43,895 matches
-
trece mai departe. <<La ce bun conștiința timorată a păcatului, când viața ni s-a dat ca să o trăim și să ne împlinim în ea, după posibilități, toate dorințele și aspirațiile sufletului?>>, se întreabă acesta. Însăși atitudinea omului modern față de păcat dovedește că el crede în existența lui, și mai mult, că simte gravitatea acestuia. Este un fapt psihologic banal și universal: atunci când te temi de un dușman puternic, ca să te simți eliberat de presiunea existenței lui, sau îi minimalizezi importanța
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
mult, că simte gravitatea acestuia. Este un fapt psihologic banal și universal: atunci când te temi de un dușman puternic, ca să te simți eliberat de presiunea existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența<footnote Dr. N. Mladin, „Despre păcat”, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr.1, p.6. footnote>. Păcatul este și rămâne însă dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dușman puternic, ca să te simți eliberat de presiunea existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența<footnote Dr. N. Mladin, „Despre păcat”, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr.1, p.6. footnote>. Păcatul este și rămâne însă dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-l definește păcat, fie că-i oferă alt nume
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Epifania“, nr.1, p.6. footnote>. Păcatul este și rămâne însă dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-l definește păcat, fie că-i oferă alt nume. Semenii noștri sunt oameni tocmai fiindcă au conștiința păcatului, a vinovăției, „însă astăzi mulți oameni invidiază seninătatea inconștientă a animalelor și însetează după o viață de animalitate pură, redusă la plăcerile simțurilor. Ei ar
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-l definește păcat, fie că-i oferă alt nume. Semenii noștri sunt oameni tocmai fiindcă au conștiința păcatului, a vinovăției, „însă astăzi mulți oameni invidiază seninătatea inconștientă a animalelor și însetează după o viață de animalitate pură, redusă la plăcerile simțurilor. Ei ar vrea să nu mai fie oameni, să se dezbrace de sentimentul păcatului”<footnote Ibidem, p.
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
fiindcă au conștiința păcatului, a vinovăției, „însă astăzi mulți oameni invidiază seninătatea inconștientă a animalelor și însetează după o viață de animalitate pură, redusă la plăcerile simțurilor. Ei ar vrea să nu mai fie oameni, să se dezbrace de sentimentul păcatului”<footnote Ibidem, p.6 footnote>. De aceea, Părinții filocalici fericesc pe cei ce simt o continuă stare de păcătoșenie, dar nu se complac în ea: „Fericit ești frate, dacă simți peste tot că ai păcate. Căci cel ce le simte
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
să se dezbrace de sentimentul păcatului”<footnote Ibidem, p.6 footnote>. De aceea, Părinții filocalici fericesc pe cei ce simt o continuă stare de păcătoșenie, dar nu se complac în ea: „Fericit ești frate, dacă simți peste tot că ai păcate. Căci cel ce le simte, fără îndoială că se și scârbește de ele și se desparte de ele. Și a le simți și a cere ajutorul de la părinți prin rugăciunile lor către Dumnezeu pentru a se izbăvi de ele și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
lor către Dumnezeu pentru a se izbăvi de ele și de chinurile veșnice ce așteaptă pe om pentru ele, e o parte a pocăinței”<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, op. cit., răspunsul 498, p. 475. footnote>. Omul ce se complace în păcat se ostenește zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, căci, cu toate acestea, și pentru el păcatul rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței lui dă vieții moderne gustul amar al deșertăciunii care sapă la temeliile
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
pe om pentru ele, e o parte a pocăinței”<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, op. cit., răspunsul 498, p. 475. footnote>. Omul ce se complace în păcat se ostenește zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, căci, cu toate acestea, și pentru el păcatul rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței lui dă vieții moderne gustul amar al deșertăciunii care sapă la temeliile oricărei bucurii curate, adevărate. Cineva simte gravitatea păcatelor doar atunci când se va desface de cele
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
