3,503 matches
-
quel desiderio ardentissimo di tradurre e far mio quello che leggo (...) Non mi concede Ella di leggere oră Omero Vergilio Dante e gli altri sommi? Io non șo se potrei astenermene perché leggendoli provo un diletto da non esprimere con parole, e spesso mi succede di starmene tranquillo e pensando a tutt'altro, sentire qualche verso di autor classico che qualcuno della mia famiglia mi recita a caso, palpitare immantinente e vedermi forzato di tener dietro a quella poesia Giacomo Leopardi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
e ordinato da Prospero Viani, Le Monnier, Florența, 1849, p. 27. 427 Limba antică prin excelență este, pentru Leopardi, greacă deoarece în essa può dirsi che concepita appena un'idea per nuova ch'ella sia è già fatta la nuova parolă che l'esprima, Zibaldone, 927, cfr. și Tristano Bolelli (op. cît., p. 11), care observa faptul că Leopardi ține seama și de diferențele dintre dialectele limbii grecești despre care vorbește în numeroase pagini ale cugetărilor (Zibaldone, 12-13 aprilie 1821, 20
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
scrie Mariei Cumani: confronta la traduzione tentata da Foscolo della stessa ode, e vedrai quanto îl melodramma abbia reso ridicolă quella purissima poesia. E quella di Pascoli? Quasimodo-Cumani, op. cît., p. 79. Cfr. Violetta Pedalino, Tra "Intervalli di silenzio": le parole ritrovate di Quasimodo traduttore. Concordanza delle traduzioni poetiche, Dottorato di ricerca în italianistica, XVI Ciclo, Lessicografia e semantica dell'italiano letterario, vol. I, Cătănia, 2005, p. 46. 447 Leopardi afirmă că acolo unde cei doi traduseseră salme (Foscolo) și corpi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
me, non senza grande importanza a chi vuol veramente conoscere Omero, e i suoi tempi, e îl loro modo di pensare. Questa infedeltà, non di stile e di voci solo, mă di sostanza e di senso, nata dall'applicare alle parole d'Omero le opinioni contemporanee a' traduttori; questa infedeltà, dico, commessa nel primo principio del poema, anche da' traduttori più fedeli, dotti ed accurati, e în un caso în cui le parole son chiare e note, mostră quanto sia ancoră
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sostanza e di senso, nata dall'applicare alle parole d'Omero le opinioni contemporanee a' traduttori; questa infedeltà, dico, commessa nel primo principio del poema, anche da' traduttori più fedeli, dotti ed accurati, e în un caso în cui le parole son chiare e note, mostră quanto sia ancoră imperfetta l'esegesi omerica (e în generale degli antichi), e quanto spesso și debba trovare ingannato, quanto spesso insufficientemente informato, chi per conoscere Omero, e gli antichi, e i loro tempi, costumi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
se ancoră perdura în una zona storicamente evasiva della cultură nazionale, è morta nello spirito delle generazioni nuove, Salvatore Quasimodo, Tutte le poesie, îngrijit de Gilberto Finzi, Mondadori, Milano, 1995, p. 269. 455 È una splendida mistura di arte della parolă, di metrica, di sillabazione lessicale e fonica: un risultato che difficilmente verrà uguagliato dai traduttori successivi, Gilberto Finzi, "Itinerario di Salvatore Quasimodo", Salvatore Quasimodo, 1971, op. cît., p. XVI. 456 Pensate al destino di Leopardi, (...) perché Leopardi, come Vergilio, chiude
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
textului inițial deoarece el trebuie să poată gândi instinctiv în acea limba, în absența controlului rațiunii. Discutând procedeele traducerii, Leopardi dă dovadă de o covârșitoare modernitate. El refuză categoric știrbirea textului de pornire din care trebuie păstrat fiecare cuvânt: Nelle parole și chiudono e quasi legano le idee come negli anelli le gemme, anzi s'incarnano come l'anima nel corpo, Zibaldone, 2584. El militează și pentru că limba țintă să nu fie forțată să accepte calcuri sau barbarisme. Este de acord
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Ovidio, Îl Vangelo secondo Giovanni, Shakespeare sono stați gli incontri poetici di molti anni di lavoro. Anni di lente letture per giungere, mediante la filologia, a rompere lo spessore della filologia; a passare, cioè, dalla prima approssimazione letterale linguistica della parolă, al suo intenso valore poetico. Non nel corpo di una poetica della parolă, mă în quello della sua concretezza, della rappresentazione visiva (e non per allusione) dell'oggetto richiamato. Perché la purezza della poesia di cui s'è parlato tanto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
