1,898 matches
-
a-l zicere și noi cu puținel mai schimbîndu-l: Doamne, veniră străinii în moșia noastră și-și spurcară mâinile lor cu mite și îndrăzniră a vinde și a cârciumări sfintele taine și a goni pe moșnem, și în trudele și ostenelele lor a băga pe străini... Dar Matei ura de moarte pe greci și pe muscali! Dar nici n-a vrut să primească pe ambasadorul Moscului, strigînd: "Să nu-i văd fața! " Matei Basarab era sfânt și de aceea avea darul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-și rădice cursul peste 50 procente. Iată în definitiv tabloul scurt dar exact al situațiunii ce ne-ați creat cu fericita afacere; cât despre cuvântul de lipsiți de patriotism ce ne adresați, el vi se întoarce fără să ne dăm osteneala de a vi 'l trimite cu poșta: lipsă de patriotism dovedește acela care, fiind la cârma statului, ascunde situațiunea esactă, inducând în eroare opiniunea mandatarilor țării; patriot e cel ce, cunoscînd-o, o studiază din vreme și caută a-i aduce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevăr de mirare ca ministrul care luase inițiativa proclamării regatului să abdice de la cârmă tocmai pentru timpul festivităților încoronării, deși medalia comemorativă a acestor serbări, bătută de mai nainte, cuprinde numele său ca ministru-prezident. Daca motivul retragerii ar fi fost osteneala sau sațiul de afaceri desigur că regele i-ar fi acordat un congediu nelimitat, fără ca să fie nevoie de demisia sa și a cabinetului întreg. Alte cauze secundare, mici neînțelegeri cu diferitele categorii de patrioți de meserie, n-au avut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și cu toate acestea țăranilor, cari compun două treimi din nația noastră, li se cer dările cu execuțiile și schingiurile cele mai cumplite. Perceptorii se preumblă, [î]și caută de interesele lor mai tot anul și nu-și dau niciodată osteneală să urmărească încasarea dărilor regulat, în fiecare trimestru. Guvernul și toți agenții lui, învăluiți și ei de politică, lasă să treacă luni de zile fără ca sa se gândească la încasarea regulată a dărilor. Casa statului găsindu-se de-o dată goală
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-a superpus poporului, [î]l exploatează și-l duce la mizerie". Este aceasta sau nu adevărat, oricum ar fi, cuminte ori nebun, cel ce susține aceasta? E adevărat. Nici "Romînul" n-o negă, căci iată ce zice: Cu toată osteneala, n-am putut vedea lămurit decât un singur fapt și acesta este: Starea cea rea a sătenilor. Sătenii, o știm mai bine decât teoriștii de la " Timpul", nu stau încă bine în raport cu progresul făcut în toate ramurile sociale de poporul român
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care se află nenumăratele institute de credit. Treceți fără îndoială c-un ochi distras - zice "La France financiere " - asupra tabloului pe care-l facem tot la trei luni asupra numărului societăților cari s-au format. Dacă însă v-ați da osteneala de-a citi numai totalul sumelor ce i se cer publicului, ați trebui să rămâneți în uimire. Dar uimirea ar fi și mai mare dac-ați ști cum sunt constituite cea mai mare parte din aceste societăți. Vă pot cita
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cată a fi discutat dintr-un punct neutral de vedere, fără considerații politice. Ne pomenim acum cu "Romînul" că ne aduce un lung articol în contra vederilor noastre. Să ne permită ziarul guvernamental să spunem verde că nu ne luăm deloc osteneala de-a discuta cu el, mai cu seamă în cestiunea de față. Interesele bănești și personale ale redactorului fiind amestecate în aceeastă afacere, un organ onest ca al nostru nu poate sta de vorbă cu samsarul Creditului Mobiliar. "Romînul" n-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
face sihastru. Cum, d-le prezident al Camerei, d-ta, care ai organizat atâtea comploturi și revoluții de cari te mândrești, chemi lumea în ajutor pentru a descoperi pe instigatorii crimei Pietrarului? Dar n-ai nevoie să-ți dai atâta osteneală; daca mergi să-i cauți așa de departe e pentru că te-ai obicinuit așa de mult a trăi într-o atmosferă de agitație încît nu 'nțelegi că ideile subversive ce le-ai favorizat toată viața s-ar fi putut cândva