căci, cu toate acestea, și pentru el păcatul rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței lui dă vieții moderne gustul amar al deșertăciunii care sapă la temeliile oricărei bucurii curate, adevărate. Cineva simte gravitatea păcatelor doar atunci când se va desface de cele de-a stânga (de cele rele), abia atunci își va cunoaște cu de-amănuntul toate păcatele ce le-a făcut înaintea lui Dumnezeu. Căci nu-și vede omul păcatele sale de nu se
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
vieții moderne gustul amar al deșertăciunii care sapă la temeliile oricărei bucurii curate, adevărate. Cineva simte gravitatea păcatelor doar atunci când se va desface de cele de-a stânga (de cele rele), abia atunci își va cunoaște cu de-amănuntul toate păcatele ce le-a făcut înaintea lui Dumnezeu. Căci nu-și vede omul păcatele sale de nu se va desface de ele cu amărăciune<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cap. 27, p. 399. footnote>, căci „virtuțile și păcatele fac mintea oarbă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
adevărate. Cineva simte gravitatea păcatelor doar atunci când se va desface de cele de-a stânga (de cele rele), abia atunci își va cunoaște cu de-amănuntul toate păcatele ce le-a făcut înaintea lui Dumnezeu. Căci nu-și vede omul păcatele sale de nu se va desface de ele cu amărăciune<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cap. 27, p. 399. footnote>, căci „virtuțile și păcatele fac mintea oarbă; unele, ca să nu vadă virtuțile, celelalte, ca să nu vadă păcatele”<footnote Avva Filimon
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de-amănuntul toate păcatele ce le-a făcut înaintea lui Dumnezeu. Căci nu-și vede omul păcatele sale de nu se va desface de ele cu amărăciune<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cap. 27, p. 399. footnote>, căci „virtuțile și păcatele fac mintea oarbă; unele, ca să nu vadă virtuțile, celelalte, ca să nu vadă păcatele”<footnote Avva Filimon, „Cuvânt foarte folositor”, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 174. footnote>. Omul copleșit de cele trupești se teme să se confrunte cu sine, se teme
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
-și vede omul păcatele sale de nu se va desface de ele cu amărăciune<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., cap. 27, p. 399. footnote>, căci „virtuțile și păcatele fac mintea oarbă; unele, ca să nu vadă virtuțile, celelalte, ca să nu vadă păcatele”<footnote Avva Filimon, „Cuvânt foarte folositor”, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 174. footnote>. Omul copleșit de cele trupești se teme să se confrunte cu sine, se teme să privească sincer în propriul lui suflet și fuge de sine însuși prin
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
-se la trăirea ei doar la nivel animalic, totuși ceva arde în adâncurile inimii lui, înăbușit, dar arde, pentru că în om este scânteia din flacăra iubirii lui Dumnezeu, este dorul omului după Acesta, chiar dacă omul este despărțit de El prin păcat. Sfântul Grigorie Teologul spune în acest sens: „În calitate de pământ sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, „Poeme dogmatice”, VIII, PG., XXXVII, col. 452. footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
în acest sens: „În calitate de pământ sunt legat de viața pământească; însă eu fiind și o părticică dumnezeiască, port în mine dorința vieții veșnice”<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, „Poeme dogmatice”, VIII, PG., XXXVII, col. 452. footnote>. În final, lupta împotriva păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. cit., tom 12, col. 861. footnote>. Recuperarea noastră, a celor care dorim să ne însușim roadele Jertfei Domnului Hristos de pe
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Hristos de pe Cruce, se realizează prin lucrarea Lui, El Însuși fiind Cel ce ne duce din biruință în biruință până la limanul cel neînviforat al nepătimirii. Și chiar dacă puterile noastre sunt slabe, El are puterea de a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, putem lesne observa că Părinții cei duhovnicești ne-au descoperit multe taine ale acestui război nevăzut și îndelungat. Nouă nu ne rămâne decât să medităm la îndemnurile și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
dorea, probabil, să pășească. Desigur, aceasta nu este singura explicație. Gheruțele, zgârieturile pe care mi le provoca în mod regulat, poznele drăgălașe pe care le făcea zilnic, toate acestea erau potrivite pentru un al doilea Michiduță. Desigur, cel mai mare păcat al lui a fost acela că, peste doar două săptămâni, a murit... În cada plină ochi, cu spumă parfumată. Să vă spun că-mi pare rău? Atât de rău? Michi e acum întro pădure aromată de brad...
