1,933 matches
-
să și le dezvăluie ? Nu uitați că fratele meu a făcut foarte mult pentru soțul meu, Îl ajuta la afaceri. — Vrei să spui că fratele dumitale a pus bazele afacerii cu furnizorul de combustibil M? — A zis că afacerea merită osteneala. — Într-adevăr... Dar se pare că aceea de-aseară n-a fost prea curată. Presupun că n-are importanță, Însă. În final... era pentru voi doi. Da, așa cred că stau lucrurile... Și dacă nu știu ce mijloace folosea, Într-adevăr n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
V. Voiculescu semna poemul «Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul Pârgă: Era la o răscruce, și îngerul Nădejdii, Trimis să-mi ție calea cu-aripile deschise, Să-mi fie călăuză și pază în primejdii, Zdrobit de osteneală acolo adormise. Volumul Pârgă, din 1921, este primul demn de a fi luat în considerație pentru că el trădează un moment limită, o încununare a esteticii lui, o nouă orientare, poetul adoptând o atitudine lirică cu modalități de expresie nemaiîntâlnite sau
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
aceea din 2100. în funcție de ceea ce facem noi acum, copiii și nepoții noștri vor locui întro lume în care se va putea trăi sau vor traversa un infern blestemându-ne. Pentru a le lăsa o planetă locuibilă, trebuie să ne dăm osteneala să gândim viitorul, să înțelegem de unde vine și cum trebuie acționat asupra lui. Nu-i un lucru imposibil: Istoria respectă niște legi care, odată cunoscute, ne permit s-o prevedem și s-o orientăm. Situația e limpede: forțele pieței au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
era o fată flecară și pistruiată care la vârsta de opt ani Își făcuse deja un obicei din fumat. Era chiar fata menajerei lor, o femeie corpolentă de origine kurdă, cu o mustață pronunțată pe care nu-și dădea Întotdeauna osteneala să și-o eplieze. Pe vremea aia menajera venea la ei acasă de două ori pe săptămână, aducând-o de fiecare dată pe fiică-sa cu ea. După câtva timp, Zeliha și fata menajerei au devenit prietene bune, chiar s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
proprietarul cafenelei nu ar fi fost un muzician și cântăreț Între două vârste, care afișa Întotdeauna o alură atletică și un bronz de invidiat și care avea o antipatie atât de profundă pentru cuvântul tipărit, Încât nici nu-și dădea osteneala să citească versurile cântecelor pe care formația lui le interpreta vinerea noaptea. Adevăratul motiv pentru care bistroul fusese numit după Kundera, circula contraargumentul, era că acest punct În spațiu nu constituia nimic altceva decât o plăsmuire a propriei sale imaginații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de uimire, Armanoush a Început să se bâlbâie: — Ma-mă! Cum ai... cum de ai alt număr acum? A, păi, fiindcă te sun de pe mobilul doamnei Grinnell, a recunoscut Rose. Sigur, n-aș fi fost nevoită să-mi dau atâta osteneală dacă aveai grijă să-mi răspunzi. Armanoush a clipit fără nici o expresie, uitându-se la chelner care punea În fața ei o farfurie cu mâncare cu aspect bizar, ceva alcătuit din nuanțe de roșu, bej și alb. În mijlocul sosului care semăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și așezându-se pe genunchii soțului ei, mângâindu-i cu gigășie bărbia, ca pentru a-l momi să-i răspundă. — Nu mă interesează câtuși de puțin soarta târfei ăleia, a spus cu asprime Riza Selim Kazanci, fără să-și dea osteneala să coboare vocea astfel Încât Levant să nu-l audă ponegrind-o pe maică-sa. — A fugit cu altul? a insistat Petite-Ma, dându-și seama că depășea limitele, Însă convinsă că nu putea afla care Îi erau limitele până când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să-ți dai seama, chiar nu s-a Întâmplat niciodată, ura! În fiecare zi Înghițim Încă o pilulă de falsitate... Ce citea Don Quichote, se Întreba Asya În mintea ei năstrușnică. Ce scria pe pagina aia? Își dăduse oare sculptorul osteneala să mâzgălească fie și câteva cuvinte? Curioasă, s-a ridicat de pe canapea și s-a apropiat de sculptură. Vai, din păcate nu era nici un cuvânt pe pagina de lemn. A tras un fum lung, Înainte să se Întoarcă la locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pachet steril și să-și spele mâinile cu apă caldă și săpun, și mai presus de toate să folosească dezinfectanți și să poarte mănuși de cauciuc... Teoretic, bineînțeles, vreau să zic, hai să fim serioși, cine și-ar da atâta osteneală? — A făcut toate astea. Acele erau noi, iar mâinile Îi erau curate, a observat noua prietenă În turcă, cu o notă alarmată În glas. Asya nu s-a dat bătută, continuând În engleză. — Mda, bine. Din nefericire nu e de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
