6,278 matches
-
Izvoarele ne vorbesc, la fel, despre calapodari, specializați în confecționarea unor botine cu toc înalt. Dacă slujnicele însărcinate cu pieptănătura Doamnelor aveau mai puțin de lucru (coafura femeilor s-a arătat mult mai atașată de aranjamentele tradiționale, fără a obstrucționa pătrunderea noutăților complicate), „cosmeticienele” care trebăluiau în iatacul de lângă camera Doamnei erau mult mai ocupate. Ele mânuiau, în fața unei oglinzi de cristal, fardurile, „sulimanurile” (care trebuie să fi existat, de vreme ce Neagoe Basarab se întreabă într-un loc în învățături...: „Unde sânt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
portretul celui pe care-l caută: Fețișoara lui Spuma laptelui, Mustăcioara lui Spicul grâului, Perișorul lui Pana corbului, Ochișorii lui Mura câmpului, Coaptă la răcoare, Ne-ajunsă de soare. De fulg de ninsoare... Află că soțul mort își aștepta răbdător pătrunderea în paradis, recomandat fiind de facerile de bine din viață: Dragă văduviță, Albă la pieliță, Neagră la cosiță... Noi l-am cunoscut Și mi l-am văzut ’N sânul Domnului, ’N poarta raiului, Stând la judecată, Ca să-și ia răsplată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pacientului acel suport moral care Îl va ajuta să se elibereze din constrângerile limitative impuse de existența suferinței, a bolii, a vinovăției etc. Orice suferință fiind resimțită În planul interior al sufletului, actul terapeutic va trebui să acționeze ca o pătrundere interioară În persoana bolnavului, având ca scop restaurarea acestuia. Pătrunderea În intimitatea unei persoane se face, În cazul psihoterapiei, prin cuvânt, dar și prin sentimentele afișate de terapeut față de subiectul său. Cuvântul Își depășește, ca semnificație, rolul pe care-l
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
elibereze din constrângerile limitative impuse de existența suferinței, a bolii, a vinovăției etc. Orice suferință fiind resimțită În planul interior al sufletului, actul terapeutic va trebui să acționeze ca o pătrundere interioară În persoana bolnavului, având ca scop restaurarea acestuia. Pătrunderea În intimitatea unei persoane se face, În cazul psihoterapiei, prin cuvânt, dar și prin sentimentele afișate de terapeut față de subiectul său. Cuvântul Își depășește, ca semnificație, rolul pe care-l are de obicei În comunicarea interpersonală. Cuvântul, În actul reparator
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
seamă în „Adevărul literar și artistic”. Cu preocupări sociale, psihologice și, în parte, filosofice, S. desfășoară, de-a lungul întregii sale vieți, o intensă și variată activitate publicistică. Membru al Junimii din 1874, caută să îi promoveze principiile, contribuind la pătrunderea și consolidarea acestora în Ardeal. Conștient de pericolul exagerărilor latinismului, militează pentru o cultură unitară, întemeiată pe elemente ale vieții populare. Pune un accent deosebit pe respectarea tradițiilor și a obiceiurilor naționale, pentru a căror cunoaștere a cutreierat, cu vie
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
În memorii Honigberger sunt aproape de neconceput fără grupul cosmopolit al curții lui Ranjit Singh, În centrul căruia se află foști ofițeri napoleonieni, acum generalii Allard, Court, Ventura și Avitabile. „Campania din Egipt” rămâne una dintre cele mai serioase evenimente ale pătrunderii Occidentului În Asia. Cu consecințe istorice imense (noua politică a Mediteranei, dar și egiptologia, colonizarea decisă a Orientului Apropiat, dar și indubitabila lărgire a bazinelor de memorie non-europene), ea a avut și câteva urmări - pe termen mediu și lung - care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
