1,838 matches
-
de Elixir Auriu pe care acești meditatori îl acumulează în centrii energetici situați în zona inferioară a abdomenului pe perioada întregii vieți de practică. Adeptul spiritului nemuritor cultivă Elixirul Auriu pentru a forma „Fătul Nemuritor”. Fătul Nemuritor este conceput în „pântecele” adeptului prin unirea spiritului (care se află în inimă) cu vitalitatea (ce se găsește în centrul ombilical inferior). Această unire a spiritului cu vitalitatea este comparată cu un act sexual cosmic între yin și yang. De asemenea, este privită ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
spiritului cu vitalitatea este comparată cu un act sexual cosmic între yin și yang. De asemenea, este privită ca un fel de „copulare interioară” a energiilor pozitive yang cu cele negative yin („focul” și „apa”), dând naștere Fătului Nemuritor în „pântecele” plexului solar și al regiunii ombilicale. Fătul Nemuritor are o natură similară celei a unui făt obișnuit. Înainte de nașterea propriu-zisă, spiritul și vitalitatea unui făt uman care se află în pântece sunt inseparabile. Doar când este tăiat cordonul ombilical și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
caricaturizată. Sub pretextul că îi vinde "amicului" pontul executării rapide a unui costum de baie, care-i va garanta succesul pe plajă, Arghezi recompune, minuțios, până în cele mai mici și sugestive detalii, portretul ridicol al adversarului, exhibându-i caraghios nuditatea: "Pântecul și corespondentele lui, acoperite cu două triunghiuri, vor lăsa vizibilă grațios carnea șoldului albă, iar ombilicul cu mimica lui, reproducând în miniatură expresia de inteligență și sarcasm a figurii dumitale cu frunte abdominală, nu este imoral să fie contemplată pe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în unele cazuri cu gât mai mult sau mai puțin înalt, gura de aceeași dimensiune, sau puțin mai strâmtă decât fundul recipientului și picior scund. 2.a. Această variantă se caracterizează prin gâtul mai mult sau mai puțin distinct, prin pântecul bombat, rotunjit sau bitronconic, cu o proeminență perforată pe maximul de rotunjime al vasului. Exemplarul descoperit în așezarea de la Hoisești are piciorul rupt, dar astfel de vase cu forme ale recipientului similare, descoperite la Trușești, prezintă picior scurt, tronconic (PETRESCU
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
sau mai puțin înalt, gura de aceeași dimensiune, sau puțin mai strâmtă decât fundul recipientului și picior scund, tronconic. 2.a. Acest tip de vase, specific așezării de la Trușești, este caracterizat prin gâtul mai mult sau mai puțin distinct, prin pântecul bombat, rotunjit bitronconic, cu piciorul scurt, tronconic, uneori cu o proeminență perforată pe maximul de rotunjime a vasului (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 328, fig.215/1-3) (Anexa 2/2a). 2.b. Cupele din așezarea de la Hăbășești se caracterizează prin corpul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
la nestricăciune (la incoruptibilitate)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a patra, cap. 1, în PSB, vol. 41, p. 393) „Cel ce crede în Mine, precum a spus Scriptura, râuri de apă vie vor curge din pântecele Lui (In. 7, 38) Arată cum răsplata credinței se prelungește neîmbătrânită și că cel ce nu refuză credința se va bucura de darurile cele mai bogate de la Dumnezeu. Căci va fi atât de plin de darurile venite prin Duhul, încât
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
adesea prin franceză. Au intrat în română din franceză și au fost adaptate după pronunțare următoarele cuvinte de origine japoneză: chimono „croială de haină femeiască, cu mâneca dintr-o singură bucată cu restul hainei“ < fr. kimono, harachiri „sinucidere prin spintecarea pântecului, folosită în special de samurai în caz de înfrângere“ < fr. hara-kiri, jiu jitsu „gen de lupte în stil liber, de origine japoneză, cu o tehnică specială“ < fr. jiu-jitsu, mikado „împăratul Japoniei“ < fr. mikado, samurai „aristocrat japonez (în trecut)“ < fr. samouraï
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dovadă țăranul român: el „nu i ca alte neamuri, mâncăcios și lacom, nu ține să-i fie totdeauna pântecele plin. Mănâncă numai să nu te mănânce», « Mănânc și eu așa, ia, așa, numai să-mi țin zilele», «Nu fi robul pântecului» ș.a. sunt zicători care nu arată pe sătean a fi lacom [...] Bucatele adesea sunt simple, căci «pântecele n-are oglind㻓. În Enciclopedia română (1904, coordonată de către dr. C. Diaconovich) se afirmă: „țăranul român preferă mămăliga fiindcă îi vine mai ușor
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
