1,783 matches
-
să aducă „teatrul războiului“ în țară), Nicolae Ionescu („Feriți-vă de a vă amesteca în certurile celor mari și puternici fiindcă acești luptători giganți pot să ne zdrobească în trânta lor“ - p. 3300), Pantazi Ghica (care îi întrerupea intempestiv pe oratori, îndeosebi pe Kogălniceanu sau, de pildă, pe Vasile Maniu care se referea în cuvântul său la situația aromânilor din Macedonia: „De ce nu ridici vocea în favoarea Transilvaniei și a Basarabiei?“ - p. 3266) ș.a. 53. „Dară faptele sunt astfel că voiți să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Este începutul marii campanii politice care se va sfârși cu răsturnarea lui Lascăr Catargiu și a regimului conservator, pentru ca să dea României guvernarea liberală cea de 12 ani. Sala Bossel e plină de public, mai ales de tineret școlar. Un singur orator a vorbit: Nicolae Fleva. Înfățișare extrem de simpatică, statură proporționată, figură brună, încadrată de barbă neagră, bărbat frumos în toată puterea cuvântului. Are glasul cald, insinuant, are un timbru pe care natura nu l-a cheltuit cu prea mulți. Una din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
teoria” mea despre „educația privirii”, adică pentru exersarea capacității de a vedea, cînd faci portretul cuiva (om politic, scriitor, filosof, - într-un cuvînt oricui), nu numai calitățile, ci și defectele: „Churchill este unul din cei doi sau trei foarte mari oratori din istorie și a scris pagini care fac din el unul din cei mai mari scriitori de limbă engleză după Shakespeare. Și tu, iată-te tulburat - îi reproșează un tată fiului său încă adolescent - pentru că el face scandal în public
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rectitudine! Plantați recent, parcă pentru contrast, nu departe de el, văd cîțiva arbori firavi. Involuntar, îmi amintesc vorbele lui ștefan din piesa lui Delavrancea: „Pădure tînără...” Tabloul mă ajută să intuiesc mai profund decît oricînd dimensiunea evocatoare a textului marelui orator. * Imediat ce m-am urcat în tren, românul din fața mea și-a așternut „masa” și a început să mănînce hulpav tot ce avea în sacoșă: pîine, unt, pateu, salam, brînză topită, roșii, mere. Indecentă, lăcomia lui m-a făcut să-l
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
relevînd că în Bacău a parcurs cîteva „experiențe cruciale”, inclusiv pe cea a debutului în literatură. Orașul nostru a constituit „nucleul de foc al existenței sale”. Felul său de a pronunța cuvintele m-a făcut să mă gîndesc la un orator cu placă dentară. Își pungește, într-un tic, gura, și clefătește după fiecare frază, de satisfacție sau de indignare. Altminteri, trebuie remarcat, are substanță, coerență și o pasiune demonstrativă care te face să-l urmărești atent. Trecînd să răspundă la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pune în mișcare, mai mult decît orice, simțurile și-mi amintește că sînt om. *Obicei vechi, din ședințe rețin numai frazele cu caracter de „panseu”, formulările greșite, pretențioase, „eclovente” (vorba cuiva de la centru) pentru nivelul cultural al luătorilor de cuvînt; „oratori”, chiar cu ghilimele, ar fi prea mult. Le notez pe fișe de mărimea unei optimi de pagină, ușor de ținut în palmă, de vîrît și de scos din buzunar, nu cu scrisul meu normal, care e citeț, ci cu unul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
problemele”, dar nu mi-am făcut din ele niciodată un punct de sprijin pentru propriile mele păreri și demersuri sau, cu atît mai puțin, un instrument de combatere a altora. Acum, cuvîntările sale mă obosesc și mă irită. Constat că oratorul a devenit rigid, monoton, incapabil să se înnoiască. Ecart-ul dintre teze și realități măsoară cît o prăpastie. Criza ideilor și lipsa soluțiilor se văd cu ochiul liber. Dar pentru că lucrurile nu merg, a crescut suspiciunea, pînă într-atît încît au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
1 an, până când a primit poruncă de la șt. Ioan512 să nu mai activeze - și... s-a supus - ca acum să se așeze În frunte. Cât despre George Stino el, deși meritos ca dascăl, n-a rostit niciodată o vorbuliță, nefiind orator. De „Liga Culturală” iar nu se vorbește nimic și doar am fost Secția cea mai activă din țară și conferințele se țineau numai la liceu (nu În oraș, cum se scrie). „Anuarul festiv” a nemulțumit pe multă lume, Întrucât, cum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
locul omul expunea o filozofie a destinului omenesc, în care unii au căzut pentru o idee, iar alții au fost cruțați ca să le realizeze opera. Explicația morții Căpitanului convenea oamenilor regimului, pe care îi îndepărta de răspunderea uciderilor, iar pentru orator deschidea perspective de mare carieră politică în viitor. Câteșitrei au căutat să găsească aderenți în provincie, care să le poată aproba atitudinea luată. S-au adresat individual diferiților legionari de pe la Brașov, Sibiu și alte centre din Ardeal. Peste tot locul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
