1,865 matches
-
care, prin mijlocirea însușirilor lor deosebite, ajung să fie principi, asemenea acelora de mai sus, obțin principatul cu greutate, dar apoi îl stăpînesc cu ușurință; iar greutățile pe care le întîmpină în cucerirea lui decurg, în parte, din legiuirile și orînduirile noi pe care sînt nevoiți să le introducă pentru a-și întări statul și a-și asigura stăpînirea. Și să nu uităm că nu există nimic mai greu de întreprins, mai îndoielnic ca reușită și nici mai primejdios de înfăptuit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
le introducă pentru a-și întări statul și a-și asigura stăpînirea. Și să nu uităm că nu există nimic mai greu de întreprins, mai îndoielnic ca reușită și nici mai primejdios de înfăptuit decît a te face promotorul unor orînduiri noi. Deoarece acela care încearcă o acțiune de acest fel va avea drept dușmani pe toți aceia care erau favorizați de vechile orînduiri și va avea drept apărători prea puțin energici doar pe aceia care ar urma să aibă foloase
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
întreprins, mai îndoielnic ca reușită și nici mai primejdios de înfăptuit decît a te face promotorul unor orînduiri noi. Deoarece acela care încearcă o acțiune de acest fel va avea drept dușmani pe toți aceia care erau favorizați de vechile orînduiri și va avea drept apărători prea puțin energici doar pe aceia care ar urma să aibă foloase din orînduirile cele noi. Ajutorul prea puțin energic al acestora din urmă își are izvorul, pe de o parte, în teama de adversari
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Deoarece acela care încearcă o acțiune de acest fel va avea drept dușmani pe toți aceia care erau favorizați de vechile orînduiri și va avea drept apărători prea puțin energici doar pe aceia care ar urma să aibă foloase din orînduirile cele noi. Ajutorul prea puțin energic al acestora din urmă își are izvorul, pe de o parte, în teama de adversari, întrucît aceștia au legile de partea lor, iar pe de altă parte, în neîncrederea oamenilor care într-adevăr nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
îndelungată experiență. Urmează de aici că ori de cîte ori un adversar are prilejul de a lovi, o face cu patimă de partizan politic, pe cînd ceilalți se apără fără vlagă; astfel încît cel care vrea să introducă legi și orînduiri noi și se sprijină pe aceștia este în primejdie de a nu izbuti. Dacă voim să tratăm limpede această chestiune, este necesar să cercetăm dacă acești înnoitori ai legilor domnesc prin propria lor putere sau atîrnă de alții; trebuie să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fie fermi în această convingere. De aceea este bine să fii astfel pregătit încît atunci cînd nu vor mai crede să poți să-i facă să creadă prin forță. Moise, Cirus, Teseu și Romulus n-ar fi putut obține ca orînduirile și legile lor să fie ascultate un timp atît de îndelungat dacă n-ar fi dispus de urne; așa cum i s-a întîmplat în vremurile noastre lui Girolamo Savonarola, care s-a prăbușit în timpul chiar al orînduirilor noi întemeiate de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
putut obține ca orînduirile și legile lor să fie ascultate un timp atît de îndelungat dacă n-ar fi dispus de urne; așa cum i s-a întîmplat în vremurile noastre lui Girolamo Savonarola, care s-a prăbușit în timpul chiar al orînduirilor noi întemeiate de el, de îndată ce mulțimea a început să nu mai creadă în el, iar el însuși n-a știut în ce fel să impună fermitate acelora care îl crezuseră, și nici să-i facă să creadă pe care nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
prieteni, să învingă fie prin forță, fie prin înșelăciune, să se facă iubit și temut de popor, urmat și respectat de soldați, să-i nimicească pe acei care pot sau trebuie să-i dăuneze, să înnoiască prin legiuiri noi vechile orînduiri, să fie sever și recunoscător, mărinimos și darnic, să nimicească armata necredincioasă, să-și alcătuiască o alta, să-și păstreze prietenia regilor și a principilor în așa fel încît aceștia să-i facă bucuros favoruri sau să-i facă răul
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