versatilitatea, devine personajul central. Neadormit conspirator, uneltitor din umbră, el acționează cu un fel de conștiință a puterii sale diabolice de a așeza și dărâma domniile. Ca în nuvela Alexandru Lăpușneanul a lui C. Negruzzi (avută de model), dar fără pătrundere în conturarea psihologiei colective, mulțimea îl silește pe Despot să predea Suceava lui Tomșa. Dramaturgul respectă formula teatrului clasic, dar limbajul său este neadecvat, pentru că este generalizator și lipsit de culoare locală. Totuși, între Răzvan și Vidra de Hasdeu și
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae (1791), inițiat de generația următoare. Acest document cerea respectarea celei de-a doua Diplome leopoldine, în care se promitea recunoașterea românilor ca a patra „națiune”, de aici decurgând drepturi istorice. În condițiile specifice din Imperiul Habsburgic, pătrunderea iluminismului a provocat o adevărată „Renaștere ardeleană”, cum a denumit-o D. Popovici. Izvorâte din iluminismul occidental, ideile propagatorilor acestuia în ținutul transcarpatic nu puteau fi atât de radicale ca ale celor ce le-au lansat în altă zonă a
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
înțelegere a prozei unui autor socotit „moștenitor al spiritului dostoievskian”. Literatura „confesivă” a scriitorului francez de origine americană și aceea „ficțională” sunt interpretate în spațiul unei lecturi „duble”, plecând de la ideea lui Serge Doubrovski despre „reciprocitatea subiectivă”, care face posibilă pătrunderea sensurilor textului, laolaltă cu punerea în lumină cât mai corectă a setului de intenții estetice și de mijloace de expresie caracteristic în egală măsură romancierului și celui care, pentru a se „mărturisi”, recurge la o literatură „personală”, adică la autobiografie
SIRBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289706_a_291035]
-
era un bilanț, dar și o deschidere spre cercetările viitoare. Expresia clară, echilibrată caracterizează comentariile din antologia, pentru uz didactic, Autorii români moderni, unde selecția este făcută cu spirit critic și gust literar. De altfel, istoricul literar dovedește o bună pătrundere a literaturii române, de la literatura religioasă și cronici până la Mihai Eminescu și Ion Creangă. În Încercare asupra semasiologiei limbii române (1885), făcând pionierat în stilistica românească, autorul definea metafora ca „elementul de viață și de mișcare a limbii”, poezia „adeseori
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
cultura națională. De la numărul 3/1913, în rubrica „Însemnări culturale”, sunt menționate evenimente ale momentului ori sunt omagiați cei dispăruți (Spiru Haret, Panait Cerna, St. O. Iosif, Ilarie Chendi). Deloc surprinzătoare pentru acești apărători ai tradiționalismului, atitudinea de împotrivire la pătrunderea neologismelor în limbă este susținută de Eugen Boureanul în comentariul intitulat Decăderea limbii românești. În rubrica „Cărți nouă” intră scurte note de lectură privind aparițiile editoriale. Sunt recenzate cărți de istorie și de literatură aparținând lui N. Iorga, al cărui
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
iconografie. Cronica dramatică, susținută de Barbu Nemțeanu, are în vedere mai ales spectacolele de la Teatrul Modern, unde juca trupa Marioarei Voiculescu, dar și pe acelea ale Naționalului bucureștean. Herbert Lewandowski semnează, în 1918, una din primele intervenții publicistice referitoare la pătrunderea pe teren românesc a celei de-a șaptea arte (Cinematograful în România). Rar sunt prezenți și D. Teleor, Tudor Arghezi, Al. Tzigara-Samurcaș, Emanoil Cerbu. I. I.
