8,660 matches
-
bovine au scăzut, crescând în schimb efectivele de porcine, ovine și păsări, acestea fiind crescute în gospodăriile populației. Astfel, pe sectoare, efectivele maxime s-au înregistrat în anii: 1986 la bovine (3116 capete), 2002 la porcine (2847 capete), 1988 la ovine (17305 capete) si 2000 la păsări (33000 capete). În perioada 1985-2002 șeptelul bovin a avut o evoluție descendentă, cel mai mare efectiv de bovine înregistrându-se în anul 1986 (3116 capete), datorită deciziei planificatoare a regimului politic din acea vreme
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
creștere în cadrul gospodăriilor țărănești. O familie nu poate crește un număr mai mare de 2-3 bovine, deoarece tipul de exploatație agricolă întâlnit frecvent în zonă este un tip mixt, în care o familie agricolă crește pe lângă bovine și alte animale (ovine, porcine, păsări ș.a.) încercând să-și asigure necesarul în propria gospodărie. Densitatea medie a șeptelului bovin a fost în 2001 de 19,8 capete/100 hectare teren, valoare apropiată de cea a densității medii pe țară, de 20 capete la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
100 hectare teren, situându-se puțin mai mult de jumătate din valoarea mediei pe țară(51 capete/ 100 hectare teren) și sub valoarea mediei pe județul Iași (38,9 capete/ 100 hectare teren). În cadrul sectorului de creștere a animalelor, creșterea ovinelor a ajuns să dețină ca efective primul loc în zona comunei Șipote. După cum reiese din tabelul nr.22 și figura nr. 22, în perioada 1985-1989 numărul de ovine a oscilat între 12680 capete și 17300 capete . După 1989 numărul acestora
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
9 capete/ 100 hectare teren). În cadrul sectorului de creștere a animalelor, creșterea ovinelor a ajuns să dețină ca efective primul loc în zona comunei Șipote. După cum reiese din tabelul nr.22 și figura nr. 22, în perioada 1985-1989 numărul de ovine a oscilat între 12680 capete și 17300 capete . După 1989 numărul acestora a mai scăzut, oscilând între 11700 și 16800 capete. Evoluția șeptelului de ovine a înregistrat, astfel, o dinamică asemănătoare cu cea a porcinelor, acest succes datorânduse faptului că
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
După cum reiese din tabelul nr.22 și figura nr. 22, în perioada 1985-1989 numărul de ovine a oscilat între 12680 capete și 17300 capete . După 1989 numărul acestora a mai scăzut, oscilând între 11700 și 16800 capete. Evoluția șeptelului de ovine a înregistrat, astfel, o dinamică asemănătoare cu cea a porcinelor, acest succes datorânduse faptului că ovinele nu sunt pretențioase, sunt adaptabile la condițiile de mediu și au foloase multiple (lapte, brânză, carne, piei, lână), creșterea lor fiind avantajoasă pentru sectorul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a oscilat între 12680 capete și 17300 capete . După 1989 numărul acestora a mai scăzut, oscilând între 11700 și 16800 capete. Evoluția șeptelului de ovine a înregistrat, astfel, o dinamică asemănătoare cu cea a porcinelor, acest succes datorânduse faptului că ovinele nu sunt pretențioase, sunt adaptabile la condițiile de mediu și au foloase multiple (lapte, brânză, carne, piei, lână), creșterea lor fiind avantajoasă pentru sectorul particular. Densitatea medie a șeptelului ovin era în 2001 de 142,9 capete/100 hectare, de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
decât valoarea medie pe județ (94,9 capete/100 hectare). Avicultura este un sector majoritar în gospodăriile individuale ale populației din localitate. Din tabelul nr. 23 si figura nr. 23 reiese că, la fel ca și în cazul porcinelor și ovinelor, după1990, efectivele de păsări au înregistrat o dinamică ascendentă, ajungând în anul 2000 la peste 33000 capete. Această creștere de efective este firească în condițiile în care majoritatea aparțin gospodăriilor populației și vizează acoperirea unor necesități alimentare, imediate sau pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
are un rol benefic în creșterea și dezvoltarea acesteia dar și în îmbunătățirea calității solului. Gunoiul de grajd aplicat năutului a favorizat mai mult sau mai puțin producția de biomasă în funcție de tipul său: gunoi de grajd de bovine sau de ovine administrat într-o cantitate ce reprezintă media tuturor variantelor privind doza de îngrășământ organic (0-30 t/ha) Talia plantelor a crescut cu 1,6 cm atunci când îngrășământul folosit a fost gunoi de grajd de ovine față de cea a plantelor fertilizate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
