117,390 matches
-
îi face pe unii puternici iar pe alții lași, ticăloși și imbecili tocmai fiindcă primesc în dar o forță pe care nu toți ar fi meritat-o. 699. Originea lumilor se află în Cuvântul Lui Dumnezeu la fel ca și originea celui mai amărât suflet. 700. Diferența dintre fiară și om este că fiara sfâșie prada pentru a-și satisface nevoile fiziologice iar omul își sfâșie prada pentru a-și satisface nevoile spirituale niciodată îndestulătoare. 701. Omul a ajuns în spațiul
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
Odată, cu seriozitatea-i nedezmințită, violonistul ni se confesează: a lăsat orașul cenușiu departe și a ales calea exilului, grea cale în care a trebuit să deprindă alte valori, alte gusturi, alte culturi... Pippo, preluând parcă ideea, îi vorbește despre origini: Tornerò - mă voi întoarce, cântă el grav, în Liguria natală: acolo am venit pe lume, într-acolo mă duc într-un final... Iubire și carne spuneam că se numește nonconformistul spectacol. Dragostea, în câte închipuiri ni se arată într-o
Un vers și o vioară pentru împăcarea cu viața by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2460_a_3785]
-
o scriitoare rămasă în umbra tovarășei ei de generație. Scriitorii, ca și cărțile, își au soarta lor, antumă sau postumă. Adevăratul vinovat în afacerea Dreyfus Romancierul englez Robert Harris a reluat într-un recent roman afacerea Dreyfus. Căpitanul francez de origine evreiască Alfred Dreyfus a fost condamnat în 1894 pentru trădare în folosul Germaniei și expediat în Insula Diavolului. În 1906 va fi declarat nevinovat, fără totuși ca autoritățile militare să dezvăluie numele adevăratului vinovat. Comandantul Georges Picquart, care a condus
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2461_a_3786]
-
acestui volum figurează doi comentatori din afara spațiului lingvistic românesc (Roberto Merlo și Szabó T. Anna) are vreo legătură cu incisiva luare de poziție a Martei Petreu intitulată Cum poți scrie cronici literare fără să citești cărțile despe care scrii (la origine o comunicare publică reluată apoi în volumul Biblioteci în aer liber). E clar că reacțiile stârnite de cartea despre Sebastian i-au provocat autoarei o justificată circumspecție față de mediul cultural autohton, mai degrabă literaturolatru decât, cum adeseori s-a remarcat
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
făcut. E foarte probabil ca interesul pentru studiul numelor de locuri să fie la noi mai recent, dovadă târzia apariție a atlaselor toponimice scoase de Academie. Ceea ce nu m-a împiedicat, de câte ori am umblat prin țară, să mă întreb despre originea unor toponimice. Interesul disciplinei ca atare vine și din faptul că numele de locuri (în primul rând, de localități) implică istoria mică, aceea locală, regională, mult mai puțin cunoscută decât istoria pe care o învățăm la școală. Există pretutindeni în
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
locuri (în primul rând, de localități) implică istoria mică, aceea locală, regională, mult mai puțin cunoscută decât istoria pe care o învățăm la școală. Există pretutindeni în țară localnici, îndeosebi profesori de română, de geografie sau de istorie, preocupați de originea numelui comunei lor. Unii dintre ei au reușit să publice mici monografii pe această temă. Posed o întreagă colecție. Deși trec de obicei neobservate, ele sunt extrem de utile pentru cunoașterea acelei istorii mici de care vorbeam, parte esențială a hărții
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
literaturii) s-a retras din prim-plan. Totuși, nu e cazul să invocăm temeiuri atât de categorice. Autoarea Chenzinelor aduce vorba (mult mai des decât ar fi de așteptat) de poezie. Câți dintre autorii discutați de ea nu sunt, la origine, poeți ? Mai mult, câtora dintre prozatorii investigați nu li se relevă merite lirice (despre unul din romane aflăm chiar că e un „imens poem deghizat”). A doua observație continuă promisiunea pe care o făceam la începutul acestei cronici: aceea de
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
dioptriile. Dacă Damianus ar avea putința să citească un volum de cosmologie contemporană, consternarea pe care ar simți-o nu s-ar deosebi prea mult de stupoarea cu care noi îi citim epistola la distanță de un mileniu, căci la origine volumul a fost o scrisoare pe care Damianus, ajuns episcop de Ostia, i-o trimite în anul 1067 lui Desiderius, abatele Mănăstirii Monte Cassino, prilejul epistolar fiind provocat de o discuție pe care cei doi clerici o avuseseră cu un
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
filosofii, iar apoi neputința gîndirii conceptuale de a sta pe propriile picioare, fiind silită să digere mereu teme venite din afara domeniului ei. Cum s-ar spune, filosoful e un teolog travestit, căci termenii de care face uz au fost la origine noțiuni teologice cărora li s-a luat virulența duhului, fără a mai pune la socoteală că majoritatea conceptelor metafizice sînt copii secularizate ale lexicului bisericesc. Oricum, deși interpretată excesiv în direcția impulsului hegemonic cu care clericii vor să-i aservească