totdeauna pântecele plin. Mănâncă numai să nu te mănânce», « Mănânc și eu așa, ia, așa, numai să-mi țin zilele», «Nu fi robul pântecului» ș.a. sunt zicători care nu arată pe sătean a fi lacom [...] Bucatele adesea sunt simple, căci «pântecele n-are oglind㻓. În Enciclopedia română (1904, coordonată de către dr. C. Diaconovich) se afirmă: „țăranul român preferă mămăliga fiindcă îi vine mai ușor să o fiarbă zilnic cu puțină muncă, fără multă pierdere de timp, decât să dospească și să
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
dintr-un text al lui Ion Ghica (Scrisori către Vasile Alecsandri), precum și din Ciocoii vechi și noi ai lui Nicolae Filimon, roman din care reproducem pasajele ce urmează: „Hoții ieșiră din pădure, junghiară într-o clipă toți mieii, le scoaseră pântecele și, răscolind cu niște pari un jăratec compus din curpeni de viță sălbatică, în care inchiziția ar fi putut să arză o sută de eretici, îngropară într-însul pe toți mieii. [...] Dinu, neînțelegând nimic din acest mod de a face
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nearticulați unii pe alții, se face fără activitate musculară tetanică evidentă. Mușcătura însă determină o activitate intensă la nivelul celor trei părți ale temporalului (anterior, posterior și mijlociu), maseterului și pterigoidienilor externi și mai slabă la nivelul pterigoidienilor interni și pântecului anterior al digastricului. Reîntoarcerea la poziția de repaus se face aproape fără activitate musculară. Refracția activă, dincolo de poziția de repaus, pune însă în activitate temporalul anterior și posterior. La mișcările de lateralitate participă partea posterioară a temporalului de partea respectivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
că ceea ce este adevărat nu este subiectul teatrului, pentru că există multe lucruri adevărate care nu trebuie văzute acolo și multe care nu pot fi reprezentate acolo (...). Este adevărat că Nero a ordonat sugrumarea mamei sale și că i-a deschis pântecul ca să vadă în ce loc a fost purtat timp de nouă luni înainte de a se naște; dar această barbarie, deși plăcută pentru cel care a înfăptuit-o, ar fi nu numai oribilă pentru cei care ar vedea-o, dar chiar
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
piept. Dar actorul care examinează de aproape posibilitățile propriului său organism descoperă că numărul de rezonatori este practic nelimitat. El își poate exploata nu numai cutia craniană și pieptul, ci și partea din spate a capului (occiput), nasul, dinții, laringele, pântecul, șira spinării ca pe un rezonator total ce-i cuprinde acum întreg trupul, și încă mulți alții pe care nu-i cunoaștem încă. El descoperă că nu este suficient să folosească respirația abdominală pe scenă. Diferitele faze ale acțiunilor sale
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ancorează imaginile și situațiile într-un comic grotesc în chiar accepțiunea sa etimologică, de asociere capricioasă, fantezistă de elemente: Kuic nu-și putea dezlipi judecățile de ghiata cu crăpături în care se revărsa lateral grăsimea tălpii, ca icrele într-un pântec de crap culcat. Afară de reliefurile masive ale articulației, excrescențe ca niște începuturi digitale noi, destinate să complecteze metatarsul prelungit în interiorul călcăturii, confortabilă pentru un echilibru mai stabil, de pelican, picioarele sucite ale Prezidentei, rămase cu 50 de ani în urma obrazului
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cea a nașterii, este semnificativă pentru simplitatea unei astfel de soluții reductibile, de fapt, la suspendarea angoasei: IRINA (mânioasă): Ba! Îl omor. (Țipă.) Nu mai vreau să aduc pe lume pe nimeni... Nu mai pot... Mai bine îl omor în pântec... E mai bine de el... Nici nu simte nimic... E ca și când ai călca o frunză... n-o doare... și-o scapi de viscolul iernii... (Plânge) MOȘUL: Dacă plângi, înseamnă că-ți pare rău de ce era să faci... Astea sunt sclifoseli
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și ea ăuitul lupului, și pașii prin ceardac, dar n-a întors capul. O rafală violentă, izbi, parcă, gata să smulgă din țâțâni ușa de la tindă, și, ca și cum din acel uragan s-ar fi prelungit... un țipăt se slobozi din pântecul femeii, că n-ai fi crezut că-i de copil; un fel de ăuit înfricoșător. În acelaș timp un urlet sălbaic se auzi în ceardac. Când pădurarul se uită... un cap mare de lup acoperea ochiul de geam. Nu-l
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
îi călcau ceardacul. Dar, în acelaș timp, mai multe urlete se auziră la marginea pădurii pe lizieră. Lumina tulbure a zorilor începu să-și facă loc printre perdeluțele ferestrei... Ziua se pregătea să vină. Nu se stinse bine țipătul din pântecul mamei, că izbucni glasul moașei: - Brava, mamî, brava draga mamii!... nu mai prididea cu laudele bătrâna... și, cu copilul în pelinci, merse la Sf. Icoană și-l închină. Apoi, îi arătă lui Anton și bătrânului Toma, zicând: „-Ioti, cole, ioti
