8,430 matches
-
următoarea definiție a puterii: "Prin putere este desemnat ansamblul relațiilor sociale interne și internaționale, puterea fiind un principal factor de organizare și reglementare a acestor relații care, în ultimă instanță, conduce spre progres, ordine socială și stabilitate internațională". Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Krotologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 12. 760 Peter Drucker a arătat: "Keynes este primul care a postulat că a controla moneda și creditul este echivalent cu a avea un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Platon, Republica, Editura Teora, București, 1998, vol. I, p. 133. 774 Platon, Republica, Editura Teora, București, 1998, vol. I, p. 133. 775 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 23. 776 Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 5. 777 Ibidem. 778 Max Weber este cel care a analizat conflictul dintre morală și politică considerând acest ultim domeniu ca fiind nu neapărat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a analizat conflictul dintre morală și politică considerând acest ultim domeniu ca fiind nu neapărat moral prin mijloace cât prin scopuri. "Morala scopurilor" a lui Weber vine în continuarea celebrului "scopul scuză mijloacele" al lui Machiavelli. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 5 779 Deși vom relua, într-un capitol aparte, dezbaterea despre morală, politică și economie (bani) adăugăm doar că tot Max Weber este inventatorul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
politica trebuie legată de o considerare a lucrurilor dintr-o perspectivă lungă; d) politica trebuie să plece de la temeiuri economice; e) politica înseamnă alianțe și înțelegeri inclusiv cu rivalii, păstrând însă propria libertate de mișcare" (p. 8). Vezi Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 6. 780 Platon, la rândul său, în Republica, atinge ușor această temă, a raporturilor dintre politică și morală. El imaginează ca soluție la "imoralitatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Editura Cartier, București, 2001, p. 30. 798 Hans Hermann Hoppe, Modelul statului occidental și lecția istoriei, www.mises.ro, p. 4. 799 Adler, un psihanalist contemporan, considera că "forța motrice fundamentală a comportamentului uman este dorința de putere". Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 25. Azi, când discutăm despre putere la nivel planetar, geopolitic, al concurenței dintre națiuni, trebuie să spunem că teoriile despre exercitarea și afirmarea puterii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de a schimba bunuri în relație cu afirmarea dreptului de proprietate (ECONOMIC POWER); c) o putere ale cărei temeiuri se regăsesc la nivelul relațiilor sociale dominate de respect, legitimitate și emoționalitate și care implică identitatea socială. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 16. De asemenea, în dezbaterea despre modul de afirmare și susținere a puterii la nivel planetar vom aduce și părerea lui Max Weber, care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
concept altor concepte cum sunt cele de legitimitate și autoritate. Weber delimitează plecând de la acest fapt trei tipuri de putere: - dominația legitim tradițională; - dominația legitim charismatică, bazată pe mesianism și excepționalism; - dominația legitim legală și rațională. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 39. 800 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 349. 801 John Kenneth Galbraith, Societatea perfectă. La
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Vezi René Descartes, Lumea, Editura IRI, București, 2003, p. 51. 823 Vezi și René Descartes, Lumea, Editura IRI, București, 2003, pp. 113-177. 824 Pentru o înțelegere completă a contribuției matematicii la descifrarea comportamentului economic rațional, uman vezi și Solomon Marcus, Paradigme universale, Editura Paralela 45, Pitești, 2011, pp. 405-426. 825 Pentru o excelentă analiză a rolului pe care îl are impredictibilul în viața noastră, deși nu o împărtășim în întregime, recomandăm Nassim Nicholas Taleb, Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ro, p. 652. 908 www.dexonline.ro 909 Vezi și www.dexonline.ro 910 Toată dezbaterea despre ciclicitate va fi purtată pe exemplul ciclului economic Kondratieff. 911 Toffler le mai numește și valuri. În ce ne privește păstrăm termenul de "paradigmă", care ni se pare mai cuprinzător. 