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acesta găsindu-se țintirim vechiu și din hrisoavele domnești a târgului Vasluiului dovedindu-se că În anii 7139 (1631) a fost besărica cu hramul marelui mucenic Gheorghe, tot În numele acestui sfânt s-au zidit din nou paraclisul de față prin osteneala și cheltuiala banului Dimitrie Drăghici, făcătorul și fondatorul acestei case ospitalicești În anul de la Hristos 1852.” Nu avem date despre modul cum se desfășurau aici sfintele slujbe și serviciile religioase pentru bolnavi și nici numele unor preoți care au slujit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rezumând cuvintele Sfântului Maxim Mărturisitorul 14, consemnează succint și scrie că „pentru cinci pricini Îngăduie Dumnezeu necazurile, smin‑ telile și ispitele : 1. ca, fiind luptați și luptându‑ne, să ne deprindem În a deosebi binele de rău ; 2. ca, prin osteneala dobândită În luptă, fapta bună să fie mai statornică și mai neclintită ; 3. ca, sporind În virtute, să nu ne Înălțăm, ci să ne Întărim În smerenie ; 4. ca, pentru răbdarea și osteneala În luptă, să ne Învrednicim de mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
deosebi binele de rău ; 2. ca, prin osteneala dobândită În luptă, fapta bună să fie mai statornică și mai neclintită ; 3. ca, sporind În virtute, să nu ne Înălțăm, ci să ne Întărim În smerenie ; 4. ca, pentru răbdarea și osteneala În luptă, să ne Învrednicim de mai mare răsplată ; 5. ca, după ce am ajuns la nepătimire, să nu uităm de neputința noastră și de puterea care ne‑a ajutat”15. Mulți văd suferința ca pe o pedeapsă de care se
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
picioarele, puțin a lipsit de nu s‑au poticnit pașii mei, pentru că am pizmuit pe cei fără de lege când vedeam pacea păcătoșilor. Căci ei nici nu se gândesc la moarte, iar loviturile pricinuite lor sunt slabe. Nu iau parte la ostenelile oamenilor și nu vor fi biciuiți Împreună cu oameniiă, adică trebuie pedepsiți În viitor Împreună cu demonii cei care În prezent n‑au Împărtășit soarta fiilor și n‑au fost biciuiți cu oamenii. Și Ieremia, vorbind cu Dumnezeu despre prospe‑ ritatea celor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și fără revoltă. Dragostea adevărată „nu constă În cuvinte, ci În fapte”94. Cel ce se jertfește pentru aproapele său, ostenindu‑se și slujindu‑l din dragoste curată, deși s‑ar părea că poartă greutatea oboselii, el se odihnește prin osteneală și primește de la Dumnezeu multă mângâiere pentru sufletul său nobil. Prin cercetarea celui bolnav și neputincios, se Învrednicește să‑l cerceteze și pe el Dumnezeu cu darul și cu mila Sa cea bogată. Pentru monahii pustiului era o pricină de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
E greu de găsit ceva care să egaleze această iubire de oameni a lor. Îi slujeau cu dragoste de frate, nu pentru răsplata cinstirii, nici pentru slava de la oameni sau din vreun anume interes personal ori de grup, neslăbind În osteneală, din cauza moleșelii și trândăviei, negândind că slujesc trupuri‑ lor și sufletelor străine, ci robilor lui Hristos ; astfel, lucrul lor se arăta Domnului curat și neviclean. Când unul dintre 90 Suferința și creșterea spirituală bolnavi era chemat la Domnul, privegheau toată
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
nume, negustor de meserie, după ce a părăsit lumea și s‑a așezat În muntele Nitriei, neputând Învăța nici vreo meserie, nici să se deprindă cu scrisul, trăind douăzeci de ani În munte, a avut această nevoință. Din banii și din ostenelile sale cumpăra din Alexandria tot felul de leacuri și de lucruri trebuincioase și le dădea tuturor fraților bolnavi. El putea fi văzut de dimineața până la ceasul trei după amiaza Înconjurând mănăstirile și intrând prin uși ca să vadă de nu zace
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a Îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se Îngreuia să‑l slujească. De aceea Îl ruga mereu pe Sfântul Pantelimon ori să‑l tămăduiască repede pe bolnav, ori să‑l ia din viața aceasta, ca să se slobozească de puțina osteneală ce ar fi făcut‑o slujind pe bolnav. Într‑o zi, În timp ce Îl ruga din nou pe Sfântul Pantelimon, i‑a apărut Sfântul și i‑a spus : — De ce Îmi ceri aceasta ? Nu vezi că ești gol de virtuți ? Pentru Îngrijirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sprijinul nostru. ,, Fiecare dintre noi cum se naște și primește găzduire pe lume, Începe a plânge ; nu cunoaște Încă nimic, nu știe nimic și totuși din primul ceas plânge. Printr‑o divină presimțire, de la Început plânge Încercările ce‑l așteaptă, ostenelile și furtunile vieții. Dar pentru cine asudă și trudește În viața aceasta, nu‑i alt sprijin decât răbdarea. Iar dacă În toate greutățile este nevoie de răbdare, cu atât mai multă se cere răbdare În fața ispitei duhului rău, În persecuții
