1,817 matches
-
Poloniei, și straja "Creștinătății", că turcii s-au împiedicat de mine și mulți creștini au rămas în liniște... Dacă nu voi fi ajutat... ori această țară Moldova va pieri, ori, voi fi silit, de voie, de nevoie, să mă supun păgânilor. Aceasta însă, n-o voi face niciodată, vrând mai bine, de o sută de mii de ori, mai bine , moartea! Din scrisoarea lui Ștefan Vodă expusă de Ion Țamblac, "sol și unchi al său", la 8 mai 1477, în fața Senatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
turci cumpliți ce vin să ne prade pe noi și cele Trei Scaune secuiești! Te așteptăm și suspinăm foarte căci avem nădejdea în Măria ta, domn și prea îndurător al nostru, ca să ne scapi de sila și de sabia acelor păgâni... Că și muntenii din Țara Românească sunt duși cu sila și cu puterea să asculte de acei păgâni; pentru care, și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila și de sabia acelor păgâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
foarte căci avem nădejdea în Măria ta, domn și prea îndurător al nostru, ca să ne scapi de sila și de sabia acelor păgâni... Că și muntenii din Țara Românească sunt duși cu sila și cu puterea să asculte de acei păgâni; pentru care, și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila și de sabia acelor păgâni..." Din scrisoarea Judelui Brașovului adresată lui Ștefan Voievod și Domn al Moldovei * "...Dinamica, geniul, energia, demnitatea voievodală, spiritul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
păgâni... Că și muntenii din Țara Românească sunt duși cu sila și cu puterea să asculte de acei păgâni; pentru care, și muntenii, suspinând din greu, nădăjduiesc în Măria ta că-i vei scăpa de sila și de sabia acelor păgâni..." Din scrisoarea Judelui Brașovului adresată lui Ștefan Voievod și Domn al Moldovei * "...Dinamica, geniul, energia, demnitatea voievodală, spiritul de inițiativă și vitalitatea excepțională , puse de Ștefan cel Mare în destinul său istoric, ar fi fost, prin virtuțile lor, suficiente să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
proorocii falși s-au rugat și ei cu poporul lor. Dar în zadar. Nu i-a auzit nimeni. Și așa a întărit poporul în credința. Se spune că peste 800 de prooroci mincinoși au fost trecuți prin sabie. Iar mulți păgâni au văzut adevărată credință și s-au încreștinat venind la Domnul Dumnezeu cel viu și adevărat. Apoi intrăm în peștera, ne rugăm, aprindem lumânări. Privim și atingem cu mâna pietrele care au fost puse la jertfelnic pe vremea Sf. Prooroc
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și respectată, renunțarea aproape totală la folosirea veselei, a paharelor la marele hram al naturii. Vinul se putea bea doar din pahare vegetale, ardeii decapați sau dovlecii supuși unui proces special de uscare. Era o continuare firească a ceremonialului poate păgân al lui Bachus, divina băutură neavând voie să fie atinsă de fier sau orice alt material oxidant. Mă uit și acum la niște fotografii. S-au uitat și alții. Majoritatea întrebau dacă mulțimea aceea veselă de oameni e parte a
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o mică slujbă, număra "la ban" chiria, mânca zdravăn cu această ocazie și cerea, fără rușine, pentru acasă "sunt, cum vine, văduvoi era adevărat dar am un dulău care-i lacom ca un leu și pe Costică... s-a îngrășat, păgânul...". Primea totul într-un coș. Dar nu împărțea decât un covrig sau doi cu Costică; Samson primea apă dulce... (ceai!) și câteva resturi vegetale. * Au venit rușii, nu l-am mai văzut. Istoria s-a răsturnat; pe Părintele Vania nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
trăi abandonate în mâinile lui Dumnezeu Tatăl pentru a îndeplini mandatul evanghelic: „Căutați Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea sa... Nu vă preocupați spunând: ce vom mânca, ce vom bea, cu ce ne vom îmbrăca, pentru că de aceste lucruri se preocupă păgânii. Însă, Tatăl vostru știe că aveți trebuință de toate aceste lucruri... El va avea grijă...“. Să aveți încredere în iubirea lui Dumnezeu față de noi. Să credeți orbește, necondiționat, în orice ocazie, în orice încercare, în orice abandonare aparentă! Să credeți
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
conducerea Centrului ecumenic de la Maguzano. Părintele Manna, la solicitările lui don Calabria, deși a răspuns cu părere de rău, fiind bolnav și epuizat, a încurajat continuarea acestei opere ecumenice și, în același timp, misionare. În realitate, munca de evanghelizare printre păgâni a fost puternic încetinită și împiedicată din cauza diviziunilor dintre diferitele confesiuni creștine care lucrau în țările de misiune. Prezența mitropolitului la Maguzzano s-a prelungit pentru mai mult de un an. Mitropolitul temându-se de a fi urmărit și spionat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
