1,607 matches
-
agreste în pastă grea, incendiată: Încep a luci stele rând una câte una Și focuri în tot satul încep a se vedea; Târzie astă seară răsare-acum și luna Și cobe, câteodată, tot cade cîte-o stea. Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și după-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește Și lătrătorii numai s-aud necontenit. Eliade e un pamfletar excepțional, ignorat sub această latură, nutrit în spiritul lui Voltaire și în manopera libelelor. El e vindicativ
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
punți în cursă gigantici albatroși Ce însoțesc corăbii, în legănate cete, Pe-abisuri îmblânzite prin jertfe de matrozi. Dar cum se văd pe scânduri, stăpânitorii slăvii Devin ne-ndemânatici și înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor naivi. Poetul e asemeni monarhului furtunii Ce vizitează norii râzându-și de arcașiProscris pe sol
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
spre a ține digestia În regulă cum și de a ajuta să o aducem iarăși În regulă. Școala medicală i-ar contesta, bineînțeles, orice valoare, deoarece acesta este ca și insolubil și lasă multe urme În corp. Căci ea se ostenește de a stabili exact pe cale chimică materiile din care este constituit corpul. Ea stabilește, În sfârșit, diferitele părți care-l compun, după cantitate și greutate, și ar prescrie mai cu plăcere cât să se consume zilnic din fiecare. Vai de
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
a fi de partea cuiva + leus: leu. Ahile îl înfruntă pe Agamemnon spunîndu-i că este pus ,,veșnic pe cîștig” și chiar dacă el poartă greul războiului, aheul ia cel mai mult din pradă ca și cum el ar fi cel ce s-a ostenit cel mai mult. Aheul îi spune să plece că va învinge singur și va cuceri Troia, putîndu-se lipsi de oștile pelasgilor/mirmidonilor. Cîntul l ,,Ia-ți pe ai tăi și ale tale corăbii și întoarce-te acasă Și mirmidonilor tăi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care zburase pentru totdeauna ordinea și suflarea unui înțeles. Atunci am înțeles adânc sensul înfiorător al cuvintelor lui de-odinioară: „Unde-s șirurile clare din viață-mi să le spun! Ah, organele-s sfărmate și maestrul e nebun!” Și când, ostenit de acest joc de versuri sonore și pustii, figura lui îmbrăcă iarăși acea expresie de tristeță vagă umbra acelui apus dureros al conștiinții care-i dedea în momentul acela înfățișarea unui zeu învins, părăsit de puteri și umilit. Eu mă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și scut în veșnicele sale bătălii, sub stindardul Legiunii Arhanghelului Mihail. Legământul primilor legionari, punctul 83, cărticica șefului de cuib: „În dimineața zilei de 8 noiembrie 1927 ne-am dus la sediul nostru din Iași, și câțiva care s-au ostenit au venit și din alte părți. Nu mulți la număr, dar puternici în credința noastră neclintită în Dumnezeu și sprijinul Său, puternici prin hotărârea și încăpățânarea noastră de a sta neclintiți în mijlocul oricărei vijelii, puternici prin dezlegarea noastră completă de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Tipătescu: Spune odată istoria de-aseară, că mă grăbesc. Pristanda: Bine ziceți, coane Fănică. Aseară pe la zece și jumătate, mă duc acasă, îmbuc ceva și mă dau așa pe-o parte să ațipesc numai un minuțel, că eram prăpădit de ostenit de la foc. Nevasta zice, pardon: "Dezbracă-te Ghiță, și te culcă". Eu, nu; eu, la datorie, coane Fănică, zi și noapte la datorie. Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert, și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dar adeseori, când să trecem în Calea Victoriei, un securist dintre mulții plantați pe stradă ne întorcea cu o voce răstită: „Tovarăși, intrați în curte și stați cu spatele“. La ora aceea se întorceau în trombă de la Comitetul Cen tral, unde osteniseră pentru fericirea poporului, „tovarășa“ și „tova ră șul“, fiecare într-o altă mașină și la oarecare interval. Acasă, dar mai ales la Si naia-Cumpătul, la Bușteni sau la Bran, unde lucram toamna la ediție, se întrerupea seara curentul electric, pauzele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și noi dorim să ne mai scrii, În ce stadiu te mai găsești. Dea Domnul să ne dai o veste bună. Vă felicităm pentru căsătoria fiului. Îi dorim o viață frumoasă alături de aleasa lui! și de părinții care s-au ostenit cu el. Cele mai distinse salutări Dvs. și Doamnei, Maria Kalmicov 13 Brașov, 5 mai 1971 Mult Stimate Domnule Dimitriu, (...) Am primit detalii asupra stării sănătății Dvs., prin scrisoare (...), la care rugăm să ne iertați Întârzierea răspunsului, deoarece am fost