înainte de a intra în stăpînirea lor, și dacă izbutești să le obții fie prin însușirile tale proprii, fie printr-o împrejurare norocoasă, le păstrezi și fără unele și fără cealaltă; aceasta, pentru că principatele de acest fel se susțin pe baza orînduirilor foarte vechi care, întemeiate fiind pe religie, sînt atît de puternice și de așa natură, încît principii lor își păstrează puterea, oricare le-ar fi acțiunile și felul de viață. Aceștia sînt singurii principi care au state și nu le
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sînt acelea alcătuite sau din supuși, sau din cetățeni, sau din oameni ai tăi: toate celelalte feluri de armate sînt sau mercenare sau auxiliare. Modul de organizare a armatelor proprii va fi ușor de găsit dacă vom lua în cercetare orînduirile folosite de cei patru pe care i-am amintit mai sus și dacă vom avea în vedere felul în care și-au alcătuit armatele și le-au organizat Filip, tatăl lui Alexandru cel Mare, precum și multe republici și mulți principi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fi numit nici principat ereditar, nici principat nou; deoarece fiii vechiului principe nici nu sînt moștenitori și nici nu rămîn stăpîni. Statul revine numai aceluia care este ales pentru această demnitate de către cei care au autoritatea de a o face. Orînduirea aceasta fiind foarte veche, nu se poate vorbi în cazul de față de un principat nou, deoarece nu se ivește aici nici una din greutățile care sînt proprii statelor noi; căci, cu toate că principele este nou, organizarea statului este veche, iar instituțiile lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
unui spirit italian, înțelegem că Italia trebuie să fi ajuns în situația extremă în care o vedem astăzi; trebuia ca ea să fie mai sclavă decît evreii, mai înrobită decîtperșii, mai risipită decît atenienii; trebuia să fie fără conducător, fără orînduire, învinsă, jefuită, sfîșiată, cotropită și să fi îndurat nenorociri de tot felul. Și cu toate că pînă astăzi s-a arătat într-adevăr cineva care părea că aduce o rază de speranță, încît să poată fi socotit ca ales de Dumnezeu spre
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
va face ilustra voastră familie, după cum nu trebuie să ne mirăm că în atîtea răsturnări care s-au petrecut în Italia și în atîtea mișcări războinice, vitejia pare că s-a stins cu totul. Aceasta vine din faptul că vechile orînduiri nu erau bune și din aceea că nu a existat nimeni care să fi știut să găsească altele noi. Și nimic nu este mai mult spre cinstea unui om care se ridică pentru prima oară la putere decît legile noi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bune și din aceea că nu a existat nimeni care să fi știut să găsească altele noi. Și nimic nu este mai mult spre cinstea unui om care se ridică pentru prima oară la putere decît legile noi și noile orînduiri pe care le introduce. Dacă acestea sînt bine întemeiate și dacă au în ele grandoare vor face ca principele să fie respectat și admirat; și este sigur că în Italia nu lipsește materia gata să primească orice formă. Într-adevăr
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
societatea tribală a fost retrasă de pe piața muncii de către oficiul concurenței fiindcă a apărut inechitatea Toți împărțeau egal timpul și mâncarea era diferită se cuvenea aplicată o lege de control a averii stomacului Noroc că până la aplicare s-a schimbat orânduirea și comunarzii au devenit sclavi cu drepturi prea pline în cetate să fie aleși la galere de public Orânduirea comunei primitive A existat cândva și la noi o comună primitivă în care unii consăteni erau culegători alții vânători și pescari
ATELIER DE REPARAT IDEI by Valeriu Perianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/337_a_566]
-
și mâncarea era diferită se cuvenea aplicată o lege de control a averii stomacului Noroc că până la aplicare s-a schimbat orânduirea și comunarzii au devenit sclavi cu drepturi prea pline în cetate să fie aleși la galere de public Orânduirea comunei primitive A existat cândva și la noi o comună primitivă în care unii consăteni erau culegători alții vânători și pescari alții agricultori S-a terminat însă cu societatea tribală a fost retrasă de pe piața muncii de către oficiul concurenței fiindcă
ATELIER DE REPARAT IDEI by Valeriu Perianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/337_a_566]
-