multe lucrări de teorie literară, articole despre Eminescu, un studiu erudit asupra poemelor homerice ș.a. Mai dăduse, între timp, o bună ediție a discursurilor lui Barbu Catargiu (1886), tradusese din limba engleză discursurile lordului Th. Macaulay, publicase portrete ale unor oratori și oameni politici români. Înscrise în normele esteticii clasice, ideile lui D. despre artă și literatură instituie drept maeștri pe Aristotel, Lessing și pe Taine. O plănuită carte despre poetică ar fi introdus în capitolele ei multe dintre articolele de
DEMETRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
mulți ani, avocat și, în 1889, decan al corpului avocaților. Activ ca om politic, conservator mai întâi, ulterior liberal, l-a susținut pe Al. I. Cuza și a colaborat cu C.A. Rosetti. Deputat și senator, având reputația de bun orator, autor al unor broșuri politice, el a inițiat câteva proiecte de legi, printre care și legea privind organizarea și administrarea teatrelor, votată în 1877. Pentru merite mai mult culturale și politice decât literare, a fost ales membru onorific al Academiei Române
GRADISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287325_a_288654]
-
intelectuale din toate marile secvențe de cugetare ale lumii românești și ale Sud-Estului european. Semnăturile celor doi frați se află și pe tălmăcirea, din grecește, a unei culegeri de omilii ale lui Ioan Chrisostom, dascălul de retorică practică al tuturor oratorilor ortodoxiei (între ei și al autorilor români de predici), cel care a prezidat „banchetul” elocinței de amvon în literatura română veche. Pentru Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
dreptate. Raportul de activitate al Institutului basarabean (citit probabil de Pan Halippa, președintele institutului, figură proeminentă basarabeană, unul dintre cei care au contribuit la unirea Basarabiei cu patria-mamă) este surprinzător atât prin rezultatele cercetării de teren, cât și prin numele oratorilor chemați să vorbească la Chișinău. Cele mai mari nume ale științei sociale românești din acea vreme figurează printre oratori; temele se apropie în unele privințe de cele ale ciclurilor de conferințe organizate de Institutul Social bucureștean (spre pildă, prezentarea teoriilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cei care au contribuit la unirea Basarabiei cu patria-mamă) este surprinzător atât prin rezultatele cercetării de teren, cât și prin numele oratorilor chemați să vorbească la Chișinău. Cele mai mari nume ale științei sociale românești din acea vreme figurează printre oratori; temele se apropie în unele privințe de cele ale ciclurilor de conferințe organizate de Institutul Social bucureștean (spre pildă, prezentarea teoriilor politice). Unii dintre oratori participaseră mai înainte la ciclurile de conferințe bucureștene, tovarăși de drum statornici ai profesorului și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la Chișinău. Cele mai mari nume ale științei sociale românești din acea vreme figurează printre oratori; temele se apropie în unele privințe de cele ale ciclurilor de conferințe organizate de Institutul Social bucureștean (spre pildă, prezentarea teoriilor politice). Unii dintre oratori participaseră mai înainte la ciclurile de conferințe bucureștene, tovarăși de drum statornici ai profesorului și ai Școlii sociologice. Caracterul pluridisciplinar al conferințelor, o altă idee de bază a Școlii, străbate ca un fir roșu programul conferințelor, al cercetărilor, al publicațiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de literatură - Irenikon (1990), Anti-Gog (1997), Poeme de odinioară (2000), de memorii - Lecțiile istoriei (O, tempora!) (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Periplu prin memorie (O, tempora!) (1998), de istorie - Ideea europeană sau Noi și Europa (Istorie, cultură, civilizație) (1993). Profesor, orator entuziast, captivant și singular prin idealismul său, H. susține în cărțile sale două dimensiuni fundamentale ale împlinirii omului: tradiția națională, pe de o parte, și percepția prin cultură a chintesențelor sau a generalului filosofic, pe de alta. Modele permanente sunt
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
proză, Mihail Sadoveanu (Slujitori boierești, fragment din volumul Oameni vechi, conținând „priveliști și scene din viața rurală de acum 60 de ani”) și Titus Nicolau (Într-un ajun, acolo!...). De reținut sunt amintirile lui B. Brănișteanu despre Nicolae Titulescu (Titulescu orator), cele ale lui I. Massoff despre Calea Victoriei (Calea Victoriei acum nouăzeci de ani), evocarea prieteniei dintre Romain Rolland și Panait Istrati, semnată Alexandru Talex. Publicistică face Tudor Teodorescu-Braniște, în vreme ce Liviu Floda comentează teatrul lui Mihail Sebastian. Al. T. Stamatiad traduce din