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
arăta nedreptățile și peripețiile la care ești supus dacă ai curajul să ceri un pașaport, cerând totodată și publicarea acestui memoriu. Pentru ca opinia publică să nu afle din sursă internă toate măgăriile acestea, redactorul-șef Adrian Păunescu nu s-a ostenit să-i publice oful. Neprimind răspuns, a mers la dl Marinca, acesta invitându-l să aștepte în camera 12. După câteva minute au intrat doi securiști care l-au întrebat de ce a trimis memoriul la Flacăra. Fără să mai aștepte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lui Blecher, care nu-l uitaseră și erau dispuși să dea publicității corespondență și amintiri din urmă cu multe decenii. O dovadă În plus despre atenția pe care persoana tânărului necunoscut o trezise și despre consecvența cu care acesta nu ostenise a se adresa semenilor și lumii. Bolnavul prefera să nu vorbească, nici cu prietenii, despre suferința sa. Găsea timp Însă să discute nu doar despre literatură, pictură și filosofie, ci să intervină pentru necazurile birjarului Avram Waldmann din Roman, bolnav
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
copiază perfect realitatea, mărginirile ei plicticoase și opresive, „melancolia de a fi unic și limitat, Într-o lume unică și meschin de aridă”... La Blecher, evaziunea din real nu este decât o altă poartă spre singura realitate cu care nu ostenește a se confrunta, asaltându-i tainele și râvnindu-i intimitatea. În artă, distribuția accentelor este totdeauna semnificativă. Se vorbește tot mai mult În ultima vreme despre dualitatea culturii europene, despre tensiunea fastă a dialogului care o definește, dialogul bimilenar dintre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1926). Publicate în toamna anului 1925, în ziarul „Lumea”, memoriile de călătorie nu trec de un prim nivel descriptiv, banal. Cunoscător de idiș, ebraică, germană, poetul încearcă să intre în spațiul dificil al traducerilor încă de pe băncile liceului, când se ostenea cu Uhland și Goethe. În atenția sa au stat, de asemenea, Heine, Adelbert von Chamisso, R.M. Rilke, Bialik, Uriel Birnbaum și îndeosebi Jacop Gropper, mai toate tălmăcirile rămânând însă risipite în presa vremii. SCRIERI: Pustnicul. Sorin Bătrânul, Iași, 1914; Alexe
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
șansa de a întâlni oameni deosebiți: „Am avut norocul acesta, să fiu aproape de Iorga, de Gusti, de I.D. Ștefănescu. Ajungând în Franța, iar am ajuns în apropierea celor mai buni, a lui Braudel, a lui Lévi-Strauss. Sigur că m-am ostenit și am vrut să învăț carte, dar trebuie și puțin noroc” (p. 68). Întrebat fiind despre profesorii care l-au ajutat să pornească pe drumul științei, Paul H. Stahl își amintește că, în anul 1932, „pe vremea în care nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
amplă cronică din „Românul” consacrată piesei Despot-Vodă rezerve cu privire la construcția și la unitatea dramei. De o teribilă opacitate suferă însă D. când devine el însuși autor dramatic. Țară și Mihnea-Vodă (1876), o „dramă națională”, alegoria Le Rêve de Dochia (1877), Ostenii noștri (1877) sau, în colaborare cu I.D. Malla, Hatmanul Dragan (1880), toate jucate de Teatrul Național, imprimă subiectelor istorice o falsitate stridenta, un aer de opereta agravat de stilul declamator, umflat. Eminescu vedea aici o lipsă de pietate față de „nenorocirile
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
de N. Iorga. Postum, i-a apărut o istorie a Bucureștilor, Bucarest en 1906 (1907). SCRIERI: Gheșeftarii. Țară și Mihnea-Vodă, București, 1876; Le Rêve de Dochia, București, 1877; ed. 4 (Visul Dochiei), trad. C.D. Ollănescu și Th. Șerbănescu, București, 1894; Ostenii noștri, București, 1877; Crimă din strada Polona, f.l., f.a.; Leș Roumains du Sud (în colaborare cu Nicolae Densușianu), București, 1877; Artă în timpul resbelului, București, 1879; Hatmanul Dragan (în colaborare cu I.D. Malla), București, 1880; Mixandra, București, 1880; Încercare de terminologie
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
ALMANAHUL ȘCOLARILOR, publicație apărută la București în 1947. Editat de Ministerul Educației Naționale (ministru fiind Ștefan Voitec), volumul își propune să adune un material cât mai diversificat, menit „să descrețească frunțile ostenite de studiu” ale tinerilor (Cuvânt înainte). Proză semnează Ionel Teodoreanu (Lucrare scrisă la limba română). La compartimentul rezervat publicisticii, Pericle Martinescu se ocupă de edițiile poeziei lui Eminescu, începând cu aceea a lui Titu Maiorescu și încheind cu ediția lui
