4,633 matches
-
și Petre Vladcovschi, Editura Junimea, Iași. Eminescu, Mihai, 1977b, Scrieri pedagogice, ediție critică de Mihai Bordeianu și Petre Vladcovschi, Editura Junimea, Iași. Eminescu, Mihai, 1981, Fragmentarium, ediție de Magdalena D. Vatamaniuc, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mărăcineanu, Dumitru, 1925, „Eminescu pedagog”, în Convorbiri literare, noiembrie. Neculau, Adrian, 1989a, „Școala n-ar trebui să fie o magazie de cunoștințe străine”, în Collegium, 5, Iași. Neculau, Adrian, 1989b, „Eminescu - pedagog social”, în Revista de pedagogie, nr. 7-9. Neculau, Adrian, 1989c, „M. Eminescu - preocupări
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de Magdalena D. Vatamaniuc, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mărăcineanu, Dumitru, 1925, „Eminescu pedagog”, în Convorbiri literare, noiembrie. Neculau, Adrian, 1989a, „Școala n-ar trebui să fie o magazie de cunoștințe străine”, în Collegium, 5, Iași. Neculau, Adrian, 1989b, „Eminescu - pedagog social”, în Revista de pedagogie, nr. 7-9. Neculau, Adrian, 1989c, „M. Eminescu - preocupări de psihologie”, în Revista de psihologie, tomul 35, 4, pp. 281-290. Neculau, Adrian, 1993, „O concepție coerentă despre școală și educație”, în Educația: ieri-astăzi-mâine. Buletinul Seminarului Pedagogic
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Adrian, 1993, „O concepție coerentă despre școală și educație”, în Educația: ieri-astăzi-mâine. Buletinul Seminarului Pedagogic, 5, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iași. Onicescu, Octav, 1976, „Componente științifice ale gândirii eminesciene”, în Manuscriptum, VII, nr. 4, pp. 61-62. Șoimescu, Ștefan, 1939, „Eminescu pedagog”, în Convorbiri literare, iunie-septembrie. Ștefan, Mircea, 1956, M. Eminescu - revizor școlar, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București. Ungureanu, Constantin, 1934, M. Eminescu - pedagog național, Iași. Ungureanu, Gheorghe, 1977, Eminescu în documente de familie, Editura Minerva, București. Vatamaniuc, Dumitru, 1988
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Componente științifice ale gândirii eminesciene”, în Manuscriptum, VII, nr. 4, pp. 61-62. Șoimescu, Ștefan, 1939, „Eminescu pedagog”, în Convorbiri literare, iunie-septembrie. Ștefan, Mircea, 1956, M. Eminescu - revizor școlar, Editura de Stat Didactică și Pedagogică, București. Ungureanu, Constantin, 1934, M. Eminescu - pedagog național, Iași. Ungureanu, Gheorghe, 1977, Eminescu în documente de familie, Editura Minerva, București. Vatamaniuc, Dumitru, 1988, Eminescu, Editura Minerva, București. Zub, Alexandru, 1989, „O patologie socială”, în Cronica, 10 (1206), 10 martie. Seminarul Pedagogic al Universității din Iași (1899-1948) - o
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pe o concepție științifică, ci se inspiră dintr-un „diletantism” care merge până la „adânca neștiință” și „corupție morală”. Și care-și găsește expresia în „haosul, la care a parvenit în spirit, organizare și tehnică politica noastră culturală”. Se înregistra, credea pedagogul ieșean, o totală „lipsă de idei în organizare, de inventivitate în tehnică”, nu aveam o literatură pedagogică care „să flancheze cu pregătirea ei științifică opera politicii culturii”. În aceste condiții, singura „forță” pe care se putea conta „în stare actuală
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
având proporții nemaiîntâlnite până atunci în țara noastră. Aceasta a fost Extensiunea Universitară. În numai cinci ani, consemnează O. Ghibu în 1929, s-au ținut 873 conferințe, în 47 de orașe ale țării. Întâlnim, în tabelul și harta publicate de pedagogul ardelean (Ghibu, 1929, pp.76-77), nu numai toate localitățile urbane din Transilvania și Banat, ci și orașe din Muntenia (Pitești, Câmpina) și Moldova (Suceava, Roman). Asociația Extensiunea Universitară s-a înființat în toamna anului 1924, cu scopul de „a răspândi
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
întreg programului de ridicare culturală a satului”, de fapt cunoștințe teoretice și practice în domeniul propagandei culturale. Un alt animator cerea „elevilor” să pună „cea mai mare greutate pe cultivarea sufletului și inimii”, echipierul de mâine trebuind să fie „adevărat pedagog social pentru sat”, „educator al minții, al sufletului săteanului, să fie model și modelator, să fie și tehnician, și executor... pildă și pilduitor” (Popu, 1939, p. 192). Mai mult, acest doctor F. Popu pretindea chiar unele cunoștințe de psihosociologie, de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
consideră pe Pestalozzi și pe Fellenberg drept părinții spirituali ai cooperației elvețiene. Pedagogia socială, crede economistul român, prin cei doi reprezentanți elvețieni și prin danezul Grundtvig a „creat o atmosferă prielnică dezvoltării mișcării cooperative”, motiv pentru care putem considera „aportul pedagogilor sociali... ca formând una dintre pietrele de temelie ale concepției cooperative moderne” (Mladenatz, 1931, p. 124). Un precursor român: T. Diamanttc "Un precursor român\: T. Diamant" Adept înflăcărat al lui Fourier, românul T. Diamant a încercat să pună în practică