iar mâine va fi aruncată în foc, nu va face cu mult mai mult pentru voi, oameni cu puțină credință? Nu vă preocupați așadar spunând: Ce vom mânca? Ce vom bea? Ce vom îmbrăca? De toate aceste lucruri se preocupă păgânii. Tatăl vostru ceresc știe de ce aveți trebuință. Căutați mai întâi dreptatea și Împărăția lui Dumnezeu, și toate celelalte lucruri vi se vor adăuga vouă». Sunt cuvintele lui Isus. Ar putea să ne pară o alegorie poetică. Dar sunt Evanghelie, cuvinte
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
au stat la un moment dat într-o relație directă. Este greu de crezut că acest lucru nu a creat și consecințe (cum ar fi înrudirea mitologiilor greco-romane sau filosofia cetății). Pe de o parte, imaginarul creștin moștenește de la cel "păgân" numeroase "formațiuni ideatice" legate de politic (pe unele le discut aici); pe de alta, el preia din realitatea contemporană a imperiului reprezentarea unei "economii [organizări, n.n.] a constelației discursive" (Foucault, Arheologia cunoașterii 81), respectiv a noului sistem de putere creat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cetate se resimte chiar pe parcursul celor trei procesiuni de adventus amintite. Eusebiu din Cesareea (printre alte surse din secolul IV), în panegiricul pe care i l-a închinat, accentuează aspectul triumfal al intrărilor în Roma − fără referință însă la ritualul "păgân" −, precum și celebrarea puterii imperiale. Cu referire la această citare (în general, sursa este puțin credibilă), în literatura științifică actuală se vorbește mai mult despre o anumită "laicizare" a ceremonialurilor respective, dată fiind importanța practică alocată prezenței sale în vechea capitală
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
figurate ce însoțesc corpul mort al autocratului. În sistemul roman de roluri va avea loc însă un schimb de substanță și de identitate: bustul zeului devine chipul realizat în mozaic al lui Iisus Christos, efigia (corpul de ceară al) împăratului păgân se dematerializează și ea, prin înscrierea formei în imaginea murală; "chipurile" strămoșilor sunt înlocuite de figuri sacre (personaje vetero-testamentare, apostolii) sau sacralizate (martiri, ierarhi ai bisericii, împărați creștini). Ceea ce putea fi controlat în lumea romană, fizic și temporal (obiectele−măști
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fixeze în conștiință, așa cum va face și creștinismul, motivația morală pentru alegerea corectă a drumului și implicit a recompensei, în detrimentul rolului jucat de zei, dramatizat în imaginarul colectiv, în ritualuri și în arte; pe de altă parte, dacă cetățeanul grec, "păgân", putea alege calea justă cu ajutorul practicii filosofice și a accederii la cunoașterea divină, la bine și la adevăr, și numai astfel, creștinul poate obține iertarea și fericirea ultraterenă doar prin dreapta lui credință, oricine e și oricât de departe se
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mai umilă, pentru a-și afirma, cu deplina conștiință a libertății sale de spirit și a geniului său, dreptul de a privi pe deasupra trupului christic, pe care îl susține el însuși, penitent și îndurerat. Văd în această relație, între aristocratul păgân și creatorul creștin, o parabolă vizuală a imaginarului, pe care am vrut să-l înțeleg mai bine. Ambii caută să controleze trecutul, prin omagierea comemorativă, cu speranța de a controla și propria lor imagine din viitor. De la rigoarea și interiorizarea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
acel cap mare al tău!" Pe doamna lui Ieremia-vodă o prinsese Schindir-pașa: "Iară doamna la mare ocară au sosit; de care singură au mărturisit cătră boieri: trecând cu carul au văzut pre boieri, și lăcrămând au zis: Boieri, boieri! rușinatu-m-au păgînul!" Cronica e plină de amănunte familiare ce dau viață lucrurilor. Ivirea lui Calga tătarul și a cazacului Hmil, ascunderea lui vodă "în nește poieni", arderea Iașului ("într-o mică de ceas cenușă s-au făcut"), molima ce a urmat, însoțirea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Jijia, oamenii boierului Conde prind cu plasele în râu o zână care povestește că e o fecioară creștină din vremea năvălirilor barbare, al cărei schit a fost înghițit de pământ în urma rugii tovarășelor sale, spre a nu cădea în mâinile păgânilor. Sirena lacului are factură schilleriană. O sirenă (fostă fată înșelată de un boier) se răzbună. Sugestia pe alocuri e a unei poezii