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de răstignire”253. La rândul său, Sfântul Vasile cel Mare face apel și la un para‑ lelism pentru a releva faptul că celui râvnitor nu i se Întunecă bucuria din pricina suferinței : „La concursurile atletice, celor ce s‑au obișnuit cu ostenelile În locurile de exerciții, nu le pasă de durerea pricinuită de răni, ci, disprețuind oboselile de o clipă, se pornesc cu furie asupra adversarilor lor, cu dorința de a fi proclamați Învingători. Tot așa și cel râvnitor ; chiar dacă ar veni
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a celor care se ocupă de tratarea omului bolnav, deci atât a medicilor cât și a rudelor sau celor apropiați bolnavilor. Pentru ca Preabunul Dumnezeu să asculte rugăciunea noastră și să‑l tămăduiască pe cel bolnav, ea trebuie săvârșită cu durere, osteneală și jertfă de sine. Cuviosul Paisie Aghioritul ne Învață chiar „să ne rugăm cu asemenea pornire : «Dumnezeul meu, fă‑l bine pe acela și dăruiește‑mi mie boala !ă. Și Bunul Dumnezeu, văzând neputința noastră de a purta boala, Îl
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
această ipoteză se confirmă, Înseamnă că teoria modernistă, a originilor recente și elitare ale naționalismului, nu se verifică În cazul românesc și ascunde vicii serioase. Din păcate, istoricii de care aminteam au ignorat teoria socială și nu și-au dat osteneala să-și examineze afirmațiile În lumina acestor modele explicative, măcar pentru a le amenda, dacă nu pentru a și le Însuși ca instrumente valabile de analiză. La ora actuală, tezele moderniste, precum și interpretările care pun accentul pe instrumentalizarea politică a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ungurii născuți, ci, din amoarea cu care s-au purtat de la prima origine a țării către patrie și către unguri, ai căror fideli concivi sunt, și se poartă și acum și de-a pururea se vor purta, nu cu neînsemnate osteneli contribuiesc la promoțiunea culturii patriei. După cum se poate vedea, Bojincă XE "Bojincă" subliniază atașamentul conaționalilor săi față de maghiari din dorința de a arăta că românii sunt cetățeni loiali, care Își aduc contribuția la binele comun al „patriei”. În consecință, ei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sunt dator să mărturisesc că timp de 37 de ani, părinții și copiii satelor ardelenești mi-au dăruit în orice împrejurare o dragoste caldă și curată care și astăzi mă mișcă până la lacrimi. A fost ceea mai prețioasă răsplată a ostenelilor mele de dascăl”. În urma lecturării manuscrisului, profesorul Ion Coja descifrează perfect profilul moral și intelectual al autorului : „un om cinstit și erudit, un om de o conduită profesională fără reproș, un om drept, cu un desăvarșit simț moral. Puține lucrări
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
copilului, deoarece dragostea pentru copil se constituie în cel mai potrivit mediu pentru desăvârșirea lui. Pentru Sf. Ioan Hristostom, rolul cel mai important în realizarea educației și valorificarea potențialului copiilor îl au părinții, pe care-i sfătuiește astfel: „Dați-vă osteneala ca să construiți lui Dumnezeu minunate statui: îndepărtați ce e de prisos și adăugați ce lipsește. În fiecare zi uitați-vă cu grijă la ei, observați și darul pe care l au de la natură spre a-l dezvolta dar și cusurul
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
ediția a II a, 1913, scrie:. Din cele trei pisanii (două aflate în pridvor și una afară pe peretele dinspre miazănoapte), mai aflăm că, în anul 1869 și în anul 1870 s-au făcut aici reparații radicale, din inițiativa și osteneala unui epitrop, Dimitrie Evghenie avocat și soția sa Zoe, "cu bani ai bisericii, comunii și poporănilor". O altă reparație s-a mai făcut în anul 1960, prin grija protoereului Constantin Andoni și a preotului paroh Gheorghe Mihoci și, cu contribuția
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Catepeteasma din lemn este înaltă și sculptată cu motive florale. Deasupra ușii exterioare (ce dă din curte, în pridvor) există o pisanie din care rezultă că, în anul 1875 s-a făcut o reparaț ie cu cheltuiala credincioșilor și cu osteneala epitropului A. Sadoveanu. Turnul de clopotniță este alipit de peretele dinspre miazăzi al pronaosului, are secțiunea pătrată și o ușă metalică, grea, direct spre exterior. În mod obișnuit însă accesul în turn se face printr o ușă din pronaos. Două
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]