20,853 matches
-
de unde nici nu te așteptati! Într-o zi m-a Întrebat dacă vreau cinci lei pentru pachet și am răspuns că vreau. El a scos o bancnotă de cinci lei, a așezat-o În palmă și imediat mi-a arătat palmele goale, bancnota dispăruse! Apoi m-a acuzat că i-am furat-o și că am ascuns-o În ureche. Eu am spus că nu este adevărat iar el a dus mâna goală la urechea mea, ocazie cu care și a
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
material nu-și dorea nimic mai mult decât să-și găsească asasinul și torționarul. Ajuns În acest punct, lui Rică Îi veni o idee Îndrăzneață, așa cum vin ideile mari, rapid și acaparant! Făcu gestul specific tatălui său, Își trase o palmă peste frunte care În traducere liberă Însemna „Vai, ce slab am mai fost și cum de nu mi-a trecut prin cap până acum?!” De cinci ani, iubita și frumoasa sa fiică era căsătorită cu băiatul cel mai mic al
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
gulerul paltonului cu blană de astrahan, Îl ridică dintr-o singură mișcare, ca pe o cârpă, Îi privi figura de om pierdut care leșinase și Ștefan nu era hotărât ce să facă mai Întâi, așa că ia ars o pereche de palme, apoi i-a aruncat paharul de apă cu gheață peste ochi și observând că leșinatul Își revine, l-a Îmbrățișat cu căldură și În timp ce acesta deschidea ochii Încet Încet, Ștefan Girovescu i-a sărutat mâna dreaptă și a rostit cu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
o chestiune de răbdare, iar răbdarea depinde de nervi și nervii lor erau întinși la maximum. Stai jos! Tacă-ți gura odată! îl repezi Krogh. Chiar și acum, Lenôtre îi făcu loc lângă el și-l invită bătând ușurel cu palma pardoseala. „Gata, s-a sfârșit“, îi șopti Chavel cel calm. „N-ai fost destul de convingător. E cazul să născocești altceva...“ Atunci o voce rosti: — Vreau să știu mai mult. Poate că-l iau eu. Era Janvier. 5 Nici o clipă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
a plecat de aici, ploaia a fost pe urmele lui. Ploaia asta... E ca un fel de legătură. Nu mai ai nici un motiv să te gândești la el. Iar Michel e mort. Acum e mort de-adevăratelea. Fata șterse cu palma abureala de pe geam. El a venit, a plecat, iar Michel e mort. Nu l-a cunoscut nimeni. — Eu l-am cunoscut. —Da, așa e, rosti ea nesigur, asimilând parcă o informație lipsită de importanță. —Thérèse, zise el, spunându-i pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
de-abia reuși să rostească bâlbâit: —Vă rog să mă scuzați. Dar, deși emoționat, își dădu seama că bâlbâiala spontană fusese exact nota potrivită momentului: acel ceva care să stârnească mila și să facă ușa să se deschidă de o palmă. Fata rămăsese ascunsă în întunericul holului și nu-i vedea fața; auzindu-și glasul, actorul continuă, cu aceeași ezitare, dar tot mai încrezător pe măsură ce mergea mai departe. Ușa rămase întredeschisă și lui, pentru moment, nici nu-i trebuia mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
candidați și mari oameni politici ca pe servitorii lor. Pocnește Patriciu din deget? Hop, și Năstase la ușa lui. Ridică omul de afaceri o sprânceană? Meleșcanu răspunde prezent. Are Vântu vreo neliniște? Sună și candidatul apare cât ai bate din palme. Zboară în Deltă sau la centrul de înfrumusețare Vântu, Beauty & SPA din strada Paris. Ce i-a scos la lumină din tenebrele României politico financiare? De ce n-au rămas ascunși, la fel ca până acum, trăgând sfori din spatele cortinei? Au
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
fost descris în detaliu și pe înțelesul tuturor de colegul Dragoș Manac pe blogul său. Furtul la cântar îmbracă și alte forme, mai puțin subtile. Trusturile mogulilor mai recurg și la șmecherii primitive, dar eficiente: își umflă tirajele tipărite, bat palma cu lideri de partid ca fiecare dintre cele 40 de filiale să încheie o mie de abonamente lunar (40 de filiale x 1000 = 40 000 în plus la tiraj). Mogulii obțin astfel o falsă audiență, cu care își mint clienții
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
