4,933 matches
-
desen de lumină noaptea. Lăudau tocmai această modificare a concepției pentru a face posibilă construirea unei biserici în acest veac. În anticamera lui Pomponescu se petrecură două accidente grave în substanța lor, amândouă provocate de oameni fără experiența locului. Un partizan întrebă pe ministru de ce a renunțat să construiască mult anunțata Catedrală a Neamului, punând pe altul s-o construiască. Altul, un preot, comise această gafă: - Domnule ministru, ați văzut minunata catedrală pe care o ridică domnul arhitect Ioanide? Cred că
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
află un om de bine să împiedice această îndrăzneală? . - Pentru ce-mi spui mie, declară sumbru Pomponescu. Cedrept am să mă amestec? Există o opinie publică. Cine are o obiecție de făcut, să și-o exprime. În urma acestei declarații, câțiva partizani solicitanți compuseră o serie de articole împotriva modernismului în arhitectură, aplicat îndeosebi la clădirile sacre, încercînd a le plasa în marile gazete. Cum nici unul din ei nu era cunoscut în presă, iar opiniile lor n-aveau nici o competență, ziarele mari
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de Arhitectură? Aud că sunt turburări. . - Se vorbește de un incident la cursul lui Ioanide. . - Mi s-a spus, corectă Pomponescu, c-a fost o agitațiecare l-a împiedicat să țină curs. . Pomponescu reuși a determina, prin sugestie, pe un partizan, să strecoare într-o gazetă știrea "turburărilor de la cursul arhitectului Ioanide". Rectoratul școlii fu nevoit, cu toată repulsia de a scoate un eveniment din neant, să dea un comunicat "că nu se petrecuse absolut nimic la acea școală", motiv de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fine, făcu ocolul ambasadelor și legațiilor. - Aidez-moi, mon cher ambassadeur, striga ea, les misérables vont massacrer nos pauvres enfants!1 Era cam paradoxal să se ceară reprezentantului Franței sau al Angliei, state în război cu Germania, să intervină în favoarea unor partizani ai Germaniei, adăpostiți de Legația germană. Totuși, din considerații subtile, aceștia interveniră și în același timp transmiseră pe cale diplomatică mesajele pe care familia Hangerliu și anexele sale le trimiteau rudelor în străinătate. Din motive de politică externă, guvernele respective nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pomponescu era afectuos și se umbrea din cauză că din mulțimea de cunoscuți alesese pe cel mai candid, după opinia sa, căruia voia să-i facă favoarea unei confesii sincere. O neglijență din partea acestuia cântărea mai mult decât o felonie a unui partizan. Om cu un număr enorm de cunoscuți și de rude, Pomponescu era mereu în căutarea unui prieten, pe care îl dorea sau mai bătrân decât el, sau mai tânăr. l se părea că numai astfel, cu multă experiență sau încă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la lirism ca în nuvelistica de la noi, ci la invidie." Pentru înțelegerea noastră de astăzi considerabil evoluată în sensul complexității modului de a pune problema romanului, nu încape indoială că o părere ca aceasta, artificial limitată, este greu de admis. Partizan al unui realism de concepție clasică, autorul Enigmei Otiliei deplânge faptul că romancierul român revelă prea adesea un spirit de gazetar având "despre realitate o noțiune sinonimă cu contingența". Ca remediu pentru o asemenea stare de lucruri, într-o literatură
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
contrar tradiției socratice, că virtutea etică nu poate fi învățată din cărți și că educația morală e, in primă instanță, o chestiune de formare a unor deprinderi prin mecanismul cvasi - pavlovian al recompense și pedepsei (tocmai de aceea el e partizanul metodei spartane de a educa moral masa indivizilor prin legi severe; etica sa e departe de a fi una complet indiferentă la legi). Caracterul omului e, în primă instanță, produsul deprinderii, al unei modelări dirijate social. Dar, în același timp
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
și de dragul acțiunilor însele” (1144a, 1.25) În plus, legile sunt la răndul lor produsul înțeleptului practic. Ele au asociate penalizări care duc, cu mai multă sau mai puțină aproximație, la formarea unui caracter bun. Tocmai de aceea Aristotel e partizanul metodei spartane de educare morală a comunității prin legi ferme, impuse de un rege înțelept și deplănge lăsarea fenomenului educației morale la voia întămplării, așa cum se întămplă sin păcate în majoritatea cetăților. Cu precizarea că nici educația prin legi generale
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
