1,655 matches
-
ne vom întoarce la Peking și Tung Chih își va relua școala în mod normal, totul va fi bine. Să se joace este în firea unui copil, și noi nu trebuie să ne amestecăm în intenția Cerului. Ieri a cerut papagalii, iar An-te-hai a refuzat să îi aducă. Sărăcuțul Tung Chih... a cerut și el un papagal! De data asta decid să nu cedez. Insist ca el să meargă la ore. Îi spun lui Nuharoo că voi ține legătura cu profesorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
va fi bine. Să se joace este în firea unui copil, și noi nu trebuie să ne amestecăm în intenția Cerului. Ieri a cerut papagalii, iar An-te-hai a refuzat să îi aducă. Sărăcuțul Tung Chih... a cerut și el un papagal! De data asta decid să nu cedez. Insist ca el să meargă la ore. Îi spun lui Nuharoo că voi ține legătura cu profesorii cu privire la temele lui Tung Chih. Însă sunt dezamăgită. Profesorul mă imploră să-l eliberez din funcție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
e zgâriată, iar sculpturile aurite și broderiile de pe pereți au dispărut. Dulapurile sunt goale și patul are urme de picioare. Pe jos mai sunt încă cioburi. Colecțiile ei de artă au dispărut și grădinile sunt devastate. Peștii, păsările, păunii și papagalii au murit cu toții. Nefericirea este opera minții, zice Nuharoo în timp ce ia o gură de ceai. Stăpânește-ți mintea și nu vei simți nimic altceva decât fericire. Frumusețea unghiilor mele nu a fost distrusă, deoarece ele au fost protejate. Mă uit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și păsările mele. Voiam să am păuni care să mă întâmpine în fiecare dimineață și porumbei care să zboare în jurul acoperișului meu cu fluiere și clopoței legați de picioare. Începusem deja restaurarea grădinii mele, iar An-te-hai se ocupa dresarea noilor papagali. Îi botezase după predecesorii lor: Învățatul, Poetul, Preotul Tang și Confucius. El a plătit un meșteșugar să cioplească o bufniță din lemn, pe care a botezat-o ironic Su Shun. Am revenit la palatul meu, roșie în obraji de la mersul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
întreb ce face și dacă dispoziția lui Nuharoo s-a schimbat. Nu mai e în firea ei din ziua în care a descoperit că toți trandafirii ei sunt morți - barbarii au săpat rădăcinile în căutarea lor după „comoara îngropată“. Oasele papagalului ei preferat, Maiestrul Oh-me-to-fu, au fost de asemenea găsite în grădină. Pasărea era singura ființă de acest fel care putea să psalmodieze cântarea budistă Oh-me-to-fu. Gândurile mele se îndreaptă spre Rong. Nu sunt sigură că o discuție cu ea ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
burdușit cu cocaină Încât avea nevoie de un tranchilizant pentru cai ca să adoarmă. Sau poate că o să-i revină În minte tot felul de amintiri, din cauza LSD-ului pe care-l Înghițise În colegiu și o să Încerce să mănânce un papagal sau să zboare pe geam. Sărmana, draga de Penelope. —Bette, iubire, ești gata de plecare? Întrebă Philip, Încolăcindu-și brațele În jurul umerilor mei de parcă ar fi fost iubitul meu de multă vreme și nu un tip cu care nu voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
seara de la Antena 3. "Toată România are o nouă Elodia acum, toată lumea îl caută pe Cristian Sima. Se zice că de două săptămâni a dispărut cu banii unor clienți. Toată lumea îl caută. Ce băi, v-a luat Sima banii, băi papagalilor?", a spus Badea, în stilul caracteristic, în ediția de joi a emisiunii În gura presei, de la Antena 3. Cristian Sima, revocat miercuri din funcțiile de președinte al Consiliului de Administrație și director general al Bursei de la Sibiu, nu mai poate
Badea: "Ce băi, v-a luat Sima banii, băi papagalilor?" () [Corola-journal/Journalistic/80919_a_82244]
-
Colaborează cu poezii, traduceri (mai ales din Baudelaire), note și eseuri critice, cronici literare și amintiri la „Universul literar”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Secolul”, „Cuvântul”, „Gândirea”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Decembrie”, „Câmpina”, „Strada”, „Lanuri”, „Familia”, „Gând românesc”, „Bilete de papagal”, „Epoca”, „Răsăritul” ș.a., folosind și pseudonimele St. Delacâmpina, S.C., St. Lian, Stedecomy, Dionisie Petrovan, Ion Bartolomeu. Debutul editorial îl reprezintă volumul de versuri Tainele lui Moș Crăciun (1926). A condus revistele „Străbunii” și „Athenaeum” (1936-1939). Conferențiar în cadrul Universității Populare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286366_a_287695]
-