stânga la cei doi djinni care Îi urmăriseră cu atenție fiecare mișcare de la locurile lor obișnuite de pe umerii ei. — Ce-ai să faci, stăpână? a Întrebat domnul Bitter cu o nuanță de bucurie răutăcioasă În glas. Nu-și dădea deloc osteneala să-și ascundă Încântarea de a-și vedea stăpâna atât de neajutorată și de necăjită. Priveliștea neputinței celor puternici Îl amuza Întotdeauna. Mătușa Banu s-a Încruntat doar puțin. Nu a răspuns. Atunci domnul Bitter a sărit jos și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
zorzoane sonore, mereu cu coarda înstrunată la sunetele amar-dulcei Bucovine". Acad. M. Cimpoi "Invectivat, tîrît în fața instanțelor pentru păcatul de a nu se fi lepădat de românism, Vasile Tărâțeanu este, să nu uităm, poet. Admirîndu-l pentru tot ceea ce face, pentru osteneala publicistică ("adăpostit" sub felurile pseudonime: V. Voievod, H. Urban, V. Micu, T. Vasile ș.a.), poetul (n. 27 septembrie 1945, la Sinăuții de Jos) nu trebuie scutit de o lectură severă. Cărțile scoase pînă acum, nu puține, începînd cu Harpele ploii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Gheo, Emil Nicolae, Al. Călinescu, Ioan Dună, Const. Miu, Maria Baciu, Const. Blănaru, Al. Sfârlea, Ligia Cristea, Liviu Ioan Stoiciu, Lucia Cuciureanu, Vasile Iancu, Ioan Dănilă și alții. 5 CUPRINS Nota autorului / 7 I. ÎNAPOI LA EMINESCU „O viață de osteneală și de gândire” / 11 „A fost fericit Eminescu?” / 17 Modele feminine în poezia lui Eminescu / 22 M. Eminescu - conștiință istorică și vocație metafizică / 37 M. Eminescu - un editorial pascal / 51 II. AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ Cum a fost posibil? / 59 Exilul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din licori nobile, rezistând, pe cât mi a stat în putință, tentației de a mă îmbăta cu „poșirca” din viața zilnică, servită generos la „pet” și la halbă... 12 martie, 2014 Gh. D. I ÎNAPOI LA EMINESCU 11 „O viață de osteneală și de gândire”* Dacă citești o scrisoare a lui Eminescu începând cu „Dragă Momoțelule” și te împiedici de acest apelativ, simplă expresie a intimității dintre doi amanți, riști să declasezi totul. Te înscrii în corul celor care au comentat recentul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să spargem stânca de cristal care ne stă în față. Marele Cicero spune: „Ce este mai dulce decât a avea un prieten căruia să-i poți spune toate, ca ție însuți?” [...] Prieteni, îmi spuneți că a început să vă cuprindă osteneala. Curajul trebuie să alunge lașitatea. Tăria și încrederea trebuie să învingă toate obstacolele. Sărăcia va cultiva prietenia. Prietenia noastră nu s-a născut din folos, dar folosul o va urma. [...] Dar grupul nostru nu mai este format din trei. S-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Gheo, Emil Nicolae, Al. Călinescu, Ioan Dună, Const. Miu, Maria Baciu, Const. Blănaru, Al. Sfârlea, Ligia Cristea, Liviu Ioan Stoiciu, Lucia Cuciureanu, Vasile Iancu, Ioan Dănilă și alții. 5 CUPRINS Nota autorului / 7 I. ÎNAPOI LA EMINESCU „O viață de osteneală și de gândire” / 11 „A fost fericit Eminescu?” / 17 Modele feminine în poezia lui Eminescu / 22 M. Eminescu - conștiință istorică și vocație metafizică / 37 M. Eminescu - un editorial pascal / 51 II. AMBROZIE ȘI POȘIRCĂ Cum a fost posibil? / 59 Exilul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din licori nobile, rezistând, pe cât mi a stat în putință, tentației de a mă îmbăta cu „poșirca” din viața zilnică, servită generos la „pet” și la halbă... 12 martie, 2014 Gh. D. I ÎNAPOI LA EMINESCU 11 „O viață de osteneală și de gândire”* Dacă citești o scrisoare a lui Eminescu începând cu „Dragă Momoțelule” și te împiedici de acest apelativ, simplă expresie a intimității dintre doi amanți, riști să declasezi totul. Te înscrii în corul celor care au comentat recentul