din sânul ei s-ar putea pune în aceiași termeni ca și în cazul oricărei alte unități sociale a investigației antropologice. Aceasta ne-ar trimite la dezbaterile ridicate de exemplu de microistorie, în care se confruntă, după J. Revel 66, partizanii unui "principiu de variație al scării" științific fecund celor care susțin teza întâietății microsocialului în ordinea cauzalității. La un alt nivel, tradiția metodologică în antropologie obligă prin urmare, când întreprinderea este construită ca obiect privilegiat, la evitarea riscului de a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
convingătoare în fața întreprinderilor mondiale, necăutând nicio justificare etico-socială în compensarea obiectivelor de expansiune. În paralel, trebuie făcută desigur distincția între două orientări posibile în repunerea în cauză a raporturilor dintre muncă și producerea legăturii sociale. Cea dintâi se referă la partizanii dezvoltării liberale a pieței mondiale: tendința acestora este să caute elemente pentru cauza lor în reflecțiile actuale asupra ancorării istorice punctuale a centralității muncii în modurile de structurare societală. De fapt, desubstanțializarea rolului fondator al muncii se integrează cu ușurință
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cea a muncii, se conformează acestei logici de contabilizare a "bogățiilor" și a economiei. Tocmai în momentul în care pretind că i se opun, ele participă, sub forma mimului, la extinderea raționalității formale a rentabilității acesteia. Unul dintre fervenții ei partizani poate justifica astfel o "economie solidară", a cărei vocație ar fi de a păstra sau de a reconstrui "legătura socială", invocând o enigmatică "rentabilitate socială"114. Pot fi observate așadar diferitele regimuri de înscriere a raporturilor comerciale și de reconstrucție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
nu se poate situa decât într-un raport de forță, care e o simplă concretizare locală a sistemului coercitiv de ansamblu instaurat de puterea colonială. Această structură sătească de violență va fi deosebit de sensibilă în ceea ce privește șefia de la Congo-Ocean: înconjurat de partizanii săi, șeful, în numele administratorului, exercită o dictatură despotică și fără scrupule. Prin urmare, cele două elemente constitutive ale acestei șefii sunt exterioritatea determinării și un raport de forță cu satul. Șeful se află într-un fel plasat în afara satului, el
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
necesare, cele ale culturii dezvoltau o perspectivă comprehensivă, de căutare a semnificațiilor acțiunilor individuale și a interdependențelor dintre ele. În plus, pluridisciplinaritatea apropia între ele sociologia proaspăt apărută, istoria, economia, deși această dezbatere îi separa deja, în cadrul fiecărei științe, pe partizanii unei abordări "pozitiviste" și "descriptive" a fenomenelor culturale ca fenomene naturale de partizanii unei alte abordări, "comparativă" și "normativă", centrată pe diversitatea, relativitatea și contrastul culturilor. Wilhelm Dilthey (1833-1911) a încercat să dea un fundament științelor morale ale culturii sau
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
individuale și a interdependențelor dintre ele. În plus, pluridisciplinaritatea apropia între ele sociologia proaspăt apărută, istoria, economia, deși această dezbatere îi separa deja, în cadrul fiecărei științe, pe partizanii unei abordări "pozitiviste" și "descriptive" a fenomenelor culturale ca fenomene naturale de partizanii unei alte abordări, "comparativă" și "normativă", centrată pe diversitatea, relativitatea și contrastul culturilor. Wilhelm Dilthey (1833-1911) a încercat să dea un fundament științelor morale ale culturii sau ale spiritului prin hermeneutică, înțeleasă ca interpretare a "urmelor" sau a manifestărilor spiritului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
rodul muncii tale, dreptul de a munci, de a te dezvolta, de a-ți exercita facultățile, așa cum crezi de cuviință, fără ca statul să intervină altfel decât prin acțiunea sa protectoare, înseamnă libertate. Și nu pot încă să înțeleg de ce numeroșii partizani ai sistemelor opuse lasă să subziste pe drapelul Republicii cuvântul libertate. Se spune că unii dintre ei l-au șters pentru a-l înlocui cu cuvântul solidaritate. Aceștia sunt cei mai sinceri și mai consecvenți. Numai că ar fi trebuit
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
probabil crude să diminueze puțin credința noastră în Stat și să o mărească pe aceea în Umanitate. Voi încheia cu câteva cuvinte asupra Asociației pentru Libertatea Schimburilor 25. I s-a reproșat mult acest titlu. Avdersarii săi s-au bucurat, partizanii săi s-au mâhnit de ceea ce ce atât unii cât și ceilalți considerau ca fiind o greșeală. "De ce semănați în felul acesta neliniște? spuneau aceștia din urmă. De ce înscrieți pe drapelul vostru un principiu? De ce nu vă mărginiți să reclamați
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