privind comportamentul imitativ al unor specii de animale. Charles Darwin arăta că "uneori animalele își imită acțiunile între ele: lupii crescuți de câini au învățat să latre, puii de păsări imită cântul părinților și uneori pe cel al altor păsări, papagalii imită orice sunet pe care îl aud mai des" (apud S. Moscovici, 1981/2001, 85). De asemenea, este posibil ca similaritatea dintre starea psihică a individului în cadrul mulțimii și starea de hipnoză pe care a propus-o Gustave le Bon
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cu o scurtă povestire (întâmplare adevărată) prezentată copiilor cât mai firesc: „D-na Ana, o femeie în vârstă, locuiește singură, având alături doar trei necuvântătoare, pe care le iubește ca pe niște copilași ai ei: pisicuța Dada, cățelul Alint și papagalul Roro. Fiind nevoită să plece la tratament într-o stațiune, îi roagă pe cei doi copii mai mari ai familiei Ionescu să le îngrijească. Copilul Andrei, zilnic a petrecut mult timp cu animalele drăgălașe. Vecina nu se gândise că Andrei
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
trăiau... broaște! Pe scena Odeon-ului, într-un moment dramatic, a traversat rampa un șobolan; multă stăpînire de sine le-a trebuit actorilor, să se prefacă indiferenți!... (oricum, sala a scos un elocvent "Ooooohhhh!!!"). La Timișoara, un alt actor creștea papagalii din Mutter Courage, păsări care, odată decedate, au fost imputate milosului histrion ... Mda! Iar la Brăila, la repetiții, uneori și la spectacole, o pisică se hîrjonea pe scenă, indiferent de acțiunile simultane ale actorilor... Acum șase ani, tot la Bacău
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mai și comentezi? Condica! * 2000. La Teatru German din Timișoara s-a petrecut un fapt incredibil (deși, ce mai este incredibil, azi, în lumea teatrului?!): după ce nu s-a mai jucat un spectacol, unul dintre actori, milos, a luat acasă papagalul care juca în spectacol, să nu moară de foame (o aberație contabilă spune că dacă un spectacol este scos de pe afiș, animalele nu mai au dreptul să primească hrană!). Iubitor de păsări, Bernd (așa-l cheamă pe actor: un interpret
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și am fost chiar amici) dădea grăunțe păsăruicii și se delecta cu sunetele ei. Pînă-ntr-o zi. Cînd pasărea, nu se știe de ce, muri. Nu trecu mult și în teatru veni controlul financiar. Milostivul Bernd fu chemat și somat să aducă papagalul. Actorul a declarat că nu are cum pasărea decedase. Inspectorii au cerut o dovadă, ceva gen act de deces. Comedianul s-a enervat, pe bună dreptate, și i-a invitat la el acasă să le arate mormîntul. A săpat, a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cerut o dovadă, ceva gen act de deces. Comedianul s-a enervat, pe bună dreptate, și i-a invitat la el acasă să le arate mormîntul. A săpat, a deshumat: dar nu era sigur, au zis "musafirii", că e acel papagal.... Bernd a făcut o criză de nervi și-a început să înjure în limba lui Goethe. Iată o situație fără ieșire. Cînd lucram la Teatrul "Luceafărul", situații asemănătoare s-au întîmplat cu o capră și o gîscă, care jucau în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și continuarea discursului domnului Chifiac: teritoriul respectiv s-a împărțit mai apoi în „Moldova și Transalpinia (fosta Dacia), care spre deosebire de Moldova, a avut mai multe denumiri: Țara Basarabilor, Valahia, Muntenia, Țara Românească”. Recunoaștem că ne numărăm și noi printre acei „papagali ideologi antinaționali”, care poartă pe umeri „un găvănos deșert”, care nu reușesc să urmărească firul logic al raționamentelor domnului Chifiac. Mai grav este că el atribuie istoricilor români, adulatori ai „regimului de ocupație regalo-fascistă” a Moldovei din 1918-1940, teorii pe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sentiment elegiac, generat de aspirația de a o recuceri. "Invocație" este un poem al reveriei, dar zilele săptămânii trag după ele un întreg univers existențial: Edenul este păgân; joia este zi de târg la Fierbinți, iar vânzătorii oferă marfă rară: papagali, țilindri magici, centauri, cai, vârcolaci, păsări venite parcă dintr-o țară îndepărtată în care nevestele leagă cu fire multicolore întreaga fire. Și totuși, peste acest "rai în rut" în care "marfa este neștiută", care amintește de "Isarlîkul" lui Ion Barbu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ambii poeți aveau să moară. Moartea celui din urmă, care era soldat neinstruit, fiind „fără utilitate pentru patrie”. „El ar fi cinstit-o - avea să spună Arghezi - mai cu folos în versurile încă nescrise”. („Crochiuri din Predeal”, în „Bilete de papagal”, 3, nr. 474, 14 septembrie 1930, p. 1) Temele lui Bacovia sînt cele ale poeților din secolul al XIXlea, sau și mai vechi: singurătatea, plictiseala, trecerea ireversibilă a timpului etc. Ceva mai recentă e nevroza, boală resimțită cu acuitate la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Stamatiade încercă, față de mine, o bruscare, și vociferă la adresa... colegului tradus. Nu se liniști decît după ce îi sugerai ideea că s-ar putea să-l dau cu capul de pereți”. (Horia Bottea, „Schițe de oameni, Poetul Stamatiade”, în „Bilete de papagal”, 1, nr. 38, 16 martie 1928, p. 3-4) Infatuarea sa n-a trecut neobservată nici pentru alții. îmi amintesc de niște notițe usturătoare din „Facla” și de o pagină din jurnalul lui G. Călinescu. Schița „Poetul Lăptucă”, din volumul Căpitanul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
