu încetez, mă strânge-n brațe; îi cer să mă țină cât mai strâns, strâns, strâns până nu mai poate) Am senzația că față de el am aceleași sentimente, indiferent ce. Senzația că-l cunosc. Scoate cătușe, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
rezistență, dar, cum nu încetez, mă strânge-n brațe; îi cer să mă țină cât mai strâns, strâns, strâns până nu mai poate) Am senzația că față de el am aceleași sentimente, indiferent ce. Senzația că-l cunosc. Scoate cătușe, eu opun rezistență, foarte scurtă și inutilă. Numai bine trenul se oprește și coboram. Pe trotuar profit de o mică mulțime și vreau să fug, însă imediat (mă lovește) se face negru. In mașină sunt legată de portiere. Mă apucă îndată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
în casă luni, ani de zile. Îmi va vorbi în fiecare zi, îl voi cunoaște mai bine și voi ajunge la concluzia că îl vreau, apoi nu voi mai fi atât de nefericită. Deja îl plac. Doar să nu mă opun de-al naibii să nu se întâmple asta. N-aș putea să-ți las numărul de telefon și să ne vedem altădată? Nu spune nimic. O.K. M-ai cucerit deja. Însă eu am planuri. Vreau să plec acasă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
rupt. Deși îngrijorat, când mă atinge nu uită să se bucure și să-mi arate că se bucură de aceste atingeri. Îți faci rău. Mă mai și face proastă, deci. E vina mea, spune el. Mă întinde pe pat, deși opun rezistență, și mă leagă, cu mâinile întinse. Ce faci? Tu ce crezi? începe să mă sărute. Nici măcar nu mă pot zbate. Ascultă-mă, ascultă-mă! Ce, iubire? Ai câștigat. Ai câștigat din clipa în care ai venit aici. Știu. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Cade Întunericul pe pământ. Întunericul este tot. Cât e de mare întinderea din infinit, Întunericul se plimbă prin acele pustiuri. Întunericul are formă, are suflet, are corp. Întunericul e puternic. Nimic nu-i rezistă. Decât acel ceva ce i se opune. Acel ceva peste care Întunericul trebuie să treacă din punct de vedere spiritual. De nu o face, Întunericul se va disprețui. Întunericul să-l învingă prin sine, astfel încât și acel ceva să învingă. Astfel încât cele două entități să fie indisolubile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
egală măsură, cinic și implacabil: singurul supraviețuitor, un bărbat de culoare (Romero are o adevărată apetență pentru tema negrului puternic), este împușcat de autorități, care îl confundă cu unul dintre cadavrele ambulante vânate cu voluptate. Teroarea este informată de elemente opuse în Orient față de Occident. După cum subliniază, într-un interviu publicat în revista Kateigaho International, regizorul fimului Ringu, Hideo Nakata, diferența specifică rezidă în substratul religios al celor două culturi. Astfel, dacă, în cazul euro-american, plot-ul ar avea la bază
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]