anni di lavoro. Anni di lente letture per giungere, mediante la filologia, a rompere lo spessore della filologia; a passare, cioè, dalla prima approssimazione letterale linguistica della parolă, al suo intenso valore poetico. Non nel corpo di una poetica della parolă, mă în quello della sua concretezza, della rappresentazione visiva (e non per allusione) dell'oggetto richiamato. Perché la purezza della poesia di cui s'è parlato tanto în questi anni non è stată da me înțesa come eredità del decadentismo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îl dolce / sonante flauto delle molte voci; În me Eros. 487 E questa voce ignota / a noi per sillabe risuona. 488 Violetta Pedalino, op. cît., p. 3, p. 24. 489 Idem, p. 28. 490 Io pensavo dire a te quelle parole (la traduzione dal greco la troverai trascritta dietro questo foglio) della poesia più altă dell'antichità e quello che di greco c'è nel mio sangue și è svegliato. (...) forse sono riuscito (mă non sono ancoră contento) a ritrovare la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dei piů intenși, no) perché la lettura del testo greco da immediatamente tutto quello che îl poeta voleva rendere. Sono inizi di canto, momenti di grande abbandono (...) Naturalmente è una Saffo vedută e sentita da me, ed ecco che quelle parole suonano come nelle mie migliori liriche, idem, scrisoare din 19 iulie 1937. 492 Quella gran donna di Saffo di cui abbiamo poco più che niente, "Della fama di Orazio presso gli antichi", Scritti letterari di Giacomo Leopardi, îngrijit de Giovanni
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nemiche lance / Per amor di costei ch'al Sol vi diede; (All'Italia). 509 Nel mio cuore finì la loro storia / quando caddero gli alberi e le mura / tra furie e lamenti fraterni nella città lombarda. / Mă io scrivo ancoră parole d'amore, / e anche questa è una lettera d'amore / alla mia terra. Scrivo ai fratelli Cervi / non alle sette stelle dell'Orsa: ai sette emiliani / dei câmpi. Avevano nel cuore pochi libri, / morirono tirando dadi d'amore nel silenzio
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fin du XIXe siècle), l'avant-texte est comme une sorte de méditation à haute voix sur la possible "mise en œuvre", un jeu d'hypothèses, d'alternatives, de questions-réponses, d'évaluations autoréflexives à propos d'un projet d'écriture, une parole de soi à soi. Le manuscrit serait donc un écrit dont la seule fonction serait de préparer un autre écrit. [...] L'avant-texte constitue donc une sorte de dialogue de l'auteur avec lui-même.] 43 Receptarea diferenței de nume descrisă de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
poeziei, "Observator cultural", (9) 2000 Cristea, Dan, Faptul de a scrie, București, Cartea Românească, 1980. Cristea, Radu Călin, Ecuații de gradul II, în "Familia", 12 (1985). Cristea, Valeriu, Domeniul criticii, București, Editura Cartea Românească, 1976. Cugno, Marco, Dall'ombra delle parole all'ombra della realtà: i racconti fantastici di Ana Blandiana (" De la umbra cuvintelor la umbra realității. Povestirile fantastice ale Anei Blandiana"), în Ana Blandiana, Progetti per il passato e altri racconti, traduzione e postfazione ("Proiecte de trecut și alte povestiri
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Editura Republicii Populare Socialiste România, 1980, p. 621. 55 Ibidem, p. 621. 56Ibidem, p. 622. 57Vezi, Joaquín María Aguirre Romero, Ana Blandiana o poetică a umilinței, în "Observator cultural", nr. 486, august 2009, p. 17. 58Marco Cugno, Dall'ombra delle parole all'ombra della realt‡: i racconti fantastici di Ana Blandiana ( ÑDe la umbra cuvintelor la umbra realit"ții. Povestirile fantastice ale Anei Blandiana"), în Ana Blandiana, Progetti per il passato e altri racconti, traduzione e postfazione ("Proiecte de trecut și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
povestiri", traducere și postfață), Milano, Edizioni Anfora, 2008, p. 141. 59 Vezi, Ibidem, p. 141. 60Vezi, Joaquin Maria Aguirre Romero, Ana Blandiana O poetică a umilinței, în "Observator cultural", nr. 486, august 2009, p. 17. 61Marco Cugno, Dall'ombra delle parole all'ombra della realt‡: i racconti fantastici di Ana Blandiana ( ÑDe la umbra cuvintelor la umbra realit"ții. Povestirile fantastice ale Anei Blandiana"), în Ana Blandiana, Progetti per il passato e altri racconti, traduzione e postfazione ("Proiecte de trecut și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
e opposizione", in Romania Orientale, IV-V, 1991-1992, Roma, Bagatto Libri, p. 69-74; Atti del convegno L'intellettuale e la rivoluzione: l'esempio rumeno (Roma, 13-16 mai 1991), ed. Angela Tarantino si Luisa Valmarin, apud. Marco Cugno, Dall'ombra delle parole all'ombra della realtà: i racconti fantastici di Ana Blandiana (" De la umbra cuvintelor la umbra realității. Povestirile fantastice ale Anei Blandiana"), in Ana Blandiana, Progetti per il passato e altri racconti, traduzione e postfazione ("Proiecte de trecut și alte povestiri