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să spargem stânca de cristal care ne stă în față. Marele Cicero spune: „Ce este mai dulce decât a avea un prieten căruia să-i poți spune toate, ca ție însuți?” [...] Prieteni, îmi spuneți că a început să vă cuprindă osteneala. Curajul trebuie să alunge lașitatea. Tăria și încrederea trebuie să învingă toate obstacolele. Sărăcia va cultiva prietenia. Prietenia noastră nu s-a născut din folos, dar folosul o va urma. [...] Dar grupul nostru nu mai este format din trei. S-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Montenegro, cu atât mai mult cu cât probabil că te-ai Îngrășat ca juncanii, mulțumită comisioanelor. Chiar și Întâlnirea cu Pumita pare mai aranjată decât alegerile din La Rioja. Cu examenele de avocat, la fel. Băiatul nu-și prea dădea osteneala, dar ploua peste el cu note conforme cu baremul. Și În politică avea să i se Întâmple la fel; cu Săpunarul pe capră, nimeni nu dă greș. Să mori, nu alta, uite-așa: la fel se petrecea cu toate. Amintește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu ț-am cântat c-a fost o zi civică dă toată frumusațea. Mandea, cu condiția mea că am platfus și că mi să taie respirația dân pricina la ceafa scurtă și la burdihanu hipopotam, am ținut serios pept la osteneală, mai ales dacă te socotești că aseară mă chibzuiam să mă culc o dată cu găinile, să nu rămân ca mârlanu În performanța zilei nelucrătoare. Planu meu iera una peste alta: să mă prezant În persoană la douăzeci juma la Comitet; la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu rotile. — Problema e că nu vrea să stea pe pernuța absorbantă. — Atunci, de bună seamă, nu e peste puterile angajaților dumneavoastră să-l conducă la toaletă din când în când? Sunt sigur că taxele percepute ar trebui să acopere osteneala. — Asta nu e întotdeauna posibil. Pensionarii trebuie să se adapteze. Să-și aducă și ei contribuția. Nu-i așa, domnule Tyler? Drept răspuns, pe podea, la picioarele lui Ralph, se scurse un alt râuleț. Jack își ascunse un început de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
reușit să mai găsească vreunul. În tot Woodbury-ul. Și știi ce tiraj au avut? Patruzeci de mii de exemplare! Patruzeci de mii, Jack. Și cu câte exemplare am rămas noi din propriul nostru ziar gratuit, cel pe care ne dăm osteneala să-l livrăm direct la casele oamenilor cu cheltuieli considerabile? — Treizeci de mii. Deci, de ce nu ne-am gândit noi la ideea pe care a avut-o ea în loc să angajăm atâția reporteri cu salarii astronomice? — Pentru că noi suntem un ziar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
flori or să se treacă până atunci, a zis el, dar apoi i-a venit ideea asta minunată cu floarea-soarelui. Laurence o asculta pe jumătate absent, iar jumătatea care asculta și-ar fi dorit ca Francesca să-și fi dat osteneala să se ocupe ea de flori. Fără îndoială, nu-i displăcea că era și Camilla implicată, însă nu și dacă asta presupunea că avea să stea în fața altarului încadrat de tulpini de floarea-soarelui, arătând ca afurisiții de Bill și Ben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
verzi. Iar după masă m-am mirat când am văzut-o pe Polixenia venind. Pe urmă mi-am adus aminte. Aha! vii să faci o leacă de dulceți?... Da. Așa a spus Neculai... —Bine, rostesc eu iar. Las’ că pentru osteneală am să-ți cumpăr și eu un dar de la Iași... Să cauți acolo, în dulap... Are să-ți arate baba... Găsești zahar, găsești ce-ți trebuie... Ea s-a tras încet din odaie, nici n-am văzut-o când s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
răspuns să deie... Se ducea. Îl zăream grăbind tot mai tare pasul spre lumina slabă dintre arbori. Hăt târziu se întorcea, mă găsea la locurile de pândă cu pușca gata; se așeza și el lângă mine, gâfâia un timp de osteneală, după aceea se liniștea și rămânea lângă mine așa de tăcut și de nemișcat, că de multe ori uitam de dânsul. Nevastă-sa Măriuca era tristă și slabă, o zăream câteodată cu ochii plânși. Într-un rând m-am întâlnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
câteva numere ale revistei din ultimele luni ale anului 2001. Trebuie să spun din capul locului că am avut totdeauna stimă pentru ținuta intelectuală a acestei reviste, chiar dacă uneori a publicat și afirmații calomnioase fără să-și dea prea multă osteneală de a le verifica în prealabil. Îmi amintesc, de pildă, că o anumită doamnă locuitoare a Parisului, față de al cărei soț aveam respect și prietenie, s-a apucat să ne calomnieze pe Goma și pe mine (s-ar părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]