2,206 matches
-
82,72%). Principalele minorități sunt cele de ruși lipoveni (6,56%) și romi (3,78%). Pentru 6,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,36%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (6,58%). Pentru 6,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Bordușani făcea parte din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița și avea în compunere satele Bordușanii Mari, Bordușanii Mici
Comuna Bordușani, Ialomița () [Corola-website/Science/301232_a_302561]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,8%), cu o minoritate de ruși lipoveni (2,3%). Pentru 2,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,85%), cu o minoritate de ortodocși de riț vechi (2,4%). Pentru 2,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Șiretul de Sus a județului Suceava și era formată din satele Târgu Lespezi, Heciu
Comuna Lespezi, Iași () [Corola-website/Science/301288_a_302617]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,28%). Pentru 2,48% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (80,8%), cu o minoritate de ortodocși (15,95%). Pentru 2,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Moldova a județului Român și era formată din satele Iugani, Mircești și Tețcani, având în total 1429
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,72%). Pentru 3,19% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (56,62%), cu o minoritate de ortodocși (39,63%). Pentru 3,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din comunele Bâra (Oțelești) și Miclăușeni (Hândrești), ambele în plasa Siretul de Sus a județului
Comuna Oțeleni, Iași () [Corola-website/Science/301298_a_302627]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%). Pentru 3,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,98%), dar există și minorități de romano-catolici (18,32%) și ortodocși de riț vechi (1,3%). Pentru 4,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Mogoșești", făcea parte din plasa Moldova a județului Român și era formată din satele Mogoșești
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,47%). Pentru 2,53% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (92,57%), cu o minoritate de ortodocși (4,9%). Pentru 2,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Moldova a județului Roman și era formată din satele Răchiteni și Ursărești, având în total 925 de
Comuna Răchiteni, Iași () [Corola-website/Science/301302_a_302631]
-
populația era de 745 locuitori, în ușoară scădere față de 1992. Cea mai numeroasă populație a fost înregistrată la recensământul din 1900: 1.728 de locuitori. Din totalul de 745 locuitori înregistrați la recensământul din 2002, 696 (93%) s-au declarat ortodocși, 40 (5%) penticostali, 9 de alte religii.
Cebza, Timiș () [Corola-website/Science/301349_a_302678]
-
care, cu timpul, s-au maghiarizat. Totodată, la 1850 s-au mai așezat germani și unguri. În ciuda eforturilor de colonizare și de maghiarizare, satul a continuat să fie majoritar românesc. Românii erau specializați în creșterea porcinelor. La 1881 avea 567 ortodocși și doar 82 de catolici. Numele oficial pe care l-a purtat în perioada 1860 - 1912 a fost "Kepeth". Aici există o Biserică Ortodoxă din lemn construită în secolul XVIII ce poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". Construită în 1736, are
Căpăt, Timiș () [Corola-website/Science/301348_a_302677]
-
Conform datelor recensământului din 1930 numără 5.184 locuitori, dintre care 4.647 germani (89,64%), 406 români (7,83%), 120 maghiari (2,31%), 3 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.763 romano-catolici (91,87%), 384 ortodocși (7,40%), 10 reformați (calvini), 10 evanghelici (lutherani), 9 greco-catolici, 3 mozaici și 5 nedeclarați. Populația: Spre deosebire de Giarmata, în trecut populată masiv de germani, Cerneteazul a rămas un sat românesc în care celelalte minorități nu au atins o pondere prea
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
și satul "Ferendia", întocmai cu forma actuală a numelui. Rând pe rând, istoricii maghiari Korabinski, Valyi, Nagy, Fenes Elyek, atestă numele Ferendia și specificul ei valah. În 1851, Fenyes scria că Ferendia este o comună valahă, cu 1.348 de ortodocși, cu 73 6/8 sesiuni iobagiale, cu livezi de pruni, dar fără pădure.. Printre proprietarii domeniului Ferendia găsim la 1880 pe Ladislau Markovics, la 1885 pe contele Zichy, la 1890 pe contele Adolf Schönberg, iar la 1900 pe baronul Szent