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ca sistem de valori virtuale) într-un context particular, concret, materializat, în termenii lui Benveniste este limba așa cum apare ea în fragmentele de comunicare ale unei persoane reale. Această punere în opoziție face trimitere, fără îndoială, la distincția saussuriană langue parole și, de asemenea, vizează și diferența dintre limbă sau limbaj natural înțeles ca sistem împărtășit de membrii unei comunități, respectiv discursul ca producere concretă de secvențe succesive (enunțuri) cu un anumit scop, într-o situație bine determinată. Această diferență, consideră
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
neșters, destinate să triumfe în fața timpului, uitării, erorii, minciunii. 3. Este o practică infinită, în care se angajează orice subiect, și această practică se opune în consecință simplei transcrieri de mesaje; scriitura intră în opoziție în modul acesta când cu Parole (în primele două cazuri), când cu Écrivance (în al treilea). Sau încă, după utilizări și după filosofii: un gest, o Lege, o juisare"287. Accentuarea plăcerii ca o componentă a scriiturii se află în strânsă legătură cu acceptarea pluralității ei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
III, p. 161) b) Când propoziția atributivă circumstanțială are verbul predicat sau din structura predicatului la modul infinitiv, dacă admitem că infinitivul este un mod predicativ. Exemplu: Îți arăt cu jurământ Că a nu sta la cuvânt Ș-ați strica parola-ndată Nu te credeam niciodată („Poeții Văcărești”, după V. Hodiș, art. cit., II, p. 144) c) Când propoziția atributivă circumstanțială are verbul predicat sau din structura predicatului la modul gerunziu, dacă admitem că gerunziul este un mod predicativ. Exemplu: Tresărind
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
face o legătură între ele, locurile alese pentru întîlniri sau discuții trebuie să asigure acestor ceremonii secretul deplin. Pregătiți, după cum arată abatele Barruel, în conformitate cu o adevărată pedagogie a secretului, oamenii Complotului sînt, înainte de toate, "instruiți cum să se ascundă". Practica parolelor, folosirea semnelor de recunoaștere, utilizarea codurilor cifrate, reînnoite periodic, consacră inițierea lor. Toate instrucțiunile, mai spune Barruel referitor la Iluminații din Bavaria, se transmiteau fie printr-un limbaj inițiatic, fie printr-un cifru special, fie pe căi secrete. De teamă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sociologia antisemitismului face să apară un fel de amalgam ciudat, în care sînt adunați reprezentanți ai clerului obișnuit, ai micilor comercianți, ai unei nobilimi rurale în declin și ai vechilor bresle din orașe 18 ("Curios ziar, se spune despre "Libre Parole" al lui Drumont, pe care-1 citesc preoții de țară și vechii comunarzi!"). Neliniște, dezordine, incertitudine și pizme s-au cristalizat în jurul acelei imagini blestemate a evreului (sau a francmasonului, sau, mai mult, a evreului francmason) omniprezent, spoliator și cuceritor. Mecanismul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
căror invitați se pretează la sacrilegii (mai ales), la maculări (ale azimei), adică la invocarea demonilor. Pentru mulți, de altfel, aceste "loji secrete" nu sînt altceva decît o emanație a "puterii evreiești". "V-am arătat deja, scrie Drumont în "Libre parole" din 19 august 1889, că francmasoneria era de origine evreiască și că evreii, de la război încoace mai ales, numai ei stăpîneau lojile." A se citi, pe această temă, Copin-Albanelli, Conspirația evreiască în lumea creștină, La Renaissance franșaise, Paris, 1909; Mgr
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
2, banal de altfel și de scurtă întindere, secvența tranzacțională presupune prezența a trei schimburi intercalate. Nu ne rămâne acum decât să definim felul în care aceste unități formează schimbul de replici. În mod evident, intervenția sau replica (tour de parole) nu este o unitate ierarhică. Ea reprezintă doar cea mai mare unitate monologală. Însă, aici ne interesează natura celei mai mici unități monologale precum: succesiunile [a], [b], [a'], [b'], [c], [c'], [d] și [d'], extrase din textul de mai devreme
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Paris, P.U.F. FAUCONNIER G. 1984: Espaces mentaux, Minuit, Paris. FAYOL M. 1987: "Vers une psycholinguistique textuelle génétique: l'acquisition du récit", in Connaître et le dire, G. Pieraut-Le Bonniec coord., Mardaga, Bruxelles. FLAHAUT F. 1979: "Le Fonctionnement de la parole", Communications nr. 30, Paris, Le Seuil. FONTANIER P. 1977: Les Figures du discours, Paris, Flammarion, coll. Champs (ed. I 1821). FOUCAULT M.: 1966: Les Mots et les choses, Paris, Gallimard. 1969: L'Archéologie du savoir, Paris, Gallimard. Le Français aujourd
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]