912 Nimeni, niciodată, nu poate detecta cu exactitate momentul apariției unei crize. Chiar dacă știm că sunt îndeplinite condițiile pentru producerea unui eveniment, nu putem detecta cu exactitate momentul apariției și amplitudinea schimbărilor pe care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe aceea a tuturor celorlalți numai ca mijloc, ci totdeauna, în același timp, ca scop în sine”<footnote Kant, Immanuel, Critica rațiunii practice, Editura Științifică, București, 1972, p. 52. footnote>. Pornind, deci, de la această premisă cu valoare paradigmatică<footnote Prin ,,paradigmă” înțelegem o teză (și un set de teze corelate) fundamentală care stă la baza unui demers teoretic. footnote>, lucrarea va avea ca obiectiv nu numai, și nu în primul rând, să arate cum să tratăm oamenii în diferitele tipuri de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pentru care se dovedesc legitime (corect aplicabile), absolutizarea uneia sau alteia ducând la o eroare fundamentală. Aceste trei perspective sunt<footnote Hatch, Mary Jo, Organization Theory, Oxford University Press, New York, 1997, pp. 4-5. footnote>: substanțialismul (modernismul, viziunea clasică) are drept paradigmă teza conform căreia lumea există. Așadar, managementul resurselor umane va considera instituțiile ca fiind date, existente ca atare, managementul resurselor umane având ca funcție de a studia ceea ce există, a ,,oglindi” cât mai fidel starea de fapt și a oferi pe
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
instituțiile ca fiind date, existente ca atare, managementul resurselor umane având ca funcție de a studia ceea ce există, a ,,oglindi” cât mai fidel starea de fapt și a oferi pe baza experiențelor acumulate soluțiile necesare a fi luate. constructivismul are ca paradigmă: societatea este o creație umană în anumite contexte de constrângeri și limite, cunoașterea este și ea o creație umană. Așadar, managementul resurselor umane se elaborează și se practică așa cum oamenii sunt capabili, incluzând nu numai adevărul, dar și erorile posibile
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
subliniind cerința ca prin specializare să nu se omită realitatea complexă, ca deciziile să fie elaborate în mod multidirecțional, subliniindu-se, atât valențele, cât și limitele fiecăreia. deconstructivismul (postmodernismul), abordare critică pornind de la ceea ce aduc primele două perspective, are drept paradigmă teza: puterea „traversează” toate relațiile sociale (M. Foucault); în practica managerială va trebui să avem o viziune critică, în sensul de a supune concepțiile și acțiunile managementului resurselor umane unei evaluări pe criteriile diferențelor de statut și rol pe care
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
pentru realizarea obiectivelor comune reprezentând elementul esențial al succesului (și, chiar al supraviețuirii) unei organizații. „Omul organizațional” exprimă ideea că nu există autoritate într-o organizație care să nu fie acceptată de membrii săi. Managementul resurselor umane axat pe această paradigmă a generat modelele bazate pe lideritate, pe conducătorul eficace (opus celui autoritar). Apropiat de această tipologie se află modelul omului administrativ. „Omul administrativ” - elaborat de Herbert A. Simon (ca opus modelului „omului economic”), înlocuiește ideea maximizării (alegerea celei mai bune
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
un prim sistem de management orientat direct și în principal asupra problematicii salariaților, sistem care, în linii mari, mai este aplicat și astăzi, deși, el este socotit ca istoricește depășit („criza taylorismului”). Taylorismul - socotit a fi conceput și practicat o paradigmă tehnocratică, technocratismul, consideră factorul tehnologic ca esențial în practica managerială, omul fiind secundar. „Proiectul sistemelor tehnico-centrice este demonstrat, este dominat de considerații tehnologice. Oamenii sunt tratați într-un mod mecanicist, ca o problemă de importanță secundară. Muncitorul este văzut ca
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
viziunea despre muncă oferă temeiul relației reale presupuse de ceea ce înseamnă conducerea oamenilor în muncă. Managementul resurselor umane se desfășoară prin relaționări cu totul diverse. Managementul resurselor umane poate deveni un mijloc de manipulare a salariaților prin promovarea unor false paradigme despre muncă (autoparticipare, autoconducere). Managementul resurselor umane trebuie analizat și evaluat prin prisma unor reprezentări despre muncă elaborate conform criteriilor democrației. În sensul său actual (al realității capitaliste) munca are drept reprezentare corectă și edificatoare ideea de serviciu reciproc. „Oricine
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
anume în evoluția vieții sociale, în care se unesc problemele de interes general cu cele personale apte a fi discutate „critic” liber, fără constrângeri într-un „spațiu social” constituit pe criteriile problematicii („spațiul public”)<footnote A se vedea Drăgan, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă, Casa de Editură și Presă Șansa, București, 1996, p. 97. footnote>. Relațiile publice implică, așadar, un „spațiul social” specific, caracterizat, după Habermas, prin aceea că<footnote Habermas, Jürgen, Structural Transformation of the Public Sphere, MIT Press
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
