1,531 matches
-
în acest fel de dușmani. Femelele depun 1000-1500 icre la 1 kg de pește. Icrele sunt galbene sau portocalii la culoare și au un diametru de 4,5-5 mm. Eclozarea alevinilor are loc primăvară. După reproducere, adulții coboară în josul apei, Păstrăvul de munte este cel mai important pește din apele de munte. Pescuitul este admis numai cu undița. Cantitatea pescuită în România este însă mică. Are carnea foarte gustoasă, delicată și lipsită de oase. Se consumă proaspăt sau afumat. Se pretează
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris) este un pește răpitor lacustru dulcicol din familia salmonide ("Salmonidae"), din lacurile reci din nordul Europei (Peninsula Scandinavică, Ladoga, Onega), din Alpi și Caucaz. De obicei se găsește în lacurile ce trec de 1800 m
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
lac (Salmo trutta lacustris) este un pește răpitor lacustru dulcicol din familia salmonide ("Salmonidae"), din lacurile reci din nordul Europei (Peninsula Scandinavică, Ladoga, Onega), din Alpi și Caucaz. De obicei se găsește în lacurile ce trec de 1800 m altitudine. Păstrăvul de lac este socotit ca o formă a păstrăvului de râu, adaptată la o viață sedentară, în lacurile de munte. În România numai în Lacul Roșu, deasupra Cheilor Bicazului, unde este probabil introdus. Se mai găsește și în lacul Gâlcescu
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
dulcicol din familia salmonide ("Salmonidae"), din lacurile reci din nordul Europei (Peninsula Scandinavică, Ladoga, Onega), din Alpi și Caucaz. De obicei se găsește în lacurile ce trec de 1800 m altitudine. Păstrăvul de lac este socotit ca o formă a păstrăvului de râu, adaptată la o viață sedentară, în lacurile de munte. În România numai în Lacul Roșu, deasupra Cheilor Bicazului, unde este probabil introdus. Se mai găsește și în lacul Gâlcescu (altitudine de 2.000 m). S-a introdus și
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
în Lacul Roșu, deasupra Cheilor Bicazului, unde este probabil introdus. Se mai găsește și în lacul Gâlcescu (altitudine de 2.000 m). S-a introdus și în lacul de baraj de la Bicaz. În Lacul Roșu el s-a hibridizat cu păstrăvul de munte, dar ocazional se mai întâlnesc exemplare de talie mare, având caracterele pure a păstrăvului de lac. Preferă apele largi, deschise (lacuri), adânci și de mare altitudine. Peștii tineri se ține mai mult la suprafața apei sau chiar în
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
Gâlcescu (altitudine de 2.000 m). S-a introdus și în lacul de baraj de la Bicaz. În Lacul Roșu el s-a hibridizat cu păstrăvul de munte, dar ocazional se mai întâlnesc exemplare de talie mare, având caracterele pure a păstrăvului de lac. Preferă apele largi, deschise (lacuri), adânci și de mare altitudine. Peștii tineri se ține mai mult la suprafața apei sau chiar în regiunea malurilor. Peștii adulții preferă stratul de apă până la 40 m. Este mai mare ca păstrăvul
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
păstrăvului de lac. Preferă apele largi, deschise (lacuri), adânci și de mare altitudine. Peștii tineri se ține mai mult la suprafața apei sau chiar în regiunea malurilor. Peștii adulții preferă stratul de apă până la 40 m. Este mai mare ca păstrăvul de râu. Are o lungime obișnuită 60 cm; excepțională 1,40 m. Greutate obișnuită 1 kg; indivizi de 10-15 kg nu sunt rari, poate ajunge excepțional la 31 kg. Trăiește până la 20 de ani. Asemănător ca înfățișare cu păstrăvul de
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
ca păstrăvul de râu. Are o lungime obișnuită 60 cm; excepțională 1,40 m. Greutate obișnuită 1 kg; indivizi de 10-15 kg nu sunt rari, poate ajunge excepțional la 31 kg. Trăiește până la 20 de ani. Asemănător ca înfățișare cu păstrăvul de munte. Are corpul alungit, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi relativ mari. Capul este mare, botul scurt și obtuz. Gura largă, prevăzută cu dinți. Dentiția prevomerului este variabilă, dinții manubriului dispuși numai pe unul, sau pe două rânduri
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
stau în serii regulate, între radiile aripioarei. Aceste pete nu sunt, niciodată, înconjurate de un inel colorat mai deschis. Exemplarele tinere mult mai deschise la culoare au în lungul părții mijlocii a flancurilor pete roșii sau portocalii, asemănătoare celor de la păstrăvul de munte, dar în general în număr mai mic. Exemplarele juvenile practic nu pot fi deosebite de cele ale păstrăvul de munte. Adulții sunt răpitori, consumând peștișori. Peștii tineri se hrănesc cu larve de insecte: perlide, friganeide ("Phryganeidae"), gamaride ("Gammaridae
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
tinere mult mai deschise la culoare au în lungul părții mijlocii a flancurilor pete roșii sau portocalii, asemănătoare celor de la păstrăvul de munte, dar în general în număr mai mic. Exemplarele juvenile practic nu pot fi deosebite de cele ale păstrăvul de munte. Adulții sunt răpitori, consumând peștișori. Peștii tineri se hrănesc cu larve de insecte: perlide, friganeide ("Phryganeidae"), gamaride ("Gammaridae"), etc. Maturitatea sexuală este atinsă începând de la vârsta de 5 ani, majoritatea exemplarelor devin însă mature abia la 6-7 ani
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
scurgere a pârâielor în lacuri sau chiar unele locuri mai puțin adânci ale lacului unde o femelă depune 20000-30000 icre cu un diametru cuprins între 3-6 mm, durata dezvoltării icrelor este de 180-200 de zile. Importanța economică în România a păstrăvul de lac este mică, din cauza cantității reduse ce se pescuiește.