grajd de bovine sau de ovine administrat într-o cantitate ce reprezintă media tuturor variantelor privind doza de îngrășământ organic (0-30 t/ha) Talia plantelor a crescut cu 1,6 cm atunci când îngrășământul folosit a fost gunoi de grajd de ovine față de cea a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de bovine. Gunoiul de grajd de bovine a determinat, prin aplicarea sa la năut, obținerea unor plante cu o talie de 51,4 cm, mai mică cu 3% decât a plantelor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd de bovine. Gunoiul de grajd de bovine a determinat, prin aplicarea sa la năut, obținerea unor plante cu o talie de 51,4 cm, mai mică cu 3% decât a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de ovine (tabelul 44). Numărul ramificațiilor principale la o plantă a fost influențat semnificativ de tipul gunoiului de grajd utilizat în cultură. Astfel îngrășământul de bovine a favorizat obținerea de plante cu un număr mediu de 4,1 ramificații principale la o
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
principale la o plantă a fost influențat semnificativ de tipul gunoiului de grajd utilizat în cultură. Astfel îngrășământul de bovine a favorizat obținerea de plante cu un număr mediu de 4,1 ramificații principale la o plantă, iar cel de ovine cu 2% mai mare, năutul reacționând mai bine la aplicarea celui din urmă (tabelul 45). Fructificarea năutului exprimată prin numărul de păstăi pe o plantă a fost deasemeni mai bună atunci când la năut s-a aplicat gunoi de grajd de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu 2% mai mare, năutul reacționând mai bine la aplicarea celui din urmă (tabelul 45). Fructificarea năutului exprimată prin numărul de păstăi pe o plantă a fost deasemeni mai bună atunci când la năut s-a aplicat gunoi de grajd de ovine (33 păstăi/ plantă) care a depășit cu 0,7 păstăi/plantă, năutul fertilizat cu gunoi de grajd de bovine unde s-a realizat un număr de 32,3 păstăi /plantă (tabelul 46). Numărul de semințe la o plantă de năut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd de bovine unde s-a realizat un număr de 32,3 păstăi /plantă (tabelul 46). Numărul de semințe la o plantă de năut și masa acestora a fost mai mare în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine, dar diferența de valoare nu a avut semnificație față de varianta fertilizată cu gunoiul de grajd de bovine. Cu 32,7 semințe/pl. năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de bovine a fost depășit doar cu 1% de năutul fertilizat cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
nu a avut semnificație față de varianta fertilizată cu gunoiul de grajd de bovine. Cu 32,7 semințe/pl. năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de bovine a fost depășit doar cu 1% de năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine, iar masa semințelor a fost de 6,3 g/pl., în primul caz de fertilizare și 6,5 g/pl. în al doile caz bovine (tabelele 48,49). Masa plantelor a crescut în cazul când tipul de îngrășământ a fost
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
masa semințelor a fost de 6,3 g/pl., în primul caz de fertilizare și 6,5 g/pl. în al doile caz bovine (tabelele 48,49). Masa plantelor a crescut în cazul când tipul de îngrășământ a fost de ovine cu 0,8 g/pl.față de cel de bovine, greutatea plantei de 17,9 g/pl. fiind cu 5% mai mare. Deci se poate concluziona că năutul a crescut și s-a dezvoltat mai bine când îngrășământul a provenit de la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu 0,8 g/pl.față de cel de bovine, greutatea plantei de 17,9 g/pl. fiind cu 5% mai mare. Deci se poate concluziona că năutul a crescut și s-a dezvoltat mai bine când îngrășământul a provenit de la ovine, comparativ cu cel provenit de la bovine (tabelul 50). MMB (g) a avut o masă de peste 190 g în ambele cazuri. Cu o masă a 1000 de boabe de 197 g năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine a depășit
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