SAPTAMANA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289479_a_290808]
-
tipul devianțelor: diferențe caracteriale și de temperament între parteneri; bărbatul cu personalitate dizarmonică, brutal, impulsiv, alcoolic, imoral; femeia leneșă, inafectivă, rece, imorală, alcoolică; mentalități opuse în ceea ce privește modul de a vedea viața; stări de tensiune și conflicte între parteneri; intervenția sau pătrunderea unor persoane străine în cadrul cuplului (socri, rude, prieteni etc.). Vârsta considerată optimă pentru căsătorie este cea cuprinsă între 18 și 25 de ani, aceasta fiind văzută ca precoce înainte de 18 ani și tardivă după 30-35 de ani. Starea de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Când înghițiți, palatul moale (vălul palatului) se ridică, închizând nazofaringele, împiedicând alimentele să ajungă în sus și în afară (către nas). Atunci faringele comprimă (împinge) alimentele în jos, către esofag. Musculatura de la intrarea în esofag se relaxează pentru a facilita pătrunderea alimentelor, în timp ce musculatura pereților săi continuă să împingă alimentele către stomac. În același timp, laringele acționează ca o valvă, închizând traheea. Acest lucru împiedică mâncarea și băutura să pătrundă către plămâni. „Valva” este alcătuită din două „pliuri” de țesut („corzile
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
tomografie (CT) - scanare computertomografică; procedură care utilizează fascicule de raze X pentru a construi imagini din interiorul corpului. Corzi vocale (glotă) - partea laringelui care vibrează, producând sunetele necesare vorbirii. Disfagie - dificultate în înghițire. Epiglotă - un mic repliu cartilaginos care împiedică pătrunderea alimentelor în trahee în timpul înghițirii. (Virusul) Epstein-Barr - un virus uman din familia herpes-virusurilor care poate cauza cancerul nazo-faringian. Eritroplazie - pată roșie, catifelată la nivelul mucoasei cavității orale; poate fi pre-canceroasă. Esofag - conductul care transportă mâncarea de la nivelul gâtului către stomac
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
moderați) al lui D. Ghica și, în primul rând, împotriva ministrului de Interne, Mihail Kogălniceanu. Totuși, Hasdeu dă o mai mare dezvoltare paginilor de cultură, încercând, cum va face și la „Columna lui Traian” sau la „Revista nouă”, să combată pătrunderea exagerată a influențelor străine, cerând stimularea elementelor originale, autohtone. El redactează uneori aproape toată gazeta: articolul de fond și alte articole politice, studii de economie, studii filologice, analize de documente istorice, recenzii, prezentarea atentă a revistelor mai importante din epocă
TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]
-
și sângele lui Hristos, directorul „Gândirii” găsește că acest fapt demonstrează „cât element creștin s-a dizolvat din conținutul Bisericii în adâncul poporului, încreștinându-l pe el, uneltele și vitele cu care lucrează, pământul pe care trăiește”. Expresia în folclor a pătrunderii duhului creștin în toate componentele lumii de la țară e, după Crainic, autohtonizarea sacrului. Asemenea slavofililor ruși, care propuneau un „Hristos rusesc”, doctrinarul român al ortodoxismului consideră, într-un eseu anterior articolului din 1929, Iisus în țara mea (1923), că viziunea
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
cronică la romanul Adela al lui G. Ibrăileanu și un microstudiu intitulat Comicul în „Dănilă Prepeleac”, scrise pe când T. era în clasa a șaptea liceală, arată un deosebit apetit pentru dificile lecturi fundamentale (de pildă, pentru teoria bergsoniană a comicului), pătrundere și subtilitate, calități ce vor fi potențate pe durata studiilor universitare. În condițiile acutizării confruntărilor politice dintre extremele dreaptă și stângă, tânărul gazetar va adera la cea din urmă, la ale cărei periodice va scrie. Poziția sa e marxizantă, dar
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
viața și operele lui, aparținând lui E. Lovinescu, și Propilee artistice de Marin Simionescu-Râmniceanu. În rest, în acord cu genul publicistic practicat, T. se rezumă la o schiță de analiză, susceptibilă să sugereze coordonatele unei scrieri, pentru ca apoi să forțeze pătrunderea în „inima” ei, concretizată în caracterizarea de sinteză și în judecata finală, unde criteriul esențial invocat este cel estetic, deși cronicarul nu se mărginește la „forma” frumoasă. Ca și Mihail Dragomirescu, de altminteri, crede că artistului „i se cere să