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
și Frații Karamazov). Deși începe didactic, cu un capitol în care isihasmul e întors pe toate fețele (traseu istoric, fondatori ai curentului, teme specifice etc.), cartea iese din obișnuința scrobită a tezei de doctorat (pe care a reprezentat-o la origini volumul) și intră în tensiunea unui eseu competent. Se simte de la o poștă că Nicoleta scrie dinlăuntru, atingînd o temă pe care o știe nu atît teoretic, cît mai degrabă duhovnicesc, ceea ce înseamnă că autoarea și-a trăit temele înainte de
Omul lăuntric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2407_a_3732]
-
la dosarul lui Habib Bastam. Cazul lui Habin Bastam se află și în atenția Oficiului pentru Comunicare Internațională și Drepturile Omului - Human Rights & International Communication - HRICO/OCIDO, care a fost sesizat de fratele condamnatului, Assadollah Masoud Bastam - cetățean britanic de origine iraniană, și el condamnat, în lipsă, pentru apostazie în Iran. Assadollah Masoud Bastam a venit în Romania și s-a adresat mai multor instituții pentru protecția drepturilor omului, inclusiv Reprezentanței Comisiei Europene și Parlamentului, cerând sprijin pentru salvarea vieții fratelui
Condamnat la moarte în Teheran pentru că a trecut la creştinism, un iranian cere azil României () [Corola-journal/Journalistic/24088_a_25413]
-
care o traversează epifaniile masculine din Strigoii, Făt-frumos din tei ș.a., purtătoare ale dublei măști poetice, de zburător și de demon romantic. În ceea ce privește interpretarea figurii complexe a Luceafărului, în care se concurează imaginea mitologică a daimonului grec, o creatură de origine divină deci, cu aceea a demonului în sens biblic, se optează pentru o soluție nuanțată. Pentru un moment, împins de dorință, Luceafărul se conturează la început ca un înger căzut, precum cel din La chute d’un ange a lui
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
pe-atunci după modelul rusesc... prerevoluț ionar. Este o mică școală care își selectează cu mare atenție studenții. De acolo ies muzicieni mari. Inclusiv unul dintre laureații cu distincție supremă, laureat din ultimii ani ai Concursului George Enescu, muzician de origine română. Alții foarte valoroși ies și de la Julliard, și de la alte școli... Revin... această relație pe care am avut-o cu tânăra generație de muzicieni se întâmpla și în România. Când am revenit după mulți ani de absență mi-am
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
Ion Murgeanu, București de un veac și mai bine, Eminescu chiar cel mai mare) G. Călinescu, în a sa (scriitor): funcț ionase perfect ca instituție monumentală “Istorie a literaturii «EMINESCU ÎN MILENIUL TREI națională, cu toate laboratoarele de românești de la origini până în prezent” Peste vârfuri. Hermeneutica limbă, istorie, filosofie, poetă, folclor, (1941). Deranja patriotismul fierbinte și singularității ș ă țî ă sociologie, ba chiar i economie politic , peren al exponen ialului nostru poet, Cu doi ani nainte ca secolul XX s
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
a supraviețui în izolare, altfel decît acceptînd ajutorul celorlalți și oferindu-l la rîndul nostru. Ce ne învață manualele de eticheta, si anume că regulile de politețe și conduită ar fi o descoperire a secolelor civilizate, deci implicit măcar la origine a unei culturi a salonului, cumva a plictisului existențial dispus să se complice în ritualuri, e fals. Originile gentileței față de Celălalt, se pare, merg mult îndărăt, către un soi de primitiv fundamental al naturii umane. Sîntem politicoși, sau ar trebui
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
manualele de eticheta, si anume că regulile de politețe și conduită ar fi o descoperire a secolelor civilizate, deci implicit măcar la origine a unei culturi a salonului, cumva a plictisului existențial dispus să se complice în ritualuri, e fals. Originile gentileței față de Celălalt, se pare, merg mult îndărăt, către un soi de primitiv fundamental al naturii umane. Sîntem politicoși, sau ar trebui să fim, unii cu ceilalți, nu pentru că răspundem unor norme, ci dintr-o neputința pe care o compensam
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
a fi examinarea unui fragment, poate cel mai interesant, si anume perioadă evoluției spre modernitate a României. Nu știu dacă laboratorul d-lui Hitchins a pregătit mai întîi studierea istoriei românilor de la 1866 la 1947 și, apoi, a revenit spre origini, examinînd perioadă de la 1774 pînă la 1866. Sigur e că, la noi, ordinea traducerii exegezelor d-sale a apărut în această formă inversata. Am comentat în 1996 exegeza privind perioadă 1866-1947 și mă bucur că aceeași editură, Humanitas, a publicat
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