ALMANAHUL SCOLARILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285292_a_286621]
-
de a bea apă după ele. Când arde soarele, niciodată să nu stai cu capul gol, căci poți căpăta dureri mari de cap și deseori chiar o boală foarte primejdioasă numită insolațiune, care uneori te duce la mormânt. Când ești ostenit și asudat, să nu bei apă rece îndată și cu lăcomie, căci poți căpăta friguri și alte boli grele"685. Un alt material redactat de părintele Tocănel (el a scris pe parcursul anilor aceste rubrici cu sfaturi practice) îi informa pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vorbă ca nu cumva să fie bănuită de trufie"366*. Profeția făcută tatălui poate și ea să fie interpretată în același sens. Și aici apariția este neclară, în ceață și dispare la fel de repede: Puse această vedenie pe socoteala minții sale ostenite de nesomn".367* Se îndoi chiar că auzise cu adevărat această promisiune privitoare la fiul său. Echilibrul între elementele psihologice și supranaturale nu se strică, datorită faptului că, vis sau percepție, realitatea interioară se impune. Textul în ansamblul său posedă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vieții, evoluția filosofică a lui Maiorescu reprezintă o lunecare din ce în ce mai spre dreapta”. Acest capitol nu putea să nu aibă și o frază comică: „Maiorescu a deschis seria reprezentanților ideologici ai regimului burghezo-moșieresc [...] care începeau campania antimarxistă fără măcar să se fi ostenit să deschidă vreo lucrare a lui Marx”. Maiorescu este un liber-cugetător, care însă acordă un anumit rol religiei, dar, peste numai opt ani, într-o altă sinteză de filosofie, criticul este ateist. Manualele rămân și ele prizonierele vechiului limbaj: „T.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine de la un ucrainean, Skobie, Skoba sau Skoban, care a fost adus de boierii moldoveni pentru unele munci care cereau o calificare superioară sau era unul dintre ostenii creștini rămași pe frumoasele plaiuri moldave, după luptele purtate împotriva păgânilor. Satul a existat și pe vremea lui Ștefan cel Mare, deoarece Drumul domnesc, dintre Cotnari și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
dimineață Și-n albă bucurie, spre dincolo de viață, Împarte primăverii mari imnuri de lumină. Lacrimi De plângi, o primăvară s-o scutura de flori S'adurmece spre toamnă în albe dimineți, În zarea'nlăcrimată, lungi șiruri de cocori Ce-și ostenesc aleanul durutelor tristeți. Întoarcere În toamna desfrunzită m-am întâlnit, copil, S'adast uitate visuri, sub floarea scuturată, Sub zări de primăvară și bucurii de-April, Pe drumul fără'ntoarceri, de cea din urmă dată. Amintirea La cuib, o rândunică
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
acestei lucrări, felul cum s-a hotărât să comenteze cartea Cântarea Cântărilor, chiar dacă știa foarte bine că și alții au zăbovit asupra paginilor ei, le arată chiar autorul în Prologul operei sale, In Canticum canticorum: „Iar dacă după ce s-a ostenit Origen cu cartea aceasta, am hotărât și noi să punem în 35 Anthony Meredith, op. cit., p. 162. 36 Ibidem, p. 163. 37 Preot Prof. D. Stăniloae, notă explicativă nr. 11 la Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, traducere și
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
fost intru întâmpinarea veșniciei : ’’Cum să nu mă surprindă (să nu te surprindă) Venirea Domnului nepregătit ? » Ilustrație : În una din zilele sfârșitului săptămânii undeva în vestul, pe atunci credincios, un preot își pregătea predică de duminică. Bătrânul nu se mai ostenea prea mult în respectarea canoanelor, nu se concentra asupra ... Citește mai mult Duminică această 21 martie 2010, noi cei peste 800 de credincioși români de diferite confesiuni evanghelice, adunați la închinare în orașul Bruxelles, de acum cunoscută capitala a UE
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
fost intru întâmpinarea veșniciei : ’’Cum să nu mă surprindă (să nu te surprindă) Venirea Domnului nepregătit ? »Ilustrație :În una din zilele sfârșitului săptămânii undeva în vestul, pe atunci credincios, un preot își pregătea predică de duminică. Bătrânul nu se mai ostenea prea mult în respectarea canoanelor, nu se concentra asupra ... VI. MAMA, de Zaharia Bonte, publicat în Ediția nr. 109 din 19 aprilie 2011. Trecută prin toate anotimpurile, Bătută de toate vânturile... Cercata în toate privințele; Rămasă mereu iubitoare, Curată și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]