6,349 matches
-
în formă de crustă, ce devin prin deshidratare și înnegrire, formațiuni sclerotiforme de 1-4 mm în diametru, formațiuni ce sunt ușor implantate în tuberculi. La manevrarea acestora, microscleroții se pot desprinde și sfărâma în porțiuni mai mici, infestând solul. Agentul patogen Rhizoctonia solani Kühn. este forma sterilă a ciupercii Thanatephorus cucumeris (Frank.) Donk fam. Corticiaceae, ord. Aphyllophorales, cl. Hymenomycetes, subîncr. Basidiomycotina. Agentul patogen este polifag, atacând plante din peste 65 familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent întâlnit pe cartof, sfeclă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în tuberculi. La manevrarea acestora, microscleroții se pot desprinde și sfărâma în porțiuni mai mici, infestând solul. Agentul patogen Rhizoctonia solani Kühn. este forma sterilă a ciupercii Thanatephorus cucumeris (Frank.) Donk fam. Corticiaceae, ord. Aphyllophorales, cl. Hymenomycetes, subîncr. Basidiomycotina. Agentul patogen este polifag, atacând plante din peste 65 familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent întâlnit pe cartof, sfeclă, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de ADN care nu este prezentă la sușele virulente. Cercetările mai recente indică faptul că sușele de Rhizoctonia binucleate (raportate la specia Rh. violacea) sunt avirulente și capabile să protejeze plantele de atacul de Rh. solani. PREVENIREA ȘI COMBATEREA AGENȚILOR PATOGENI AI PLANTELOR DE CULTURĂ Pierderile de recoltă pe care agenții patogeni le produc culturilor agricole impun aplicarea unor măsuri dintre care unele sunt preventive sau profilactice iar altele sunt curative sau de combatere propriu-zisă. 6.1. Metode profilactice Alegerea terenului
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
recente indică faptul că sușele de Rhizoctonia binucleate (raportate la specia Rh. violacea) sunt avirulente și capabile să protejeze plantele de atacul de Rh. solani. PREVENIREA ȘI COMBATEREA AGENȚILOR PATOGENI AI PLANTELOR DE CULTURĂ Pierderile de recoltă pe care agenții patogeni le produc culturilor agricole impun aplicarea unor măsuri dintre care unele sunt preventive sau profilactice iar altele sunt curative sau de combatere propriu-zisă. 6.1. Metode profilactice Alegerea terenului pentru o anumită cultură se face ținând seama de cerințele pedoclimatice
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
1. Metode profilactice Alegerea terenului pentru o anumită cultură se face ținând seama de cerințele pedoclimatice, spre exemplu de faptul că o plantă cultivată într-o anumită zonă care necesită irigații de suprafață este mai ușor atacată de diverși agenți patogeni. Prin alegerea terenului, se pot evita suprafețele infestate cu unele microorganisme patogene de sol din genul Verticillium, Fusarium sau Rhizoctonia sau evitarea terenurilor ce conțin resturi organice, semințe, tuberculi sau rizomi infectați. Din această rezervă de inocul în anul următor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
seama de cerințele pedoclimatice, spre exemplu de faptul că o plantă cultivată într-o anumită zonă care necesită irigații de suprafață este mai ușor atacată de diverși agenți patogeni. Prin alegerea terenului, se pot evita suprafețele infestate cu unele microorganisme patogene de sol din genul Verticillium, Fusarium sau Rhizoctonia sau evitarea terenurilor ce conțin resturi organice, semințe, tuberculi sau rizomi infectați. Din această rezervă de inocul în anul următor pot să apară numeroși patogeni ce vor infecta părțile subterane sau foliajul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pot evita suprafețele infestate cu unele microorganisme patogene de sol din genul Verticillium, Fusarium sau Rhizoctonia sau evitarea terenurilor ce conțin resturi organice, semințe, tuberculi sau rizomi infectați. Din această rezervă de inocul în anul următor pot să apară numeroși patogeni ce vor infecta părțile subterane sau foliajul plantelor. Stabilirea epocii la care se face plantarea sau însămânțarea trebuie determinată în așa fel încât condițiile pedoclimatice să fie optime pentru planta gazdă și cât mai puțin favorabile pentru agenții patogeni sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
numeroși patogeni ce vor infecta părțile subterane sau foliajul plantelor. Stabilirea epocii la care se face plantarea sau însămânțarea trebuie determinată în așa fel încât condițiile pedoclimatice să fie optime pentru planta gazdă și cât mai puțin favorabile pentru agenții patogeni sau, momentul însămânțării să se afle, după ce cantitatea de inocul infecțios a scăzut sub nivelul de periculozitate. Una dintre cele mai importante măsuri profilactice este aceea de a planta sau semăna plante și semințe sănătoase testate, iar pe parcursul perioadei de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ar putea constitui surse de inocul prin diseminarea sporilor care să producă infectarea plantelor sănătoase din culturi. Eliminarea gazdelor intermediare, în cazul ruginilor sau a plantelor rezervoare de virus este o altă cale pentru a întrerupe ciclul evolutiv al agenților patogeni. Măsurile de igienă fitosanitară fac parte integrantă din complexul de măsuri preventive a bolilor plantelor, fără aplicarea lor corectă micșorându-se efectul tuturor celorlalte metode de protecție. Igiena fitosanitară presupune mai multe măsuri printre care: arderea sau îngroparea resturilor vegetale