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
1807, împreună cu satele din împrejurimi, Hitiașul devine proprietate a fondului religionar a Statului. Acest fond era instrumentalizat politic și folosit pentru răspândirea catolicismului în Imperiu. Prin intermediul lui era favorizat cultul romano-catolic - care era religie de stat - dar și unirea românilor ortodocși cu biserica de la Roma. În Șipet, primii ortodocși au trecut la ritul greco-catolic în 1863, pe fondul foametei care a avut loc în acei ani. Cu toate acestea, doar 10-15% dintre credincioși au trecut la unire.La recensământul religios din
Hitiaș, Timiș () [Corola-website/Science/301367_a_302696]
-
a fondului religionar a Statului. Acest fond era instrumentalizat politic și folosit pentru răspândirea catolicismului în Imperiu. Prin intermediul lui era favorizat cultul romano-catolic - care era religie de stat - dar și unirea românilor ortodocși cu biserica de la Roma. În Șipet, primii ortodocși au trecut la ritul greco-catolic în 1863, pe fondul foametei care a avut loc în acei ani. Cu toate acestea, doar 10-15% dintre credincioși au trecut la unire.La recensământul religios din 1869 erau 181 de greco-catolici dintr-o populație
Hitiaș, Timiș () [Corola-website/Science/301367_a_302696]
-
mai recentă decât a Ictarului. El apare menționat într-o diplomă maghiară din anul 1444, cu numele de "Budfalva". Conscripția de la 1717 arată că satul "Budinc" avea 18 case și aparținea districtului Făget. A fost din totdeauna un sat românesc. Ortodocșii din Budint aveau o biserică comună cu cei din Ictar. În 1841 are loc trecerea a circa jumătate din familiile ortodoxe la ritul greco-catolic. Biserica devine mixtă. Pe fondul scăderii populației din cele două sate, motivate de exodul localnicilor spre
Ictar-Budinț, Timiș () [Corola-website/Science/301368_a_302697]
-
întrucat tinerii s-a mutat la orașele din apropiere. Izolarea și precarietatea rețelelor edilitare elemnetare au determinat completă depopulare. Anii '90 au găsit Nadășul complet părăsit. Astfel în anul 1851 populația era compusă din 70 de catolici și 490 de ortodocși. Evoluția populației din Nadăș în anii următori este ilustrata de recesămintele și conscripțiile făcute de către autorități în felul următor: Aceasta statistică arată că până la începutul secolului XX populația se află în creștere, dar apoi începe treptat să scadă. Această scădere
Nadăș, Timiș () [Corola-website/Science/301379_a_302708]
-
minorități sunt cele de sârbi (13,53%), maghiari (2,03%) și ucraineni (1,14%). Pentru 3,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,4%), dar există și minorități de ortodocși sârbi (10,8%), penticostali (5,36%), romano-catolici (2,71%) și greco-catolici (1,61%). Pentru 4,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Peciu Nou, Timiș () [Corola-website/Science/301387_a_302716]
-
înregistrat la recensământul din 1900: 2.2240 locuitori. În decurs de un secol, populația s-a înjumătățit. În prezent ea numără un total de 893 locuitori (2002), din care 99% români. După înființarea Episcopiei de Lugoj în anul 1853, majoritatea ortodocșilor din Silagiu au trecut la biserica greco-catolică pentru a ieși de sub jurisdicția ierarhiei ortodoxe sârbe din Banat. Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, după înființarea Episcopiei Caransebeșului ca sufragană a Mitropoliei Ardealului, o parte însemnată dintre ei s-au întors
Silagiu, Timiș () [Corola-website/Science/301397_a_302726]
-
covârșitoare, românească. Condițiile economice s-au înrăutățit. Abia după 2000 ele au cunoscut o îmbunătățire. Conform datelor disponibile de la recensăminte, populația din Stamora Germană a evoluat astfel: Conform recensământului din 2002, populația din Stamora Germană este alcătuită din 758 de ortodocși (85%), 128 de romano-catolici (14%) și sub 1% de alte religii. Credincioși ortodocși se reunesc la capela „Sf. Ilie”, un lăcaș care datează din 1886. Parohia romano-catolică a fost desființată în 1992. Ruga are loc pe 20 iulie.
