1,724 matches
-
suflet și că el e nemuritor. O mică parte a oamenilor, dintre care o altă parte sunt tineri, se ocupă deci cu această neînțeleasă, pentru altă parte a oamenilor, îndeletnicire: despătimirea. După ce teai învelit ca o crisalidă, în diferite structuri pătimașe, trebuie să te dezvelești, să ieși din ele, să te dezlipești din aceste învelișuri: egoismul, iubirea de sine, iubirea de arginți, etc. Lectura ar fi operația prin care te desfaci din propriile tale coji limitative. Prin lectură, ai putea deveni
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în tăcere. Ei sunt turma lui Nietzsche. Rabdă, se supun, îndură conduși de un lider ajuns aproape în pragul sfințeniei. Sfințenia presupune ieșirea din confortul cutumei. Presupune transgresarea ordinii convenționale bazată pe o tradiție conservatoare. Părintele Fotis are un trecut pătimaș, pătat chiar de crime și desfrâu. Reclădirea personalității sale se face sub asediu. Condițiile unui minim confort lipsesc, astfel încât în el e reactivat un alt mesaj din altă lume, o lume a egalității, a iubirii, a jertfei pentru celălalt, lume
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
îi este anulată de o alta, a văduvei care-i salvează astfel viața. Manolios însă va sfârși tot jertfelnic, într-o stranie imitatio Cristi. Părintelui Fotis, Dumnezeu îi prezervă altă cale. Și pe el îl extrage dintr-o iubire nătângă, pătimașă, răscolitoare. E nătângă fiindcă nu-l împiedică de la rău. Crima îl desparte de iubita lui care nu îndură despărțirea și-și pune capăt zilelor. Este un prim contact cu zidul. O primă izbire cu capul în prag. O primă venire
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
literei C, de la Cain. Aliniază făptura umană înfrățită în jurul a două cristale valorice antagonice: binele și răul. Tatăl pare că preferă jertfa celui care s-a născut bun fără vreun merit al său. Pe cel care descoperă în el iubirea pătimașă pentru tată și nevoia întoarcerii ei reflexive și exclusive la cel ce-a trimis-o sub formă de jertfă, tatăl îl rejetează într-o aparentă dar chinuitoare indiferență. Tatăl de fapt îl primește pe cel structurat să facă binele, iar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
român, atunci când așteptarea Gabrielei în Suedia se prelungește. - Patria poetului e limba iar Gabriela locuiește în mai multe patrii, chiar dacă uneori chinuit, schizoid, aproape. Nu se simte scufundată în bazinul limbii suedeze, de aceea e tentată să facă baia conversațiilor pătimașe: „M-am tras prea mult spre suedeză din dorința mea de a ține limba vie, cu toate că e absurd. Dar cântând în limba maternă și în suedeză oare nu o să-i placă spiritului meu ludic?” Temperamentul ei aprins o împinge spre
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fac posibile legitimarea, supraviețuirea și dominarea acestei clase nomenclaturiste. în esență, este vorba de comunismul național, pe un fond permanent de tentație ideologică etnocentristă. Triumful acestei mentalități au fost accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii mitologici traco-geți și cu domnitorii feudali setoși de putere, fascinația «corporatismului organică și reabilitarea simbolurilor și riturilor legăturii de sânge (care) au surse mai adânci decât psihologia personală a lui Ceaușescu 14. Pistă, evident, necesar de urmat și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
această dată. Pentru că, dacă Lixandru a ajuns irecognoscibil pentru toți ceilalți, el poate fi oricine în această țară, poate fi chiar unul dintre oamenii noștri cei mai de seamă care conduc astăzi destinele poporului nostru"454. Cele trei nume califică pătimașele personaje căutătoare ale tainelor lumii subpământene; mitologia lor este strânsă legată de numele Sfântului Gheorghe, în noaptea căruia trebuie păzite comorile; atunci joacă banii ascunși în pământ 455. Există o foarte bogată mitologie românească a comorilor 456: ele sunt închise
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
adevăruri fundamentale" "cifrate într-un cod secret esoteric..." și care au răspunsul la implicațiile biologice și medicale ale teologiei păcatului originar..." 773. Păstrarea sub o formă degradată, mutilată, a anumitor fragmente din revelația originară, în cărțile apocrife, amintește de încercarea pătimașă a lui Iorgu din Pe strada Mântuleasa, de a găsi, în credințele populare, în eresuri, "taine pe care Biserica nu are îngăduința să le dezvăluie" (tot de strada Mântuleasa se apropie nuvela, prin intriga polițistă cu tot arsenalul ei: anchetatorul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
