17,184 matches
-
consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 66 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281784]
-
consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
de atac. Totodată, Curtea a reținut că - spre deosebire de situația analizată prin Decizia nr. 783 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 15 iunie 2009, care a vizat recursul drept cale ordinară de atac -, potrivit noului Cod de procedură penală, recursul a devenit o cale extraordinară de atac. Legea procesual penală a revenit astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea ce înseamnă că în
DECIZIA nr. 632 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282374]
-
constituțională constată că ordonanța de urgență a Guvernului intră în vigoare în ziua publicării sale, nefiind, așadar, condiționată sub acest aspect - al intrării în vigoare - de aprobarea sa prin lege. Totodată, ordonanțele de urgență pot fi adoptate în domeniul legilor ordinare și organice, cu limitările stabilite de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție. Prin urmare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017 nu încalcă art. 73 alin. (3) lit. p) și art. 115 alin. (5) din Constituție. ... 26. Cu
DECIZIA nr. 84 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284098]
-
omnes, prin intermediul acesteia se pot stabili drepturi și obligații doar în favoarea/sarcina părților din acel proces sau a succesorilor acestora, nu și terților. În aceste condiții, terții nu ar putea justifica niciun interes în promovarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-un litigiu în care nu au avut calitatea de parte. ... 7. Învederează că în practica judiciară se pot ivi însă situații în care, deși o hotărâre judecătorească nu ar putea să producă
DECIZIA nr. 46 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283797]
-
care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumente aferente, și de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile (Decizia nr. 88 din 4 decembrie 2017
DECIZIA nr. 16 din 8 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283200]
-
care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, și de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile (Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018
DECIZIA nr. 17 din 15 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283270]
-
organică, ea trebuie calificată ca fiind organică, întrucât intervine tot în domeniul rezervat legii organice. Dispozițiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeași forță juridică. Însă modificarea poate fi operată și prin norme cu caracter ordinar, dacă dispozițiile modificate nu conțin norme de natura legii organice, ci se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice, astfel cum este situația în speță. Printr-o lege ordinară se pot
DECIZIA nr. 8 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283424]
-
cu caracter ordinar, dacă dispozițiile modificate nu conțin norme de natura legii organice, ci se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice, astfel cum este situația în speță. Printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziții dintr-o lege organică, dacă acestea nu conțin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. Criteriul material este cel definitoriu
DECIZIA nr. 8 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283424]
-
norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice. Criteriul material este cel definitoriu pentru a analiza apartenența sau nu a unei reglementări la categoria legilor ordinare sau organice. Introducerea prin art. II pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 a dispozițiilor art. 66^1 alin. (8) în Legea nr. 304/2004, lege organică, nu s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor criticate din Constituție, câtă vreme
DECIZIA nr. 8 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283424]
-
această calitate și nu pot fi realeși pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care se constată vinovăția acestora. Capitolul II Funcționarea Consiliului Articolul 6 (1) Reuniunile Consiliului, atât cele ordinare, cât și cele extraordinare, se pot desfășura în prezența fizică sau în format online sau hibrid, numai în condițiile participării a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor care îl constituie și cu condiția reprezentării tuturor județelor din cadrul
REGULAMENT din 29 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283251]
-
este decisiv. (6) Hotărârile adoptate se comunică instituției naționale cu atribuții în domeniul dezvoltării regionale, membrilor Consiliului, precum și celor interesați, de către secretariatul acestui organism, în termen de 15 zile lucrătoare de la data adoptării. Articolul 7 (1) Ședințele ordinare ale Consiliului se desfășoară trimestrial, la convocarea președintelui sau, în absența acestuia, a vicepreședintelui. (2) În cazuri deosebite, ședințele extraordinare ale Consiliului se pot organiza la solicitarea unei treimi din numărul total al membrilor săi, a directorului Agenției pentru Dezvoltare
REGULAMENT din 29 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283251]
-
Hotărârile adoptate în procedura scrisă se comunică de către secretariatul Consiliului, în decurs de 5 zile lucrătoare de la data adoptării acestora, instituțiilor și persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (6) . Articolul 8 (1) Convocarea și transmiterea invitațiilor la ședințele ordinare ale Consiliului se fac în scris de către secretariatul Consiliului, cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data desfășurării reuniunii. În mod obligatoriu acestea conțin ziua, ora, locul, modalitatea desfășurării (prezență fizică, online sau hibrid) și ordinea de zi
REGULAMENT din 29 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283251]
-
aprobă cu votul majorității membrilor prezenți. (2) Ordinea de zi poate fi completată și cu alte probleme decât cele comunicate inițial, cu aprobarea a două treimi din numărul membrilor prezenți. (3) La sfârșitul fiecărei ședințe se stabilește data viitoarei ședințe ordinare. Capitolul III Atribuțiile Consiliului Articolul 10 (1) Principalele atribuții ale Consiliului sunt cele prevăzute la art. 7 alin. (2) și la art. 9 lit. j) și n) din Legea nr. 315/2004, cu modificările și completările ulterioare. (2) Consiliul elaborează rapoarte