Stamora Germană, Timiș () [Corola-website/Science/301398_a_302727]
-
de sârbi (9,61%), maghiari (8,36%), romi (3,85%) și ucraineni (3,12%). Pentru 5,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (66,86%), dar există și minorități de ortodocși sârbi (10,4%), romano-catolici (9,17%), penticostali (5,32%) și baptiști (1,37%). Pentru 5,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.233 locuitori, dintre care 2.361 germani, 1.575
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.233 locuitori, dintre care 2.361 germani, 1.575 sârbi, 108 români, 91 țigani, 69 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.357 romano-catolici, 1.769 ortodocși, 57 luterani, 12 reformați ș.a. În 1968, din 4.808 locuitori, 1.635 erau români, 1.558 germani, 1.138 sârbi, 244 maghiari, 233 alții.
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
1148 de ortodocsi și 36 de catolici, cu un hotar împărțiț în 35 6/8 - seși, iobagiale. Locuitorii cultivau și tutun; probabil cei câțiva catolici coloniști așezați aici. 1843 - In sematismul greco-neutriților de la BUDA, se arată că localitatea numără 1219 ortodocși, că metrocolele erau întocmite din 1779, ca învățător era Vicentia Cernet, care prea la 24 de elevi. Preoți în comună erau Ioan Ilievici și Trifon Popoviciu. Mosnita se numește în această statistică BASAN. Aceasta denumire este legată de tradiție, conform
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
ortodocși sunt organizați în biserici ortodoxe autocefale (greacă, rusă, română, sârbă, bulgară, albaneză, poloneză etc.), aflate în comuniune liturgică (euharistică) unele cu altele. Între bisericile ortodoxe autocefale, primatul onorific este deținut de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului. După numărul de credincioși, ortodocșii formează în lume a doua comunitate creștină, după Biserica Catolică. Numele de Ortodoxie vine din limba greacă, de la "ορθο" ("ortho" - drept, corect) și δοξα ("doxa" - slăvire sau, într-un înțeles mai general, opinie), traducându-se, deci, literal „dreapta-slăvire”, cu înțelesul
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
episodul judecății universale, formulată în Evanghelia după Matei, capitolul XXV. Între Biserica Ortodoxă a celor șapte sinoade, pe de o parte, și catolicism, pe de altă parte, există deosebiri (a se vedea legăturile indicate în continuare). Vom menționa doar una: ortodocșii consideră că Biserica este formată din mulțimea credincioșilor - mădulare vii - al cărei cap este Iisus Hristos - Mirele. În acest context, Biserica, ca clădire și ca organizare administrativă are un rol subordonat, de a sprijini viața duhovnicească a mulțimii credincioșilor conduse
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
Care Eu îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine”. Catolicii interpretează textul în sensul că dacă Iisus trimite Duhul, aceasta ar implica faptul că Sfântul Duh ar purcede din Fiul. Ortodocșii subliniază faptul că trimiterea nu este același lucru cu purcederea, că faptul că Duhul Sfânt a fost trimis nu implică faptul că, în mod obligatoriu, El ar fi și purces din Fiul. Dacă se omite sublinierea „care din Tatăl purcede
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
Muntenegreană). Altele s-au despărțit din cauza unor diferențe de interpretare și aplicare a tradiției și canoanelor (Bisericile Ortodoxe de stil vechi din Grecia, România, Bulgaria etc.) Există și alte numeroase grupări care se autointitulează ortodoxe, precum, în România, "Biserica Creștinilor Ortodocși Tradiționali a Valahilor de Pretutindeni" a lui Ioan Preoteasa.
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
5) adus,libert al împăratului, tatălui care a binemeritat a pus monumentul." Cât privește numărul enoriașilor, îl putem afla dintr-o statistică din 1766(Conscripția Eparhii Legii Grecești Neunite în Ardeal la anul 1766-K.Hitchins și I.Beju,Statistică românilor ortodocși din Transilvania din anul 1776, în "Mitropolia Ardealului an XXII,nr.7-9,1977,pag.505-551 )unde găsim numărul creștinilor ortodocși, în Protopopiatul Bălgradului,pentru fiecare localitate.Astfel,localitatea Feneș apare cu un numar de 370 suflete de creștini ortodocși,din
Feneș, Alba () [Corola-website/Science/300241_a_301570]