unei instituții și cu cerințele tot mai presante ale democratizării vieții în „spațiul social al muncii”. În afară de unele aspecte de amploare mai redusă (despre care am mai vorbit, cum ar fi „insulele de producție”, „organizarea flexibilă”), se trece la schimbarea paradigmelor de gândire strategică asupra muncii ca atare<footnote Zarifian, Philippe, „De la notion de qualification à celle de compétence”, La gestion des ressources humaines, La Documentation Française, no. 333, Paris, 2006; Retour, Didier, Rapiau, Marie-Thérèse, „Gestion des compétences et formation au
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
lucrărilor de specialitate rămân prizoniere unei abordări savante, În care accentul este pus pe viziunea asupra mitologiilor și ceremoniilor proiectată de fiecare școală de gândire: evoluționismul, difuzionismul, funcționalismul, structuralismul, procesualismul etc. Eforturile autorilor sunt astfel concentrate asupra contribuției sau limitelor paradigmelor teoretice, a polemicilor sau sintezelor dintre școli, a rădăcinilor filosofice sau științifice, a influențelor exercitate de diferite științe, precum istoria, științele naturii, psihologia și psihanaliza, lingvistica și teoriile literare, asupra modelului interpretativ specific fiecărei paradigme. În puținele cazuri (C. Bell
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
concentrate asupra contribuției sau limitelor paradigmelor teoretice, a polemicilor sau sintezelor dintre școli, a rădăcinilor filosofice sau științifice, a influențelor exercitate de diferite științe, precum istoria, științele naturii, psihologia și psihanaliza, lingvistica și teoriile literare, asupra modelului interpretativ specific fiecărei paradigme. În puținele cazuri (C. Bell, 1997; J. Maisonneuve, 1988; M. Segalen, 1998) În care această perspectivă trece În plan secund, tratarea diverselor tipuri de ceremonii este sumară și incompletă (spre exemplu, În mod neașteptat, Catherine Bell ignoră un rit de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
impuse de cultura cercetătorului (marcat de cadrele mentalității europene și de interesele abordării științifice) asupra Înțelegerii și consemnării exacte a acțiunilor și concepțiilor „Celuilalt”; c) punerea În evidență a diferențelor de interpretare ale aceluiași fenomen, datorate apartenenței la o anume paradigmă teoretică (vezi discuțiile din V. Argyrou, 2002; M. Fisher, 2003; M. Kearny, 2004 etc.). Obiectivul meu principal a fost să ofer tânărului cercetător instrumentele necesare pentru identificarea unui fenomen ritual sau mitologic, pentru recunoașterea genului și speciei În care acesta
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îl elimină pe celălalt, la sugerarea unui sistem de comutări și congruențe, bazate pe utilizări nuanțate, contextuale, În care mythos capătă diferite accepțiuni, În funcție de conceptul În raport cu care este gândit (logos, aletheia, palaia), de intențiile autorilor și de valorile culturale specifice paradigmelor (istorie, filosofie, retorică etc.) În care apare. Exprimând acestă viziune, C. Calame (1999, p. 142) afirmă: Asemenea altor forme de discurs, așa-numitele „narațiuni mitice” nu sunt cu nimic mai puțin logice, mai puțin „raționale” decât discursul teoretic și raționat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
individului, religia pe cele ale societății. Magia nu are criterii morale, religia este fundamentată pe valorile etice. În adâncul ei, opoziția dintre religie și magie este subîntinsă de cuplurile binare spiritual vs pragmatic, reflexiv vs activ, rațional vs irațional. Această paradigmă, dominantă În intepretările antropologiei victoriene (dar evidentă și În multe abordări ulterioare), se Întemeiază pe o viziune aparte asupra religiei, viziune făurită În Europa postmedievală, sub influența mișcărilor reformiste: Un ideal eterat al religiei răzbate din toate aceste distincții. Religia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
timpului. A vindeca trebuie să fie un act de recreare, de creație corectivă, de bătălie cosmică menită să triumfe asupra și să anihileze puterile primordiale ale răului” (p. 228). După V. Lanternari (1987, vol. IX, pp. 307-308) există două mari paradigme simbolice care explică boala și indică tipul adecvat de vindecare magică: Conform primei concepții, răul provine dintr-o pedeapsă divină pentru un comportament greșit al pacientului sau al unei rude a acestuia. De Îndată ce consecințele acestui act sunt Îndepărtate, vindecarea pacientului
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ființele divine nu intervin și numai oamenii pot să contracareze răul, prin procedee magice. În aceste sisteme niciun efort nu este făcut pentru restaurarea echilibrului social sau etic și singurul lucru important este eficiența magicienilor sau a vrăjitorilor. Cele două paradigme simbolice nu sunt exclusive, ele pot coexista În aceeași civilizație. În folclorul românesc, vindecarea de deochi presupune invocarea și contribuția unor figuri ale religiei creștine (precum Maica Domnului), dar și acte de medicină magică. Vindecarea de răul produs de iele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]