căci sămânța ce cade în suflet își reverberează încolțirea în unde concentrice, iluminând opacitatea corporeității. Nu rareori întâlnim, la Voiculescu, ipostaze ale imaginii trupului de lumină, străbătut de iradierea creșterii interioare. În lumea exteriorității trupul e o "cetate a timpului", "pătimașul trup" sau carnea-capcană (în poemul Vraja) supuse deșertăciunii, fragilă imagine a trecerii și a neantului. Din perspectiva sufletului însă, ieșirea "din vama trupului" e însuși posibilul deschis de imaginea interiorului năzuind spre frumusețe: "Și-n râvna lui spre frumusețe, lutul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
asemenea întrebări, aținându-i nu numai calea, ci până și aerul de respirat! Dar și cât de născător îl aștepta femeia Marieta, ca pe un drac cu care să se fraternizeze întru trecerea punții peste volburile sângelui, dincolo de copilărie...! Ura pătimaș doar propria-i neputință de a-l ignora după voie și necunoscutul ce năvălea întrebător în ființa ei odată cu el. Și-ar fi vrut să-l poată urî și pe el în primul rând pentru că dădea victoriei ei gustul pierderii
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
una dintre acele figuri fericit alcătuite, la care visează femeile, dar displac tuturor bărbaților". Părul negru și ondulat îi umbrește fruntea netedă și smeadă. Ochii îi sunt întunecați, mângâietori și adânci. Iar "genele lungi și dese împrumutau privirii acea elocvență pătimașă care tulbură în saloane femeile frumoase și mândre și face să se întoarcă, pe stradă, fata cu bonetă și cu panerul pe braț". Și totuși, ca toți tinerii din generația sa, Julien nu se bucurase de o libertate deplină. Oricât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
piciorului mamei ei". Odată stabilită ziua nunții, "așteptau clipa hotărâtă pentru unirea lor fără o nerăbdare prea vie, dar învăluiți și legănați de o duioșie încântătoare, gustând farmecul delicat al celor mai neînsemnate mângâieri, al strângerilor de mână, al privirilor pătimașe, atât de lungi încât sufletele lor păreau că se contopesc, tulburați de dorința nehotărâtă a marilor îmbrățișări". În ciuda acestei libertăți, cei doi logodnici știu să rămână cum nu se poate mai decenți. Respectă întru totul codurile bunei-cuviințe. Abia la adăpostul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
clipa cât durase acest sărut în realitate devine în jurnalul Mariei "o întreagă epocă". Tânăra face mai mult decât să-l fixeze: îl reconstruiește, îl reinventează. Cele două sărutări cuviincioase ale lui Larderel devin în închipuirea ei un singur sărut pătimaș de îndrăgostit. Influențată de romanele lui Dumas, Mariei nu i se poate tăgădui simțul punerii în scenă. Ea romanțează episoadele propriei vieți, imaginându-se în rolul unei eroine pătimașe. Până aici, nimic ieșit din comun. Răbdare. Marie nu se oprește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cuviincioase ale lui Larderel devin în închipuirea ei un singur sărut pătimaș de îndrăgostit. Influențată de romanele lui Dumas, Mariei nu i se poate tăgădui simțul punerii în scenă. Ea romanțează episoadele propriei vieți, imaginându-se în rolul unei eroine pătimașe. Până aici, nimic ieșit din comun. Răbdare. Marie nu se oprește aici în această comedie, în acest joc al flirtului. Așa cum subliniază Catherine Pozzi, care i-a citit jurnalul deși în versiunea trunchiată Marie "merge mai departe", chiar mult mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe situație". Nu avem motive să ne îndoim de sinceritatea legământului ei. Într-o seară, Pietro, înfierbântat de sărutările și mângâierile necontenite pe care i le îngăduie Marie, își pierde controlul. Pe palierul unei anticamere, își reînnoiește declarațiile de dragoste pătimașă. O prinde în brațe și o strânge cu putere. Marie e fericită să-l simtă "tot un tremur". Nu îndrăznește să facă vreo mișcare ori să rostească vreun cuvânt, de teamă să nu spulbere vraja momentului. În acel moment, Pietro
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
așa că am fugit într-un suflet la Lisbeth". "Grosime a limbii", "materie vâscoasă", "centru de greutate"... Clara Malraux evocă în memoriile sale acest prim flirt pe un ton rece, detașat, aproape științific. Departe de a aborda flirtul într-un mod pătimaș, nestăpânit și dramatic, așa cum o face Marie Bashkirtseff, aceasta îl tratează într-un mod cvasi-experimental. Clara se lasă sărutată nu pentru că se simte legată sentimental de Marcel, ci din pură curiozitate, "ca să vadă cum e", se va spune mai târziu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