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
adaptat la mediul acvatic decât șarpele de casă și stă mai mult în apă, îndepărtându-se puțin de mal. A fost găsit până la 1000 m altitudine. Adesea pândește prada sub apă. Se hrănește cu broaște, mormoloci, tritoni și pești (guvizi, păstrăvi etc). Ponta este depusă în iunie-iulie și conține 5-25 de ouă albe, lungi, lipite unele de altele și îngropate la adâncime mică în sol afânat, frunzar, detritus, sub mușchi, paie putrede etc.
Șarpele de apă () [Corola-website/Science/333951_a_335280]
-
corn ("Vipera ammodytes"), balaur ("Coluber jugularis"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), sălămâzdra de uscat ("Salamandra salamandra"), broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), clean ("Squalius cephalus"), clean mic ("Leuciscus leuciscus"), lipan ("Thymallus thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
2012, Serviciul Rutier Vâlcea a restituit inculpatului Deaconeasa Gheorghe permisul de conducere. Pentru „ajutorul" acordat, inculpatul Diniță Lucian a primit de la omul de afaceri produse alimentare în valoare de 672,5 lei: un miel, doi curcani și 5 kg de păstrăv. Precizăm că, la data de 15 mai 2015, inculpatul Deaconeasa Gheorghe, a fost trimis în judecată de către procurorii anticorupție pentru fapte similare (comunicat nr. 898/VIII/3 din 15 mai 2015). În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate
Lucian Diniță, fostul șef al Poliției Rutiere, trimis în judecată pentru un miel, doi curcani și 5 kg de păstrăv () [Corola-website/Journalistic/101987_a_103279]
-
menajeră pentru evacuarea de ape uzate produse în comunele în jurul lacului în stații de epurare. De atunci apa este de calitate superioară și multe specii de pește se dezvoltă în ea (babușcă, biban european, Coregonus (de: Renke), crap, mangal, mihalț, păstrăv de lac, plătică, Salvelinus alpinus, somn sau știucă), spre bucuria familiilor de pescari comercianți stabilite de secole în regiune. Lacul reprezintă o zonă importantă de recreere și sport, în special pentru locuitorii capitalei München, deoarece este ușor accesibil cu S-Bahn
Lacul Starnberg () [Corola-website/Science/337655_a_338984]
-
cu cinci-ace ("Pinus peuce") - o specie unică de vârstă terțiară fiind prezent doar în câțiva munți în Peninsula Balcanică. Fauna din zonă include: urși, căprioare, lupi, capre negre, cerbi, mistreți sălbatici, iepuri, mai multe specii de vulturi, potârnichi, stăncuțe și păstrăvul din Pelagonia Macedoneană. Pelister este cel mai vechi și al doilea cel mai mare parc național din Republica Macedonia după Parcul Național Mavrovo. Aceasta este una dintre principalele zone turistice din țară, fiind o bine-cunoscută stațiune de schi, împreună cu Ohrida
Muntele Baba (Macedonia) () [Corola-website/Science/336219_a_337548]
-
glaciare odată cu retragerea lor. Lacul a început ca o masă independentă de apă, apărută în urma retragerii ghețarului scandinav, în urma ultimei ere glaciare. A devenit apoi un mic golf al lacului glaciar Baltic. Marea majoritate a speciilor relicte ale lacului (precum păstrăvul arctic) datează din acea perioadă. Ulterior, lacul a devenit un golf al Mării Yoldia, fiind apoi conectat cu Lacul Ancylus. Lacul conține atât fitoplancton, cât și zooplancton, de exemplu copepode și cladocer. Speciile Bentos includ crustacee, oligochete, diptere și bivalve
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
conectat cu Lacul Ancylus. Lacul conține atât fitoplancton, cât și zooplancton, de exemplu copepode și cladocer. Speciile Bentos includ crustacee, oligochete, diptere și bivalve. Se regăsesc de asemenea și mai multe specii de pește, precum somonul. Lacul este renumit pentru păstrăvul său, cunoscut sub numele de păstrăv arctic. Există o legendă conform căreia un monstru ar locui în lac. Vättern este cunoscut pentru calitatea excelentă a apelor sale. Multe dintre municipalitățile din zona lacului folosesc apă direct din lac drept apă
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