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
să pătrundă la Scala, dar astăzi am vorbit și pentru el cu Serafin; va fi probabil și el angajat ca să cînte, așa mi-a promis Serafin, care este director. (A cincea Traviată, așa este proectul, va fi cîntată de Berceasca; păcat că bărbatul ei îi strică afacerile, căci o face și pe ea antipatică din cauză că se poartă imposibil, este violent cu toată lumea și spune tot felul de prostii, lăsînd impresia că este nebun.) După Palermo mă întorc la Scala pentru a
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
necunoștință de cauză. Nu poți acuza elevul că nu pune mâna pe o carte când profesorul său nu pune mâna pe o carte nouă și piciorul la o lansare de carte. „Dedicarea" profesorului de română nu trebuie să fie, din păcate, doar spre elevi. Ci (mai ales) spre bucuria comunicării, împărtășirii. Câți profesori de română își încep ora prin a întreba: „Știți ce am citit nou azi?", „Știti ce s-a mai scris în Dilema, în Observator sau chiar într-o
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său realizează prin ea renașterea spirituală a omului. Prin întreita cufundare în apă sfințită, în numele Sfintei Treimi, se împărtășește sufletului harul iertării păcatelor iar cel ce primește Botezul devine membru al Bisericii. Omul este creat după chipul lui Dumnezeu, cu menirea de a deveni asemenea cu Dumnezeu. Prin Botez, se reface chipul lui Dumnezeu din om și se realizează asemănarea. Botezul nu ne
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Grigorie subliniază importanța spirituală a acestei Taine, arătând că credința este o condiție esențială a eficacității ei. Sfântul Grigorie de Nyssa subliniază că prin Sfintele Taine ale Bisericii dobândim nu numai puterea lui Hristos, care ne fortifică pe noi împotriva păcatelor și ne ajută la cultivarea virtuților, ci și o cunoștință mai înaltă a lui Dumnezeu prin credință, bazată fiind pe experiența vieții lui Hristos primită în Sfintele Taine, acestea având un rol însemnat pentru permanentul urcuș al omului în cunoașterea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
o naștere duhovnicească, el schimbând oarecum propriul său eu și primind în locul lui altul (Hristos). Dezbrăcându-se de el, omul primește natura dumnezeiască (την θέαν φύσιν), el devine fiu al lui Dumnezeu, primind ceea ce nu avea și lepădând ceea ce avea (păcatul)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, III, I, PG XLV, col. 609AB. footnote>. Cel ce este botezat, se bucură de prezența reală a lui Dumnezeu la săvârșirea Botezului potrivit făgăduinței făcute de Hristos Domnul, de a fi întotdeauna cu
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
aceasta”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, pp. 333-334. footnote>. Cufundarea de trei ori în apa Botezului, în numele Sfintei Treimi Prin întreita cufundare în apă sfințită, în numele Sfintei Treimi, se împărtășește sufletului harul iertării păcatelor iar cel ce primește Botezul devine membru al Bisericii. Botezul este simbolul morții față de păcat și al învierii la o viață nouă de har și de adevăr. Prin botez se imită simbolic îngroparea lui Hristos, pentru că trupurile celor care se
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
footnote>. Cufundarea de trei ori în apa Botezului, în numele Sfintei Treimi Prin întreita cufundare în apă sfințită, în numele Sfintei Treimi, se împărtășește sufletului harul iertării păcatelor iar cel ce primește Botezul devine membru al Bisericii. Botezul este simbolul morții față de păcat și al învierii la o viață nouă de har și de adevăr. Prin botez se imită simbolic îngroparea lui Hristos, pentru că trupurile celor care se botează sunt ca îngropate în apă. Sfântul Grigorie spune că: „nimeni nu se face părtaș
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]