încă floarea fecioriei. Însă era antrenată de doi ani într-un flirt înflăcărat cu Julien de Suberceaux, un tânăr falit, destul de destrăbălat, condamnat să-și joace rolul pentru a putea trăi. În intimitatea alcovurilor, fata îi dăruiește sărutări și îmbrățișări pătimașe, dezmierdări "primejdios de dulci", "de o sută de ori mai intense decât bucuriile fade și răsuflate ale iubirilor obișnuite". Astfel, Julien este "semi-amantul" lui Maud, care nu mai este ea însăși decât o "semi-virgină". Lui Maud nici nu-i trece
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că le-am avut pe toate". "Vă asigur că gândul ăsta nu-mi dă pace, sunt ca oamenii aceia obsedați de o singură idee". Este flirtul un viciu, sau o boală? Emasculați sau obsedați, acești bărbați sunt în egală masură pătimași. Departe de a fi perceput drept un fleac, flirtul face să se nască în ei sentimente copleșitoare și dorințe nestăvilite. Ca să revenim la Julien de Suberceaux, patimă acestuia pentru Maud de Rouvre este atât de mare, încât și cea mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unui braț pus în ghips". Fapt e că Lisbeth luase o hotărâre, că eu mă resemnasem, că nu puteam de altminteri face altceva și că, stăvilit cu fermitate de limitele dorinței ei, sentimentul pe care-l încercam față de ea devenea pătimaș: o iubeam". Surorile de caritate și "nașele de război" Dacă tânăra Clara este obsedată într-așa măsură de iubirea pentru Lisbeth, motivul este fără îndoială raritatea contactelor cu băieții. "Gineceul" în care fata se simte prizonieră are totuși, "ca mai
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
gurii tale! Dă-mi un sărut! Și ars de febra cruntă-a bolii lui fatale Soldatul, dintr-o dată, cu mâna lui slăbită O prinse și, smucind-o, pe pleoapa-i ostenită C-un horcăit cumplit, cu ultima suflare, Îi dete, pătimaș, o sumbră sărutare! La ivirea zorilor, "soldatul se stinsese", iar infirmiera, "stând acum amuțită, / își ștergea ochii mari și părea o smintită"78... Tonul este tragic, patetic, iar jocul seducției care se înfiripă între soldat și infirmieră este perceput ca
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
înțelege totul, de a deține cunoașterea și experiența deopotrivă". Treptat-treptat, Anaïs descoperă că "firea ei adevărată nu este să fie soție, să fie bună. Este rebelă, capricioasă, dezesperant de activă și de pătimașă". Educația primită, tabuurile morale, "loialitatea absolută și pătimașă" față de soțul său o înfrânează multă vreme. Tânăra rezistă, își face un titlu de glorie din a rămâne o soție credincioasă și devotată. Începând cu 1928 totuși, Anaïs se pomenește flirtând. Devine cochetă, îi place să se gătească. În timpul recepțiilor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
acces la cărțile interzise, precum și una a ieșirii de serviciu, asigurându-și astfel independența. Odată ajunsă afară, stând în fața vitrinelor magazinelor sau în mijloacele de transport, Dominique se farda "ca o vampă". Astfel împodobită pentru scenă, se aventura în viața pătimașă și tumultuoasă după care tânjea. Pe când nici nu împlinise 15 ani, Dominique își propune, din ostentație, să dea concursul de admitere la Conservator și, "în mod miraculos sau din întâmplare", reușește. La aflarea rezultatelor, cuprinsă de groază, tânăra îl roagă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dezlănțuite, a certurilor lor zgomotoase. Nathan, întruchipare prin excelență a lui "Făt-Frumos", poate să se transforme cu ușurință într-un "zmeu" și să lanseze un potop de injurii asupra celei căreia îi arătase, cu puțin timp în urmă, o iubire pătimașă. Cuplul acesta furtunos îl sperie într-o oarecare măsură pe Stingo, însă tânărul ajunge foarte repede să fie sedus de el, iar cei trei devin "cei mai buni prieteni din lume", un trio inseparabil. Când sunt împreună, împărtășesc o strânsă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se dăruiește cu totul în acest prim sărut, ce părea să-i făgăduiască lui Stingo un înec divin, un ocean de fericire. Cu toate că este femeie, Leslie sărută așa cum face un bărbat dragoste, violent, impetuos, ca într-un soi de "căutare" pătimașă, deznădăjduită a unui dincolo "de neatins". "Acum nu se poate", îi șoptește ea totuși în ureche. Nici să n-audă de-așa ceva! se gândește Stingo, ștergându-și fața mânjită de ruj de buze și îndreptându-și hainele în fața unei oglinzi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mâine? îl întreba ea. -Dădu din cap afirmativ. -Mâine o să-ți fac o surpriză...Dar nu-ți spun nimic, vei vedea... Au mai lungit preludiul cu vreo zece minute, apoi s-au oprit, s-au sărutat iar și iar, îmbrătișându-se pătimaș. Lăură îl săruta cu disperare coborând pătimaș porțiune cu porțiune până când își simți dintr-o dată sexul mângâiat cu tandrețe de buzele ei. Avea parcă o tandrețe nemaiîntâlnita până atunci, iar mângâierile ei exact în zonele cele mai intime îl scoteau
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]