suferi cumplit în anii ce vin, dacă se vor preda necondiționat unor oameni și ideologii rizibile și nu-și vor apăra, întâi de toate, propriile valori. Toți jurnaliștii și politicienii care au ciugulit de-a lungul timpului ceva grăunțe din palma lui SOV se simt astăzi datori să-l apere. O fac în modul cel mai josnic posibil: decredibilizează din start acțiunea procurorilor, manipulează și ignoră interesul public major, reprezentat - cel puțin - de cei 300 000 de păgubiți FNI. Tehnica discreditării
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
am încercat să spun în aceste zile pe posturile TV și în ziarul Gândul este că în confruntarea Băsescu - Vântu nu există personaje pozitive. Este o luptă între doi foști golani de cartier, specializați în «perverse» cu sau fără dosul palmei, care, până într-un anumit moment s-au înțeles de minune. Apoi, ceva s-a întâmplat, o treabă atât de puturoasă încât niciunul dintre cei doi nu o face publică, oricât de mult s-ar ascuți ostilitățile. Nu am date
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ai ținere de minte nu șagă. Numai că ai uitat s-o spui pe aceea... a tărăgănat vorba Pâcu. Pe care, Pâcule? Mamă ce te-ar strânge asta în brațe și te-ar pupa cu buzele celea groase de-o palmă! Te-ar înăduși nu alta. Pâcule, tot mehenghi ai rămas. Nu poate omul face gospodar din tine cum nu poți face sită de mătase din coadă de câine. Până aici, Dumitre! Că dacă eu șăguiesc nu înseamnă că nu sunt
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să ajungă ca mine, au timp să aștepte. Zicând acestea, și-a băgat luleaua în chimir și a pornit către ei, târându și ciubotele prin colbul drumului. Ce durere aveți, oameni buni? Spuneți. Vă lecuiește Pâcu cât ai bate din palme. Uite-te la el. Pe lângă că îi o pacoste pentru carele încărcate, o mai face și pe doftorul - a vorbit moș Dumitru, privindu-l șiret. De ce sunt o pacoste, Dumitre? a întrebat Pâcu, cu mutră de arțag. Păi cine umblă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în nădejdea voastră stăm ca muții. Care tot își spun câte ceva măcar prin semne, dacă nu pot grăi. Da’ voi, canci. Atunci dă-i drumul, ce mai aștepți? Măi Dumitre! Tu crezi că vorbele vin așa cât ai bate din palme? Mai bine toarnă niște udătură din bardaca ceea, că am așa ca o...cum să-ți spun eu? Am un fel de sete de nici nu pot vorbi. Așa spune, Pâcule! Numai că nu sunt eu cel cu turnatul vinului
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-ți tremură mâna... Au băut fiecare după setea pe care o simțea. Pâcu a sorbit prelung din ulcea, a așezat-o apoi pe masă, însoțind gestul cu un icnet de plăcere și mulțămire. Si-a șters mustățile stufoase cu dosul palmei, a mai supt cu sete din lulea și apoi și-a dres glasul. Acesta era un semn că are de gând să înceapă a povesti. Apoi, măi fraților, să vedeți voi ce înseamnă soarta omului. Pe când eram eu copchil... Ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lucra fata... „Mergi sănătos” i-o spus și l-o bătut pe umăr râzând. Să-i fi dat cineva tot aurul din lume lui nenea Jănel și nu ar fi fost atâta de bucuros cum era când o simțit în palmă hârtiuța ceea. O ieșit din spital ca glonțul din pușcă și o început să alerge pe ulițele târgului acela ca un nebun. O întrebat în dreapta și în stânga și până la urmă - gâfâind ca oile vara - o ajuns la poarta spitalului. Acolo
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în mișcare, la început mai greoi, apoi a intrat în ritm normal...Lui moș Dumitru i-a venit iar chef să-l sâcâie pe Pâcu. Pâcule! Acum fură-l cu coada ochiului pe Hliboceanu, nu când râpa era la două palme de șirul carelor și valea te chema să te duci de-a rostogolul... Măi Dumitre, te știam eu rău de gură, dar prost nu te știam. Aici, pe drum drept, tot neisprăvitul te duce unde vrei. Acolo, printre râpi și
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
el. S-o înțeles? a hotărât moș Dumitru. Totul mergea bine. Ducând boii de lanț și felinarul în mână, moș Dumitru cerceta drumul cu mare atenție și grăia către cei din spatele carului: Aveți grijă aici, că râpa îi la două palme de drum... Dacă lunecă carul...Nu mi-i de car, dar mor bieții bouleni, că hăul îi adânc nu șagă... Ajunși în cealaltă margine a pădurii, au răsuflat ușurați... Mă temeam să nu fie mai rău - a grăit Ion Cotman