societatea tribală a fost retrasă de pe piața muncii de către oficiul concurenței fiindcă a apărut inechitatea Toți împărțeau egal timpul și mâncarea era diferită se cuvenea aplicată o lege de control a averii stomacului Noroc că până la aplicare s-a schimbat orânduirea și comunarzii au devenit sclavi cu drepturi prea pline în cetate să fie aleși la galere de public
ATELIER DE REPARAT IDEI by Valeriu Perianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/337_a_566]
-
nu știi că regele s-a dus cu toată cimotia lui... Ba știu. Să nu fii obraznic și impertinent, că se găsește ac și de cojocul tău! Mai bine să-mi spui de ce iei în de... iei peste picior noua orânduire. Eu nu prea am timp să iau în derâdere orânduirea . Îmi văd de treburile mele. Atunci de ce ai vorbit în contra primarului înainte de alegeri? „Auzi dumneata! Târâie ogheală aista era primar înainte de alegeri!” Care primar? Cel vechi sau cel care nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lui... Ba știu. Să nu fii obraznic și impertinent, că se găsește ac și de cojocul tău! Mai bine să-mi spui de ce iei în de... iei peste picior noua orânduire. Eu nu prea am timp să iau în derâdere orânduirea . Îmi văd de treburile mele. Atunci de ce ai vorbit în contra primarului înainte de alegeri? „Auzi dumneata! Târâie ogheală aista era primar înainte de alegeri!” Care primar? Cel vechi sau cel care nu era încă primar? 120 N-o fă pe prostu’ cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
înfruntând privirea bolovănoasă a celui din fața lui. În cele din urmă, a răspuns: N-am vorbit dușmănos. Am spus doar că nu-l vreau pe cel pus să fie ales primar. Și asta nu înseamnă ati... atitudine dușmănoasă față de noua orânduire? Înseamnă! Toaibă a tăcut privind undeva deasupra capului anchetatorului. Află că știm tot. De ce ai vorbit în coantra colhozurilor din marea Uniune Sovietică? Am spus doar ce am văzut când eram pe front... Și luptai împotriva victorioasei Armate Roșii! După
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
la recheziție! Nici n-am spus că nu l-am ascuns - a bravat Toaibă, fără să-și dea seama că intră într-un joc periculos... Bineee! Ia să vedem noi câte bube ai în cap? Deci: ai vorbit în contra noii orânduiri, nu ai fost la votare, ai ponegrit colhozurile din marea Uniune, n-ai vrut să dai calul la recheziție, ba mai mult, i ai dus în ero... eroare pe prezentanții Armatei Roșii. Peste toate aiestea ai luptat în coantra Armatei
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Toaibă. Neprimindu l, a reluat vorba: Tu ai auzit de ocnă? Am auzit! Gura!... Dacă tot ai auzit, atunci află tu că ocna te mănâncă! Nu avem nevoie de provocatori și sabo...de cei care pun bețe în roate noii orânduiri! Aiștia nu au loc decât la ocnă sau la zid!!! Acum ieși! Te căutăm noi. De asta să nu duci grijă! N-oi duce grija asta, că am destule altele... Ieși!!! Toaibă a făcut stânga mprejur cât a putut de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
ce vorbește lumea. Că dacă l-aș asculta pe fiecare atunci când să-i mai servesc pe mușterii? Că așa-i crâșmarul, stă în față la toți și trebuie să mulțumească pe oricine”... „Eu am auzit că unii vorbesc dușmănos la adresa orânduirii noastre... Mai ales când se îmbată” - zice. „Apoi la mine nu se îmbată nimeni. Vine omul, bea un țoidouă și pe aici ți-i drumul”. „Cum văd eu, nu vrei să spui. Poate dacă... o să tragem obloanele la crâșmă o să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
spune sau...?” - gândea Toaibă, prefăcându-se că nu pricepe semnificația privirii lui Prispă. Acesta l-a ghicit însă și a dat drumul la vorbă: Îi adevărat că mi s-o spus în față: „Ori spui ce se vorbește împotriva noii orânduiri ori îți închidem crâșma!” Dar cu bătrânul Prispă nu se pot juca ei! Că eu le spun doar ce vreau eu, nu ce ar vrea ei să știe. Să-și mai pună pofta-n cui, că eu nu sunt din
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
care credeam În Franța, În Anglia, În America, Încă din 1916... - În politică totul e posibil pentru că mulțimea e totdeauna temătoare și cu mîinile goale. - Spuneați că ați auzit odată pe o rudă a dumneavoastră, un om serios, spunînd că orînduirea de dincolo e cea mai dreaptă din lume, fără inegalități sociale, fără bogați și săraci, și că acum și-a schimbat părerea. E vorba de soțul unei mătuși dinspre tată, pe nume Terturian. Adevărat. Numai că el spunea asta prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]