rodul propriei munci, cu alte cuvinte de Proprietate, și de aceea l-am preferat 57. Bineînțeles, știam că acest cuvânt ne va ridica destule dificultăți. El afirma un principiu și, din acest moment, trebuia să rânduiască printre adversarii noștri toți partizanii principiului opus. Ba mai mult, el provoca o repulsie extremă chiar și acelor oameni cei mai dispuși să ne secondeze, adică negustorilor, mult mai preocupați atunci de a reforma vama decât să înfrângă Comunismul. Le Havre, deși simpatiza cu vederile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
propus de asemenea Adunării un vast plan de reforme financiare, cuprinzând ansamblul serviciilor publice. Un astfel de plan nu putea fi pe gustul Adunării, dar publicat sub formă de broșură 74 el a recrutat și recrutează în fiecare zi numeroși partizani ai cauzei reformelor economice. În discuția privind coalițiile, Bastiat a susținut, împotriva legiștilor majorității, și mai ales împotriva domnului de Vatimesnil, dreptul pe care îl posedă lucrătorii, fie în mod izolat, fie în mod concertat, de a refuza să își
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de muncă șomerilor (n. tr.). 32 Alphonse Marie Louis de Prat de Lamartine (21 octombrie 1790-28 februarie 1869), poet, dramaturg, prozator și om politic francez. În timpul Revoluției de la 1848, Lamartine este ministru de externe în Guvernul provizoriu și, deși este partizanul unei reforme sociale, el adoptă o poziție moderată comparativ cu aripa stângă condusă de Louis Blanc. El este cel care semnează din partea Guvernului provizoriu decretul de abolire a sclaviei redactat deVictor Schoelcher în data de 4 martie 1848 (n. tr
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
{EminescuOpIX 79} O SCRIERE CRITICA După faimoasele critice, în sine bine scrise, ale d-lui Maiorescu, trebuia neapărat să iasă la lumină și o școală a sa de partizani care, minus spiritul de-o fineță feminină și minus stilul bun și limpede al d-sale, să aibă și ea aceleași defecte ce le are părintele, aceeași ridicare la nivelul secolului al 19, același aer de civilizațiune și gravitate cari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ridicat ca din nimica o oaste de ex- și aplicatori ai săi, tot așa, în analogie, după criticele numitului domn trebuia să, se ivească o școală întreagă de critici sau criticastri; singura diferință dintre amândouă școalele e doar asta, ca partizanii lui Kant știau d. e. că baronia nu aduce de moștenire știința sau geniul și că nu e destul ca să aibă cineva un privilegiu - chiar cu pajere mpăratească fie - pentru ca să aibă la dispozițiunea sa imperiul cel vast al științei și lumina
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai din puntul de vedere al glodului confaesunal cu care se 'mbală gura lui Ștefan cel Mare; ci încă și din acela că pune broșura toată în lumina ei adevărată și arată scopul cel adevărat al ei. Autorul se vede partizan al unei libertăți care, mulțămită simțului celui sănătos al bucovinenilor, va rămânea pentru ei un ideal etern nedorit; și apoi manifestă o ură cumplită și strivitoare contra glodului confaesunal, adecă confesional. Și de ce autorul e inamicul ideii confesionale, a acelora
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și Camerei și de a cere (prin vociferări negreșit) arestarea și condamnarea celor preveniți. Dacă mai alăturăm și știrea, adusă tot de Timpul, că pentru aceeași duminică aveau să se adune tot în Dealul Mitropoliei două - trei mii de cetățeni, partizani ai conservatorilor, atunci frumos bucluc a fi fost acolo. Toate aceste sunt știri pe cari le-am putut avea până ieri la 2 ore după amiazăzi, mai jos vom înregistra știrile ce ni vor sosi după aceasta. Opinia noastră anticipată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de dreapta". În ce mă privește, cred că refuzul de a lua în considerare importanța victimei și a inegalității în fața riscului de a fi victimă este o capcană mortală pentru orice alternativă politică credibilă. Astfel încât, dacă nu-i menajez pe partizanii facilităților represive și ai manipulărilor securitare, vreau totodată să zgudui imobilismul indus de hipercritică, de fapt un confortabil angelism. Pentru un pragmatism critic Pragmatismul critic de la care mă reclam nu se poate mulțumi nici să aștepte o soluție din "altă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Unii, lucizi, se plâng, ce-i drept, dar că... n-au primit-o niciodată. Nu suntem departe de a împărtăși această părere". În dezbaterea purtată în Québec timp de mai multe decenii (Gauvin, p. 36 et sq.), argumentele aduse de partizanii pedepsei corporale susțineau clar că abolirea acesteia ar antrena o recrudescență a violenței împotriva cadrelor didactice. Tema excesului de drepturi de care se bucură copiii este omniprezentă. Sentimentul este că s-a produs o "schimbare de mentalitate" care-i lasă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]