atât fitoplancton, cât și zooplancton, de exemplu copepode și cladocer. Speciile Bentos includ crustacee, oligochete, diptere și bivalve. Se regăsesc de asemenea și mai multe specii de pește, precum somonul. Lacul este renumit pentru păstrăvul său, cunoscut sub numele de păstrăv arctic. Există o legendă conform căreia un monstru ar locui în lac. Vättern este cunoscut pentru calitatea excelentă a apelor sale. Multe dintre municipalitățile din zona lacului folosesc apă direct din lac drept apă potabilă. Apa lacului necesită foarte puțin
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
lămâie. Originar se folosește numai pește de apă dulce. Este nevoie de: 2 litri de apă sau supă de oase/carcase de pește, borș, 1 kilogram de pește tăiat bucăți de 4-5 cm: (biban, caras, cegă, crap, guvizi, lin, nisetru, păstrăv, păstrugă, somn, șalău, știucă), zarzavat de supă, 3 linguri de orez prepreparat, verdețuri (leuștean, pătrunjel, după gust și mărar), ulei, sare, piper negru și, opțional, ardei iute. Ceapa, zarzavatul, ardeiul și ardeiul iute (nu obligatoriu) tăiate mărunt se călesc în
Ciorbă de pește () [Corola-website/Science/337276_a_338605]
-
ales în păduri naturale aluviale sau de foioase, prin plantații de plop și parcuri, deseori chiar pe copaci de stradă în orașe. Apariția bureților est din mai până în octombrie. Mulți cunoscători de ciuperci români fac greșeala, dând acestui soi denumirea „păstrăv de fag”, care însă aparține speciei "Pleurotus ostreatus" (se dezvoltă pe fagi, pini și molizi, adesea sus pe trunchi, în 4-5 m înălțime). Variația buretelui "Pleurotus citrinopileatus" est galbenă. Buretele se decolorează, ca "Pleurotus ostreatus", cu acid sulfuric brun-rozaliu, cu
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
B12 precum minerale ca siliciu, seleniu etc.). Buretele cornet este apreciat pentru valoarea lui alimentară. Toată ciuperca se folosește numai la exemplare foarte tinere, pentru că carnea din picior devine repede fibroasă, celulozică și trebuie îndepărtată. Buretele se poate prepara ca păstrăvul de fag prăjit numai în unt/ulei cu ceapă tânără (sare, piper), consumat cald ori rece pe o felie de pâine sau ca adăugare la un mușchi respectiv antricot de vită, carne de iepure de casă etc. Mai departe se
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
genul "Pleurotus", al cărui nume generic este derivat din cuvintele grecești ("= laterală, flancă, coastă" și ("=ureche"), iar epitetul din cuvântul latin ("=scoică, stridie"), este o ciupercă comestibilă, care crește sălbatică sau poate fi și cultivată. Ea este denumită în popor păstrăv de fag, burete negru, păstrag, găinușa-pădurii sau păstrăvul cerului. Specia este un saprofit dar și parazit care năpădește numai arbori bolnavi sau slăbiți, în primul rând fagi, de asemenea, dar mai rar, și brazii, molizi sau pini, nefiind un dăunător
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
din cuvintele grecești ("= laterală, flancă, coastă" și ("=ureche"), iar epitetul din cuvântul latin ("=scoică, stridie"), este o ciupercă comestibilă, care crește sălbatică sau poate fi și cultivată. Ea este denumită în popor păstrăv de fag, burete negru, păstrag, găinușa-pădurii sau păstrăvul cerului. Specia este un saprofit dar și parazit care năpădește numai arbori bolnavi sau slăbiți, în primul rând fagi, de asemenea, dar mai rar, și brazii, molizi sau pini, nefiind un dăunător de lemn însemnat. Soiul sălbatic se găsește în
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
die Pilzkunde: Anleitung zum methodischen, leichten und sicheren Bestimmen der in Deutschland vorkommenden Pilze mit Ausnahme der Schimmel- und allzu winzigen Schleim- und Kern-Pilzchen" (Ghid pentru știința micologiei, fără ciupercuțe de mucegai și prea mici mucoase și nucleici) din 1871. Păstrăvul de fag a mai căpătat în timpul anilor și alți taxoni, ca de exemplu "Crepidopus ostreatus" prin Samuel Frederick Gray în volumul 1 al operei sale "A natural arrangement of British plants" (1821) sau "Dendrosarcus ostreatus" prin Otto Kuntze în volumul
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]