provenit de la ovine, comparativ cu cel provenit de la bovine (tabelul 50). MMB (g) a avut o masă de peste 190 g în ambele cazuri. Cu o masă a 1000 de boabe de 197 g năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine a depășit cu 5 g pe cea a boabelor provenite de la plante de năut fertilizate cu gunoiului de grajd de bovine, diferență care nu a fost semnificativă (tabelul 51). Conținutul semințelor în proteină (%) și producția de proteină (kg/ha) raportată
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoiului de grajd de bovine, diferență care nu a fost semnificativă (tabelul 51). Conținutul semințelor în proteină (%) și producția de proteină (kg/ha) raportată la unitatea de suprafață au fost mai valoroase la năutul fertilizat cu gunoi de grajd de ovine. Procentul de proteină a crescut de la 23,9 %, obținut de boabele de năut fertilizate cu gunoi de grajd de bovine, la 24,6% cât s-a obținut în cazul fertilizări cu gunoi de grajd de ovine. Producția de proteină brută
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd de ovine. Procentul de proteină a crescut de la 23,9 %, obținut de boabele de năut fertilizate cu gunoi de grajd de bovine, la 24,6% cât s-a obținut în cazul fertilizări cu gunoi de grajd de ovine. Producția de proteină brută obținută în urma fertilizării cu îngrășăminte organice a fost de 633,3 kg/ha în cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine și a crescut cu 41,6 kg/ha ajungând la 674,9 kg/ha în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fertilizării cu îngrășăminte organice a fost de 633,3 kg/ha în cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine și a crescut cu 41,6 kg/ha ajungând la 674,9 kg/ha în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine (tabelele 54,55). V.2.2. INFLUENȚA DOZEI DE îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUCȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE A BOABELOR LA NĂUT Pentru a determina influența dozei de îngrășământ organic asupra creșterii și fructificării năutului
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUCȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE A BOABELOR LA NĂUT Pentru a determina influența dozei de îngrășământ organic asupra creșterii și fructificării năutului, s-a folosit gunoiul de grajd de bovine și ovine în proporție de 1:1. Talia plantelor a avut valori cuprinse între 36 cm/pl. (martor nefertilizat) și 58,5 cm/pl. (fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd). Năutul, deși este leguminoasă pentru boabe, reacționează bine la aplicarea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
o talie a plantelor de peste 58,0 cm le-a obținut plantele fertilizate cu gunoi de grajd de bovine în doze de 20 t/ha, 25 t/ha și 30 t/ha și cele fertilizate cu gunoi de grajd de ovine în doză de 20 t/ha. Mărirea dozei de gunoi de grajd de ovine de la 25 t/ha la 30 t/ha a dus la scăderea taliei cu 3,8 cm. Aplicarea a 5 t/ha gunoi de grajd de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd de bovine în doze de 20 t/ha, 25 t/ha și 30 t/ha și cele fertilizate cu gunoi de grajd de ovine în doză de 20 t/ha. Mărirea dozei de gunoi de grajd de ovine de la 25 t/ha la 30 t/ha a dus la scăderea taliei cu 3,8 cm. Aplicarea a 5 t/ha gunoi de grajd de bovine nu a influențat semnificativ talia plantelor, aceasta fiind mai mare cu doar 4
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de grajd de bovine nu a influențat semnificativ talia plantelor, aceasta fiind mai mare cu doar 4 cm decât la martor. Diferențe distinct semnificative față de martor s-au înregistrat la năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine și 10 t/ha gunoi de grajd de bovine, în rest toate celelalte variante fertilizate cu cu îngrășăminte organice au realizat plante cu diferențe foarte semnificative pozitive față de martor (tabelul 68). Numărul de ramificații principale la năut a crescut odată cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pozitive față de martor (tabelul 68). Numărul de ramificații principale la năut a crescut odată cu fertilizarea, ajungând la valori maxime în cazul variantelor fertilizate cu 25 t/ha gunoi de grajd de bovine sau 25 t/ha gunoi de grajd de ovine. Dozele de 30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 30 t/ha gunoi de grajd de ovine au favorizat obținerea unui număr de 4,8 ramificații principale/pl., cu 2,1 buc./ pl. mai multe decât la martorul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]