REGULAMENT din 29 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283251]
-
în art. 129 că acestea se exercită „în condițiile legii“, iar accesul la justiție nu presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești - deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac - fiind de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură; prin urmare, prevederile criticate nu aduc atingere art. 126 și 129 din Constituție. Mai mult, întrucât legiuitorul are
DECIZIA nr. 662 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283080]
-
art. 129 că acestea se exercită „în condițiile legii“. Accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. De asemenea, reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile
DECIZIA nr. 662 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283080]
-
jurisdicționale și apără drepturile și interesele acesteia în raporturile cu persoane fizice ori juridice; ... e) formulează și promovează, în termenele procedurale, cereri sau apărări în litigiile în care Inspecția Judiciară este parte; ... f) propune inspectorului-șef exercitarea căilor de atac ordinare sau extraordinare în litigiile în care se impune o astfel de măsură și întocmește orice alte acte de procedură în cauzele în care Inspecția Judiciară este parte; ... g) urmărește parcursul procesual al dosarelor, precum și modalitatea de soluționare a litigiilor
REGULAMENT din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284559]
-
motivare se impune a fi aptă să releve reflecția asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, și de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate a întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile (în acest sens sunt, spre exemplu, deciziile
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider și, după caz, din unul sau mai mulți vicelideri și unul sau mai mulți secretari. (2) Procedura prevăzută la alin. (1) se reia la începutul fiecărei sesiuni ordinare. (3) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuții: a) prezintă Camerei Deputaților denumirea grupului parlamentar, componența numerică, nominală și conducerea acestuia, precum și orice modificări care survin pe parcursul mandatului; ... b) propune Camerei Deputaților reprezentanții grupului parlamentar în Comisia de validare
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
votului Camerei Deputaților și se aprobă cu votul deschis al majorității deputaților prezenți. Votul se exprimă potrivit art. 126 alin. (2) sau art. 132 alin. (1) . Articolul 25 Vicepreședinții, secretarii și chestorii Camerei Deputaților sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 24 . În situația modificării configurației politice a Camerei Deputaților, liderii grupurilor parlamentare vor renegocia funcțiile din Biroul permanent. Articolul 26
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
celor declarate confidențiale de către Biroul permanent, care pot fi numai consultate. Articolul 33 (1) Biroul permanent al Camerei Deputaților se convoacă la cererea președintelui Camerei sau la cererea a cel puțin 4 membri ai săi. (2) În cursul sesiunii ordinare, președintele Camerei Deputaților are obligația să convoace Biroul permanent cel puțin o dată pe săptămână. Articolul 34 Președintele Camerei Deputaților are următoarele atribuții: a) convoacă deputații în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament; ... b) conduce lucrările plenului Camerei
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
a cel puțin 4 membri ai săi. (2) În cursul sesiunii ordinare, președintele Camerei Deputaților are obligația să convoace Biroul permanent cel puțin o dată pe săptămână. Articolul 34 Președintele Camerei Deputaților are următoarele atribuții: a) convoacă deputații în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament; ... b) conduce lucrările plenului Camerei Deputaților, asistat obligatoriu de 2 secretari, și asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum și respectarea prevederilor prezentului regulament; ... c) acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele puse în dezbatere
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
cărei birou este compus din președinte, un vicepreședinte și un secretar. Funcțiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare. (2) Componența biroului comisiei se stabilește prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare la începutul fiecărei sesiuni ordinare, în funcție de ponderea grupurilor parlamentare. (3) Propunerile nominale pentru funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. (2) . (4) Lista candidaților pentru biroul comisiei se supune în
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
absenți. ... 2. Comisiile permanente ale Camerei Deputaților Articolul 61 Comisiile permanente se aleg, de regulă, pe întreaga durată a legislaturii. Constituirea de noi comisii permanente, desființarea de comisii sau modificarea domeniilor de activitate se pot face la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Denumirile și domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele: 1. Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare – restructurarea economiei la nivel macroeconomic și la nivel sectorial; programe de reconstrucție și dezvoltare; prognoză economică; mijloace și instituții specifice ale economiei
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]
-
altor comisii. (2) Prin aceeași hotărâre se vor indica: denumirea și obiectivele comisiei, precum și componența acesteia. Componența comisiei și biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, în funcție de ponderea grupurilor parlamentare, la începutul fiecărei sesiuni ordinare. (3) Comisiile speciale constituite potrivit alin. (1) au același statut ca și comisiile permanente. (4) Membrii comisiilor speciale își păstrează și calitatea de membru al comisiilor permanente. (5) Celelalte probleme legate de organizarea și funcționarea comisiei vor fi reglementate de
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/278469]