numeroase probleme: scrisul (uneori cu termene stabilite prin contracte), „chestiunea cloștelor”, a transvazării stupilor, a mutării vinului, a montei, a reparării motoarelor, a repetițiilor la teatru etc. Mintea lui Tudor Arghezi era, de asemenea, ocupată cu gospodăria, scoaterea „Biletelor de papagal” sau darea articolelor la alte gazete. Inaptă pentru treburi domestice (excepție columbofilia), mintea lui Bacovia a existat doar pentru „munca de visător”, de „gînditor”. în textele sale nu-i nici un semn că ar fi coborît, barem o dată, prin piețe (ca
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sale în configurarea unei noi atitudini în cultura contemporană românească . George ROUSSEAU vara anului 2008 O viață făcută din contradicții De ce oare opera ne face să-l hăituim pe scriitor? De ce nu putem să-l lăsăm în pace? Julian Barnes, Papagalul lui Flaubert 1 Tristul adevăr despre Marguerite Yourcenar este că mulți cititori vor trebui să se întrebe cine a fost ea. În Franța numele ei este încă pe buzele tuturor, lucru care nu se întâmplă în lumea anglo-americană: în Marea Britanie
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
femeie ciudată care nu-și găsește locul și care pare să se imagineze în compania lor ca un alt bărbat. Gustave Flaubert în tinerețe: "Sunt zile când tânjești să fii femeie". Gustave la maturitate: Madame Bovary sunt eu". Julian Barnes, Papagalul lui Flaubert 15 Doamna noastră își dorea cu înflăcărare contrariul: Hadrian sunt eu. Yourcenar a scris ceea ce în analiza contemporană se numește adesea narațiune-travesti, în care scriitorul se deghizează în sexul opus sau își deghizează personajele în sexul opus. De
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
că ea a fost o femeie bisexuală care a scris o literatură de dimensiuni considerabile, o mare parte din ea înfruntând amenințător condiția umană și o mică parte din ea putând fi pe drept numită gay. Note 1. Barnes, Julian, Papagalul lui Flaubert, (Londra, 1984), p. 2. 2. Savigneau, Josyanne, Marguerite Yourcenar: Inventing a Life, trad. de Joan E. Howard (New York, 1991). 3. Carnet de note la Memoriile lui Hadrian, în Memoriile lui Hadrian, trad. de Grace Frick (New York, 1963). 4
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
numesc// deși umplu străzile piețele cinematografele/ zgârie-norii// (...)// poate dacă am fi despicați/ s-ar găsi tezaure coclite/ aruncă țăranul grâul și ard/ flăcări verzi pe comoară// galbene apoi/ tăiate cu secera" (patmos); "să nu te miri dacă ai să vezi papagali colorați/ pe umerii oamenilor politici" (să nu te miri); "în galați și în brăila/ slabi de te apucă mila// societatea socialistă multilateral dezvoltată// iar mai sus către vaslui/ nu-i și nu-i și nu-i și nu-i/ prin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a făcut/ solidaritatea mea cu mulțimile cu omul din popor cu/ abisalii cheflii de la periferie" (fiul). Delimitarea se face, adesea, în termenii unei apostrofe de care histrionicul autor uzează fără menajamente (a se vedea frecvența termenilor ca "paiațe", "măști", "saltimbanci", "papagali"). În fapt, eul și lumea din care el s-a rupt sunt, în ciuda oricăror aparențe, două mulțimi disjuncte. Certitudine care are ca rezultantă lirică tocmai de-solidarizarea și închiderea într-un cerc al suferinței singulare, căci declanșate, simultan, de mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
officinalis) este o cefalopodă care are în jur de treizeci de centimetri lungime, care trăiește pe coaste, pe fundul nisipos al mărilor.] Pe laterale, capul este prevăzut cu doi ochi foarte mari; gura, cu două maxilare puternice, cornoase (cioc de papagal), este înconjurată de o coroană de opt tentacule scurte, acoperite cu ventuze pe interior (tentacule locomotorii), și două tentacule lungi și subțiri, terminate în formă de lingură și prevăzute cu ventuze, retractile în două buzunare laterale (tentacule agățătoare). Corpul (...). Textul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]