1859 a recunoscut Unirea, reînnoita, datorită stăruințelor domnitorului, în mai 1861. Capitolul despre domnia lui Cuza Vodă e dens și substanțial. Mai întîi aș pomeni de precizarea că, datorită activității tinzînd spre coagulare a liberalilor și a conservatorilor se ivesc originile unui sistem politic modern. După ce se evidențiază scopurile și tendințele celor două aripi politice (liberalii și conservatorii), se precizează că liberalismul era moștenitorul contestării de dinainte a structurilor socio-politico-economice existente ce a dobîndit coeziune în perioada Regulamentelor Organice și a
Începuturile României moderne by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18195_a_19520]
-
discursul lui Havel. Conștient că Toma Necredinciosul post-modern stă și-l pîndește, Havel nu a omis să precizeze: Nu cred că atîția oameni de știință modernă, care în lucrările lor au dezbătut probleme greu de înțeles, cum ar fi misterul originii și evoluției cosmosului, secretele materiei și ale spatiului-timp, misterele vieții, au luat-o razna cu mintea cînd vorbesc de transcendență. Dimpotrivă, cred că aceste speculații filosofice sînt parte integrantă din descoperirile lor." Este posibil ca, în adîncul ființei sale, Havel
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
a receptării autorului tratat. Urmînd o strategie diferită, ea distribuie însă altfel accentele, interesîndu-se în mod special de schimbarea la fața a lui Cantemir, în raport direct de vîrstele (preistorica și istorică) și de pragurile intelectuale (Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, de G. Călinescu și, respectiv, Istoria critică a literaturii române, de N. Manolescu) ale discursului critic care l-a ales drept obiect. În al doilea rînd, autoarea încearcă să ne arate cum s-au articulat hermeneutic, într-
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
înfrățire între popoare pe baza principiilor democrației, urmează organizarea unei viitoare dominații"? Să vedem acum care e concepția ca atare a lui C. Rădulescu-Motru asupra conștiinței etnice, id est a conștiinței de comunitate specifică. Aceasta are trei componente: conștiința de origine, de limbă și de destin. Conștiința de origine se bizuie pe un substrat afectiv și pe recunoașterea tradiției, fiind cea dinții în ordine istorică. Societățile care rămîn exclusiv la treaptă ei sînt sortite însă degenerescentei și pieirii, așa cum se întîmplă
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
organizarea unei viitoare dominații"? Să vedem acum care e concepția ca atare a lui C. Rădulescu-Motru asupra conștiinței etnice, id est a conștiinței de comunitate specifică. Aceasta are trei componente: conștiința de origine, de limbă și de destin. Conștiința de origine se bizuie pe un substrat afectiv și pe recunoașterea tradiției, fiind cea dinții în ordine istorică. Societățile care rămîn exclusiv la treaptă ei sînt sortite însă degenerescentei și pieirii, așa cum se întîmplă cu multe din colectivitățile de sălbatici care vegetează
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
inovații: "inteligență membrilor societății cîștiga aripi ca să se înalte; cuvîntul, prin virtualitățile lui de a crea convingeri, spiritualizează tot ce întîlnește în jurul lui. Societatea prinde prin limba conștiința unității sale". Pe fundamentul comunității de limbă, iar nu pe acela de origine, a luat naștere conștiința popoarelor europene că entități distincte, avînd o năzuința spre suveranitate. Conștiința de destin, condiționată, în chip aparte, de factorul cultural, reprezintă încununarea trăsăturilor naționale. Ea e precipitata de războaie și se întrupează în vocația unor conducători
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
e precipitata de războaie și se întrupează în vocația unor conducători cu o capacitate vizionara: "Națiunile amenințate în existența lor prin războaie au trebuit să-și asigure viitorul printr-o nouă conștiința de comunitate. Aceasta este conștiința comunității de destin. Originea și limba nu sînt de aci înainte uitate, dar cad pe al doilea plan; pe primul plan vine voința națiunii de a trăi, înfruntînd războiul. Membrii comunității de destin sînt aceia cari, avînd conștiința vieții lor primejduite, sînt hotărîți la
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
turnate în aproape aceeași terminologie, si generațiilor actuale. Poate șocă, sub condeiul, totuși, ponderatului C. Rădulescu-Motru, o anume propensiune spre autoritarism. Neîndoios, ea e tangenta la cultul totalitar al conducătorului providențial, cu toate că i s-ar putea decela o mai rezonabilă origine în concepția mai veche a personalității exemplare, a conducătorului înțelept. Depășind clișeele fals-colectiviste ale ideologiei comuniste, ne putem gîndi nu doar la Joseph Goebbels sau la Alfred Rosenberg, ci și la Plutarh: "conștiința comunității de destin este cea mai sensibilă
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]