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
lor corectă micșorându-se efectul tuturor celorlalte metode de protecție. Igiena fitosanitară presupune mai multe măsuri printre care: arderea sau îngroparea resturilor vegetale ale plantelor bolnave; distrugerea plantelor din flora spontană ce fac parte din cercul de plante gazdă al patogenilor plantelor cultivate; curățirea pomilor de ramuri parțial atacate; irigarea plantelor cu apă care să nu conțină agenți infecțioși; -sortarea materialului semincer sau materialului de plantat cu eliminarea celui atacat. Măsuri agrofitotehnice. Intervențiile asupra mediului înconjurător pot feri plantele de îmbolnăviri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
materialului semincer sau materialului de plantat cu eliminarea celui atacat. Măsuri agrofitotehnice. Intervențiile asupra mediului înconjurător pot feri plantele de îmbolnăviri. Astfel, scăderea în spațiile protejate a umidității atmosferice, dublată de creșterea temperaturii mediului, duce la diminuarea atacului unor agenți patogeni foliari ai tomatelor, ca Phytophthora infestans și Cladosporium fulvum și favorizează în schimb instalarea atacului de Leveillula taurica. În condiții de depozitare, produsele vegetale trebuie ținute la o temperatură și umiditate cât mai scăzute, nefavorabilă dezvoltării agenților patogeni. Umiditatea trebuie
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
unor agenți patogeni foliari ai tomatelor, ca Phytophthora infestans și Cladosporium fulvum și favorizează în schimb instalarea atacului de Leveillula taurica. În condiții de depozitare, produsele vegetale trebuie ținute la o temperatură și umiditate cât mai scăzute, nefavorabilă dezvoltării agenților patogeni. Umiditatea trebuie în așa fel reglată încât să se evite deshidratarea produselor depozitate ca legume și fructe, dar să nu favorizeze putrezirea umedă a acestora, produsă de bacteria Erwinia carotovora. Aplicarea sistemului de nutriție minerală al plantelor în exces a
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de nutriție minerală al plantelor în exces a dus în general la micșorarea rezistenței lor naturale. Astfel, azotul în doze mari produce o creștere a masei foliare și o slăbire a țesuturilor de rezistență, deci sporește sensibilitatea acestor plante la patogeni. Pe de altă parte, carența în potasiu produce o reținere a apei în țesuturi ceea ce le face mai vulnerabile la infecții. Aportul de calciu în sistemul de nutriție produce o rezistență a țesuturilor la putrezire prin stabilizarea substanțelor proteice și
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
o reținere a apei în țesuturi ceea ce le face mai vulnerabile la infecții. Aportul de calciu în sistemul de nutriție produce o rezistență a țesuturilor la putrezire prin stabilizarea substanțelor proteice și prin rezistența la acțiunea enzimelor secretate de agenții patogeni. Utilizarea rezistenței plantelor la boli este în general un mijloc de luptă foarte eficace și foarte economic pentru agricultură. Cu toate că pentru obținerea de soiuri sau hibrizi rezistenți trebuie făcute cercetări aprofundate, practica a scos însă în evidență faptul că acestea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de hectare, în jurul anilor 1960 pe 75 % din suprafața cultivată a S.U.A. erau utilizate varietăți rezistente. Se citează faptul că la lucernă și cereale pe 95-98 % din suprafețele cultivate se utilizau varietăți rezistente la unul sau mai mulți agenți patogeni sau dăunători (WALKER J.C., 1966). Cercetarea în domeniul rezistenței este de o stringentă necesitate pentru plantele a căror recoltă se consumă în stare proaspătă ca plantele furajere și legumicole la care lupta chimică ar duce la poluare și intoxicații. De
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în domeniul rezistenței este de o stringentă necesitate pentru plantele a căror recoltă se consumă în stare proaspătă ca plantele furajere și legumicole la care lupta chimică ar duce la poluare și intoxicații. De asemenea, pentru o serie de agenți patogeni de sol, nu se pot realiza metode economice de luptă chimică și trebuie să luptăm prin crearea de varietăți de plante rezistente. Se pot cita o serie de rezultate pozitive în această dificilă muncă: soiuri de grâu rezistente la tăciune
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