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
răstimpuri, încet-încet. O mare liniște curgea prin ea, ca un râu de câmpie. În genunchi, cu mâinile pe mormânt murmură...- Mamă, mamă, care mi-ai dat viață, sacrificându-ți-o pe a ta, aș vrea să mă mai porți în pântec... Ție îți deschid inima, înaintea ta îngenunchez... arată-mi drumul de urmat... numa‟ tu mă poți îndruma!.. Apoi, în genunchi, aplecată, peste mormânt, de parcă ar fi vrut să-l ieie cu dânsa... a vorbit în șoaptă, cu mama ei... dar
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Soarele arde chiar deasupra noastră, în crucea amiezii, pe un cer limpede, fără nici un nor. Jos, printre ruine, înfloresc arbori de piper. În jur, vulcani stinși. Închid ochii și mi se pare că aud un zgomot înfundat venind, poate, din pântecul vulcanilor... În ciuda mijloacelor tehnice de azi, acești munți de piatră ni se par neverosimili. Cineva invocă poveștile cu extratereștri pe care le-am mai auzit și în alte părți și care, mărturisesc, m-au agasat totdeauna. De ce nu credem că
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și împins, în semicerc, spre tăblie. Femeia, al cărei păr brun-transparent îi ajunge până la mușchii reliefați ai mijlocului, stă în genunchi, cu bustul ridicat, ținută de bărbatul din spatele ei cu o mână pe sânul drept, iar cu cealaltă petrecută peste pântec și ajungând cu vârful degetelor pe șoldul din partea opusă. El, cu pielea mai roșcată decât ea, o izbește cu toată puterea. Ea ține capul pe spate, astfel că pielea gâtului este întinsă la maximum, are mușchii obrajilor contractați și vârful
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pitoresc desuet. Iedera se urca pe construcția coșcovită până aproape de cornișă, gorgonele păreau ceva mai binevoitoare, marea scară cu două brațe se desena limpede, cu urnele ei de ciment la capete încrustate cu licheni. Cupola de deasupra clădirii părea un pântec în care, ghemuit, ar fi așteptat un copil mare de piatră. Copacii din curte, pini încolăciți, brazi groși și plini de mușchi, plopi pe lângă gardul cu împletituri baroce, colorau cerul într-un verde transparent, cu zone mai întunecate și mari
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
de păianjen. îl umplea în întregime animalul cât o sută de 71 elefanți. Zvâcnea acolo, cu labele strânse, cu toracele puternic, cu chelicerii însîn-gerați, cu ocelii mari cât fața mea și sclipitori ca boabele de roua-cerului, cu sfera moale a pântecului atât de mare, încît ieșea din vedere asemenea curburii pământului. A simțit tremurul pașilor mei și a-ntins instantaneu cele opt picioare, încremenind ca o floare atroce. Era frumos în aceeași măsură în care era abominabil, pentru că oroarea sa era
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
era învelită într-un veșmânt feeric, de neuitat. Fiecare segment de la fiecare picior îi era colorat altfel, în cele mai iridiscente, mai carnavalești, mai nebunesc de vesele culori. Toracele îi era de purpură viorie, chelicerii din cel mai scîn-teietor turcoaz, pântecul de culoarea delicioasă a ciclamei, cu perișori ca acel verde care abia se-ntinge în galbenul lămâilor, cu filiere roze și aproape invizibile inele frez. Aluniul, ultramarinul, galbenul-canar, ocrul și acajuul, verdele-albăstrui trecând lent, cu ape nesfârșite, în albastru-verzui, jadul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și o femeie, goi și câși, cu expresia fețelor 92 93 indescriptibilă: puțină vinovăție, un strop de tembelism, o satisfacție sado-masochistă... Femeia era strâmbă de un șold, de parcă ar fi fost coxalgică, sâni nu avea mai deloc, în schimb un pântec de domniță din trecento i se umfla deasupra vulvei inexistente. Bărbatul avea frizură a la Rudolf Valentino, un sfârc mai sus decât altul și, între pulpele de atlet spartan, un viermișor ridicol. Așa cum era, prostia asta de carte mă excita
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și pulsau și vibrau, păianjenul își smucea tot mai puternic labele, ca un pui într-un ou, până când oul țestei mele s-a spulberat în țăndări și pe tot necuprinsul, aruncând lumină de 96 flacără, cu labe de flacără, cu pântec de flacără, păianjenul și-a întins stăpânirea... M-am regăsit culcat cu fața-n sus, încă paralizat, pe patul din dormitor. M-am ridicat în cele din urmă în capul oaselor, golit de orice gând. O lumină verzuie, stranie, venită
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]