superioare, mijloacele sunt insuficiente. Nuvelele lui Asachi, dificile și prin limba amestecată, plină de imposibile neologisme (milian, manin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sau chemare la oaste se adunau aceste căpetenii și hotărau rostul acțiunii. O singură dată este pomenit într-un document unguresc nu-mele unei căpetenii care a trecut la creștinism împreună cu clanul său. În urma unei acțiuni misionare prelungite de convertire a păgînilor la catolicism, papalitatea a hotărît să înființeze o episcopie pentru teritoriile din sudul și estul Carpaților smulse dominației cumane. În anul 1225 cavalerii teutoni sînt alungați din Țara Bîrsei de către regele Andrei ll pentru că aceștia cu acordul papei urmăreau să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cumane au crezut că vor găsi un sprijin de apărare în lumea creștină ceea ce l-a de-terminat pe papa Grigore lX să răspundă favorabil în vara anului 1227 la sugestia episcopului de Strigoniu de a-i converti pe acești păgîni la creștinism. În anul 1226, Bela regele Ungariei face o vizită cu oștirea în Cumania unde obține convertirea unui număr însemnat de cumani care vor fi incluși în dioceza cu-mană care-și va termina organizarea în anul următor O
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a-i readuce ,,din hotarele și teritoriile tătarilor” Aceste informații dovedesc că ținuturile Moldovei și Valahiei plăteau tribut puterii tătărăști (Hurmuzaki). Ceva timp mai tîrziu papa Nicolae lV își trimite misionarii în Răsărit la creștinii de rit ortodox și la păgîni, menționînd ,, țările oriunde românii ar lo- cui...” atît cei din sudul Dunării dar și cei din jurul Carpaților, adică eram peste tot în glia străbună. Și alte documente venite din cancelaria ungară arată că românii aveau în secolul Xll drepturi politice
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lui Hitler, arată că mai bune relații erau între Hitler și Antonescu decât între Mișcare și fascism; arată că Hitler avea mai multă încredere în Antonescu decât în Mișcarea Legionară. Legionarii erau creștini cu credință nelimitată, iar Hitler era un păgân. Dacă Mișcarea Legionară s-ar fi condus de aceleași principii ca și Hitler, ca ale naziștilor, ea ar fi fost preferată de Hitler, nu Antonescu. Este pilduitor cazul hortiștilor din Ungaria. Mișcarea Legionară a luat atitudine oficială împotriva crimelor săvârșite
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ființa"; În surîsul tău trăiesc, sînt liber; Cînd tu te-ncrunți, eu trebuie să mor". Epistle to the Rev. Mr. Catcott / Epistolă către Părintele Catcott - "nour învăluitor precum o mantie"; " Inspirația, pururi ascunsă-n noapte"; " Dacă favoruri tu ai dat Păgînului, Turcului sau Jidovului, / Spune, n-a avut oare chiar și Broughton Inspirație?"; Infailibilitatea nu este pentru oameni"; "Învățătura", "făt putred al unui creier sterp", "odraslă nelegitimă-a Durerii"; Deși întunecat pictați acest original strălucitor, / Tot mai degrab' m-aș face
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Voievod cu toată țara basarabească, și au ajuns până ici la locul ce se zice Râul Alb... unde am și făcut mare război cu dânșii în luna lui iulie 26, și cu voia lui Dumnezeu au fost biruiți creștinii de către păgâni și au căzut acolo mulțime mare dintre ostașii Moldovei.” (Istoria Românilor de Floru, pag. 184 -185) S-au adus și s-a turnat apoi ȚĂRÂNA de la SARMISEGETUZA (scrisoare) Declarație: „Subsemnații atestăm că în ziua de 17 octombrie 1927 am vizitat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în Les sociétés modernes, ed. și intro. Serge Paugam, Puf, Paris, (col. "Quadrige"), 2006, pp. 627-646 10 Ibid., p. 638. 11 Ibid. 12 "Ceea ce separă cel mai mult oamenii unii de ceilalți, este ceea ce fiecare dintre ei consideră drept sfânt. Păgânul sau evreul care nu se convertește lansează o provocare creștinului. Cel care ignoră pe Dumnezeul religiilor mântuirii este el semenul nostru sau un străin cu care nu putem avea nimic în comun? Și cu el vom avea de construit o
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
că Mircea cel Mare se dusese după moarte să bată la poarta raiului. Îi iese înainte sfântul Petre. — Ce poftești, omule? întreabă cu asprime chelarul paradisului pe viteazul domn al românilor. — Să văd fața lui Dumnezeu, răspunse marele Mircea. — Tu, păgânule! Tu care ai făcut mii de păcate și d-abia numai o mănăstire?! Afară! Auzind zgomot la poartă, se arată însuși Dumnezeu. — Ce este? întreabă pe sfântul Petre. — Iată, așa și așa, Doamne, acest muritor încărcat cu mii de păcate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]