extinderea arealului de cultură a unor specii și soiuri de plante a dus implicit la dereglarea echilibrului existent între gazde și paraziții lor. În paralel cu introducerea de plante de cultură, în noi zone s-au introdus și noi agenți patogeni care au provocat aici calamități. Astfel, rugina pinului și ofilirea ulmilor sunt exemple de boli ce au produs epidemii după introducerea de noi plante gazdă în noi habitate, în domeniul silviculturii. Sistemul gazdă-parazit este mai stabil în culturile perene sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de îngrășăminte, scurtarea rotațiilor și extinderea monoculturii, folosirea irigațiilor în mod excesiv, au dus pe de o parte pe termen scurt la creșterea imediată a producției iar pe de altă parte pe termen lung au favorizat extinderea arealului unor agenți patogeni și creșterea pagubelor produse de aceștia. Metodele culturale, de luptă împotriva paraziților, sunt cele mai vechi și cele mai ușor de aplicat. Organizarea luptei prin aceste metode ducând la prevenirea apariției unor îmbolnăviri sau la suprimarea cauzelor îmbolnăvirilor. Pe parcursul unui
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
biologice și chimice dau rezultate economice foarte bune, salvând cantități însemnate de recoltă în special la culturile perene (furajere) sau în plantațiile de arbori și arbuști. În orice cultură pagubele sunt mai mari, când cerințele față de condițiile pedoclimatice ale agenților patogeni sunt identice cu cele ale plantelor gazdă. În practică uneori putem modifica mediul ambiant de așa natură încât, să nu se suprapună aceste cerințe, să nu coincidă momentele de maximă agresivitate și virulență a paraziților. Producerea de semințe și material
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se asigura izolarea spațială, însă tot în cadrul zonelor de favorabilitate maximă a culturii respective. Umiditatea necesară unor culturi semincere va fi asigurată prin diferite sisteme de irigație, prin brazdă și mai puțin irigarea prin aspersiune care favorizează difuzarea sporilor agenților patogeni ai bolilor foliare. Materialul inițial de la care se pleacă în munca de producere a semințelor și a materialului de plantat trebuie să fie liber de virusuri, bacterii și ciuperci. În același timp, trebuie luate măsuri în vederea izolării culturilor de vectorii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de vectorii ce pot vehicula germenii de virusuri, bacterii sau ciuperci. În consecință, dacă vrem să asigurăm o izolare spațială eficace, trebuie să cunoaștem distanța ce trebuie să o respectăm în funcție de modul de diseminare a parazitului. Dacă la unii agenți patogeni există și gazde intermediare sau un cerc mai larg de plante gazdă, trebuie să ținem seama și de acestea atunci când stabilim mărimea spațiul de izolare. Evitarea monoculturii este una dintre metodele profilactice care dă bune rezultate. Deși în unele regiuni
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dă bune rezultate. Deși în unele regiuni se mai practică monocultura, această metodă are în timp, efecte negative asupra nivelului producției. În cazul practicării monoculturii la plante floricole din aceeași familie botanică ca și a rotației de scurtă, se dezvoltă patogeni specifici ai acestor plante sau patogeni comuni din genul Fusarium. Alegerea epocii de semănat sau plantat, este una din metodele de prevenire a instalării unor agenți patogeni în culturi. Astfel, plantele ce necesită temperaturi mai scăzute la semănat, dacă sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
regiuni se mai practică monocultura, această metodă are în timp, efecte negative asupra nivelului producției. În cazul practicării monoculturii la plante floricole din aceeași familie botanică ca și a rotației de scurtă, se dezvoltă patogeni specifici ai acestor plante sau patogeni comuni din genul Fusarium. Alegerea epocii de semănat sau plantat, este una din metodele de prevenire a instalării unor agenți patogeni în culturi. Astfel, plantele ce necesită temperaturi mai scăzute la semănat, dacă sunt semănate prea devreme pot fi atacate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
floricole din aceeași familie botanică ca și a rotației de scurtă, se dezvoltă patogeni specifici ai acestor plante sau patogeni comuni din genul Fusarium. Alegerea epocii de semănat sau plantat, este una din metodele de prevenire a instalării unor agenți patogeni în culturi. Astfel, plantele ce necesită temperaturi mai scăzute la semănat, dacă sunt semănate prea devreme pot fi atacate de specii de Pythium sau Rhizoctonia. Temperatura neadecvată a solului influențează secretarea de acizi aminici în zona preradiculară, aceștia favorizând atacul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Astfel, plantele ce necesită temperaturi mai scăzute la semănat, dacă sunt semănate prea devreme pot fi atacate de specii de Pythium sau Rhizoctonia. Temperatura neadecvată a solului influențează secretarea de acizi aminici în zona preradiculară, aceștia favorizând atacul diferiților agenți patogeni. Temperaturile scăzute favorizează în acest mod putrezirea rădăcinilor. Secretarea de astfel de substanțe este mai abundentă în jurul semințelor care nu au tegumentul intact și acestea sunt cele mai sensibile la patogeni. Dacă solul este slab aerat, bogat în bioxid de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]