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Fețele înroșite de frig păreau niște măști. Doar ochii arătau că sunt vii...Iși frecau mâinile înghețate și trăgeau cu coada ochiului urmărind mișcările lui Costache crâșmarul... Ce ar fi să fierbem și rachiul? Vă dezgheață cât ai bate din palme - a propus Costache. Ti-a ieșit un sfânt din gură. Ceva mai nimerit nici că se putea. Dă-i cărbuni, Costache! a apreciat Pâcu propunerea crâșmarului. După puțină vreme, toate bunătățile erau rânduite pe masă, urmând doar ca gospodarii să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
masă, urmând doar ca gospodarii să se înfrupte din ele pe săturate...Sfârșitul mesei a adus și voia bună...Pâcu și-a aprins luleaua și, cu zâmbetul lui ștrengăresc, privea spre moș Dumitru, care ținea ulcica cu vin fierbinte în palme și sorbea din ea evlavios, mângâind-o ca pe un obraz de femeie.Nimeni nu îndrăznea încă să tulbure liniștea. Nimeni, afară de Pâcu: Măi oameni buni! Treziți vă! Ia te uită la ei. Parcă așteaptă să plece la cătănie. Imi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
tot n-am priceput.” „Adică o murit, bădie! O închis ochii și gata!” Omul o căzut leșinat. „Să știi că tot neamul aistuia si-o pus în gând să umple morga spitalului” - o zis doftorul în timp ce i-o ars două palme, ca să-l aducă în simțiri. Până la urmă, omul o făcut ochi și o întrebat: „Si unde îi fimeia mea acuma?” „La morgă, bade.” „Apoi am s-o iau acasă, domnule doftor, că tot îs venit la târg cu căruța.” „Numai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îs morișcă de vânt să turui așa când îi tună vântului să bată? Is om și eu. Si câte nu-i trebuie unui om? Uite, luleaua s-o stins, pe ulcica ceea s-o așezat colbul de un lat de palmă, iar despre gâtul meu ce să mai zic? S-o făcut iască. Așa că răbdare, copii, și luați aminte la ce v-am spus - a sfârșit Pâcu vorba, prefăcându-se supărat. Așa-i când milităria s-o urcat în pod. Da
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
construcții? În afară de ăia care au dat faliment. Îmi plătești douăzeci de euro de căciulă la sfârșitul fiecărei zile. Dacă vine un control, i-am încărcat în autobuz și-am dispărut: vizităm Valea Loarei. Ziua aia nu mi o plătești. Batem palma? — Fără contracte, nu pot. Faci pe nebunul cu noi? Știi că șantierele mai iau și foc... Grișa se sprijină în cotul stâng de birou și-l privește amenințător. Vaniușka lasă canistra jos și-i deșurubează capacul. Scoate o cutie mare
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ușă. Și nu singur, ci cu o bâtă de baseball în mână. Lionel vede, pe deasupra flăcării chibritului, intrând în încăpere mai întâi o pereche de cizme de cauciuc verzi, pe urmă o bâtă ținută în mâna dreaptă, care lovește, periodic, palma mâinii stângi și, la urmă, pe Roman. De data asta, lui Lionel i se face frică de-a binelea. Aranjează jaluzelele verticale în așa fel încât să nu se poată vedea de afară și-l imploră pe proaspătul intrat: — Roman
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
români, își dă Lionel cu presupusul. — Și dacă sunt țigani bulgari? nu se lasă Kiril mai prejos. — Și dacă sunt de-ai mei? țâșnește mândria din Roman. — Pariu pe o sută de euro? își încearcă Lionel norocul. Cei trei bat palma și se apropie ca să verifice cine a câștigat. La marginea taberei, e așezată o rulotă ultramodernă care le atrage atenția printr-un glob fosforescent care urcă și coboară, lent, ca globul din Times Square de Anul Nou. Păstrând proporțiile, pentru că
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
liniște ca să-și decarteze prezicerea: — Tu ai venit la timp: o să mori poimâine. Ai timp să te pregătești. Roman se oprește brusc din cântat. Cade în genunchi, își împreunează mâinile la piept și începe să plângă. Se șterge cu dosul palmei la ochi și la nas. Ține mâna mai mult la nas și miroase cu atenție, după care începe să-și lingă dosul palmei. Toți îl privesc mirați. — Minune de la Dumnezeu, lacrimile mele au gust de vodcă, își face el o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]