ALMANAHUL ZIARULUI „JURNALUL DE DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285305_a_286634]
-
personajele favorite, o stăpânesc atât de bine. De altfel, întregul roman este construit conform unei structuri retorice, nu epice, cum s-a mai spus. Șoimul se dovedește nu doar un inițiat în ale filosofiei, eticii, retoricii, logicii, dar și un orator desăvârșit, de mare talent și convingere. Rolul său nu este cel de a-l convinge pe Corb, ticălos irecuperabil, ci pe cititor. De aceea, discursul său face apel la teme și motive la care, din aceeași intenție de persuadare, recurgea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
va găzdui și de care îl va lega o lungă și frumoasă prietenie. Legătura cu civilizația greacă se va face și prin vizita pe care Cicero o întreprinde la Atena și în cetățile grecești din Asia Mică, unde cunoaște mari oratori ai timpului, care îi vor influența fundamental cariera publică (de om politic și orator fără pereche). Ideile lui, conform cărora un „principe” trebuie să fie un bun orator, un bun comandant militar și un filosof, își vor găsi un exemplu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cu civilizația greacă se va face și prin vizita pe care Cicero o întreprinde la Atena și în cetățile grecești din Asia Mică, unde cunoaște mari oratori ai timpului, care îi vor influența fundamental cariera publică (de om politic și orator fără pereche). Ideile lui, conform cărora un „principe” trebuie să fie un bun orator, un bun comandant militar și un filosof, își vor găsi un exemplu aproape ideal în împăratul Octavian Augustus (60 î.Ch. - 14 d.Ch.) și, ceva mai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
la Atena și în cetățile grecești din Asia Mică, unde cunoaște mari oratori ai timpului, care îi vor influența fundamental cariera publică (de om politic și orator fără pereche). Ideile lui, conform cărora un „principe” trebuie să fie un bun orator, un bun comandant militar și un filosof, își vor găsi un exemplu aproape ideal în împăratul Octavian Augustus (60 î.Ch. - 14 d.Ch.) și, ceva mai târziu, în Marc Aurelius („împăratul filosof”), cel care își va scrie opera cea mai
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
dintr-o familie, se fixează în memoria publică ca o realizare unică; efectul pluralului în aceste condiții e mult mai puternic: El [geniul limbii, n.m.] a condus peana Văcăreștilor, Donicilor, Bălăceștilor Costache, Alexandreștilor, Bolintinenilor; proza Negruzzilor și a Boleacilor, a oratorilor Adunării Generale, ca Bibești, Sturzi, Ghici Ioan, Ionești etc. Acest geniu a inspirat pe Danielii Skavenski, pe Mămuleni și însuși pe Panii Anton. Geniu ce din generație în alta de la sânul mamelor noastre își întinde aripele peste noi120. Așa se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un gen hesiodic, apoi de un gen al lui Herodot etc. "Omerii și esiozii deschid calea erodoților și tucidizilor" spune Hasdeu într-un text din 1867122. Ca să saturezi terenul unei culturi ai nevoie de istoric, de filosof, de poet, de orator etc. și la completarea/ descompletarea acestui tablou lucrează antonomazele: "când [Grecia] nu mai avu sau nu mai voi să aibă Temistocli și Aristizi (pentru că îi exila), când nu mai avu Leonizi, nici Aristoteli și Platoni, nici Demosteni și Isocrați, nici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
antonomazei, inclusiv prin proba pluralului aplicat prenumelui. Iar aceasta e caracteristica tuturor "listelor" cu nume proprii la plural. În enumerările lui Heliade Rădulescu figurează toți autorii români, indiferent de recunoaștere, de mărimea creației sau de definiția ei, o mulțime de oratori din parlament, boierii pe care îi stimează etc. Orice persoană publică suportă procedeul antonomazei. Toți trebuie să se homerizeze, să întrețină cu cultura română raportul pe care Homer, Hesiod, Herodot îl au cu cultura universală - să devină, altfel spus, oameni-funcție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
istoriei. În 1843 predă la Academia Mihăileană cursul de Istoria națioanală. Revoluția de la 1848 îi deschide calea politică, devenind unul dintre fruntașii politici de renaștere națională. La întrunirea publică de la 27 martie de la Iași sub prezidenția lui Grigore Cuza, între oratori, împreună cu Alexandru Cuza și Lascar Catargi se numără și Mihail Kogălniceanu. După înăbușirea revoluției capii ei părăsesc țara - unii ducânduse la Cernăuți, alții la Brașov. La Cernăuți Kogălniceanu a redactat în luna august „Dorințele partidei naționale în Moldova" care nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]