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
căreia Anton Holban trebuie privit ca un scriitor „existențialist avant la lettre”. Remarcând schema de concepție axată pe „concentrarea analitică disproporționat de mare spre interior în raport cu exteriorul”, U. sesizează totodată punctul de inserție a categoriei absurdului, acesta manifestându-se odată cu pătrunderea personajului-narator în „cercul vicios al interogațiilor și confruntărilor insolubile”. SCRIERI: Anton Holban sau Interogația ca destin, București, 1983. Ediții: Octavian Goga, Pagini publicistice, Cluj-Napoca, 1981. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, De patru ori Anton Holban, ST, 1984, 2; Anton Cosma
URDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290370_a_291699]
-
și logică, în limbaj și în literatură. Autorul aduce laolaltă numeroase exemple de paradoxuri din cele mai neașteptate domenii, comentându-le și invocând ca argumente părerile unor oameni de știință și literați. Universul paradoxurilor abordează direct teoria paradoxologiei, în principal pătrunderea paradoxului în viața cotidiană. Interesează, pe lângă definirea paradoxului ca atare, evoluția istorică și paradigmele acestei forme de contradicție, relația cu limbajul, cu individul, autorul oprindu-se la diverse cazuri particulare de utilizare, cum ar fi paradoxul în basme, în poezia
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
generație dornică să reînnoade legăturile cu marea creație interbelică. Originar bucolic, registrul motivelor - apartenența la un spațiu matrice rustic, proiectarea în mit a obiceiurilor și datinilor, evocarea continuității etnice, elogiul străbunilor țărani, lauda roadelor, nostalgia pierderii valorilor satului pe măsura pătrunderii civilizației orășenești ș.a. - e abordat fie dintr-o perspectivă senină, idilică, fie prin afirmare energică, pe linia expresionismului țărănesc al momentului. În căutarea timbrului personal, o mare încordare ia în stăpânire poemul, desfășurat de obicei amplu, în metaforice viziuni concentrice
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
eficiența și în domeniul literaturii universale și comparate, odată cu Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian, una din cele mai temeinice monografii despre Marcel Proust apărute la noi. Centrul ei de interes, dincolo de utila și riguroasa expunere a procesului de pătrundere a proustianismului în cultura europeană și românească, rezidă în identificarea, pe urmele celor mai recente eforturi din domeniul naratologiei, a principiului compozițional - genetic-arborescent - care a dat naștere „aventurii” textuale din À la recherche du temps perdu, roman care „reprezintă un
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
O carte de poezii sau de nuvele, un roman chiar, e pentru d-sa un pretext de a degaja o idee generală, în jurul căreia brodează interesante asociații speculative: un spirit metodic, ce lucrează cu relațiuni cerebrale, cu forme sintetice, în loc de pătrunderi analitice. Din totalitatea impresiilor sugerate de operă d. Vianu extrage una mai pregnantă, de obicei o problemă tehnică, prinzând de pânza ei agrafa sigură a unei idei abstracte. POMPILIU CONSTANTINESCU T. Vianu e un om multiplu, dacă nu un om
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
un vis”, pronunțat expresionistă, împletind planul realului și al oniricului pentru a relata, în tonalitate poetică, trista poveste a unui vagabond inadaptabil. Ulterior practicării formulei dramei alegorico-simbolice, el va face concesii gustului mic-burghez în comedia apăsat sentimentalistă (dar de anume pătrundere psihologică și virtuți umoristice) Idolul și Ion Anapoda (premiera în 1934 la Teatrul Național din București), ce se apleacă, în manieră tradițională, asupra lumii funcționarilor mărunți, punând în prim-plan tipul insului modest, dar altruist, loial, afectuos, cu semeni în
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]