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
ar remedia prompt atâtea rele”. Această artă, această descoperire este deci „noutatea cea mai demnă de a fixa atenția prietenilor libertății, ai dreptății și ai liniștii publice”. O finalitate educațională pe care nu ar ezita să și-o însușească nici un pedagog contemporan. Cooperarea, în munca de educație, constituie într-adevăr o cheie potrivită pentru a obține participarea autentică a partenerilor. Soluția „societară”, credea Diamant, va asigura „un minimum decent de existență poporului”, va forma un etos al cooperării și încrederii reciproce
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
o operă de „educare a sătenilor” prin „agronomie socială”, propagandă cultural-economică, camere de agricultură, demonstrații, propagandă prin viu grai (Filipescu, 1943, pp.449 și urm.). Agronomia socială - ca operă de educație a maselor rurale - a fost îmbrățișată cu entuziasm de pedagogi, îndeosebi de pedagogia socială. Această asistență de specialitate acordată țărănimii pentru grăbirea și raționalizarea evoluției agricole a avut și efecte secundare benefice asupra participanților: „influențarea inteligenței și voinței gospodarilor”, stimularea energiei lor creatoare. „Agronomul” nu este simplu tehnician, ci un
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
le atinge. Motiv pentru care se cere ca „studiul și educația cooperatistă să se introducă în toate instituțiile de învățământ popular și în primul rând în școala primară și cea normală de învățători” (Stoian, 1942, p. 253). Cooperația școlară, credea pedagogul bucureștean, trebuie să se orienteze după următoarele „principii conducătoare”: a) „Cooperația școlară trebuie să oglindească în mic cooperația adultă... Numai așa vom putea crea cadrul de viață cooperatistă, în care vom forma pe viitorii cooperatori”; b) „Cooperativa școlară trebuie să
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru „schimbarea mentalităților”, pentru o „revoluție în suflete”, prin mijloace educative. Numai formarea copiilor în spiritul idealurilor cooperatiste va face ca adulții de mâine să devină niște cooperatori activi, conștienți de posibilitățile și rolul lor social - acesta a fost crezul pedagogilor preocupați de educația cooperatistă a maselor. Bibliografietc "Bibliografie" Anzieu, Didier, Martin, J. Yves, 1969, La dynamique des groupes restreints, PUF, Paris. Bârsănescu, Ștefan, 1983, Medalioane, Editura Junimea, Iași. Cardaș, A., 1942, „Cooperația agricolă hotărâtoare pentru ridicarea materială și morală a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
gospodărească bine și să știe pe ce lume se află.” (Stoian, 1938, p. 85) Educația civică, estetică, contactul cu literatura populară, crede el, „desmorțesc simțirea, o lărgesc și dau minții alte perspective”. În țara noastră și în perioada aceea, gândea pedagogul Stanciu Stoian, „educația civică și educația estetică vor putea să scoată din moravuri și atitudini slugărnicia și superstiția, resturi ale unui regim neomenos lăsat pe plaiurile noastre de ciocoismul și bizantinismul trecutului” (Stoian, 1938, p. 85). În școlile țărănești, credea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
rezistat nu un sezon sau două, ci două decenii. Programul său, stabilit pe baza unei aprofundate cunoașteri a realității, a venit în întâmpinarea cerințelor sătenilor, de aceea a fost susținut de aceștia și de oamenii de bine ai vremii - scriitori, pedagogi, sociologi, ziariști cu idei progresiste care l-au analizat și popularizat. Noi am identificat (Neculau, 1988) cel puțin patru argumente care susțin această afirmație: 1. Programul de lucru și metodele folosite nu au fost transplantate și aplicate fără discernământ. Dimpotrivă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
la „muncă și disciplină”. E firesc deci ca politicienii să recurgă la „hărțuieli, anchete, imixtiuni violente, încercări de sabotare și dărâmare”. Cum să le placă faptul că „d-ta propovăduiești muncă și iubire”? Cu toate aceste piedici, se adresează scriitorul pedagogului, „am auzit că totuși stăruiești. Te salut ca pe un frate adevărat”. Sadoveanu nu numai că a salutat fapta de la Ungureni, dar a înfățișat-o în toată amploarea sa. În chiar articolul citat, arată pe larg rezultatele obținute, înșiruind - ca
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a fost chiar președinte de onoare al Căminului Cultural, a scris despre fapta de la Ungureni, a ajutat - la început - cu donații în cărți și bani. Au scris cu căldură despre această inițiativă istoricul și literatul Tiberiu Crudu, sociologul Apostol Culea, pedagogul Ilie Popescu-Teiușan, ziariști ai timpului în Universul, Opinia și alte ziare locale. Începând cu 1966 experimentul de la Ungureni a fost analizat și popularizat de sociologul Ovidiu Bădina (Bădina, Neamțu, 1970), pedagogul Ermona Zaharian, psihologul acad. V. Pavelcu, istoricul Al. Zub
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
inițiativă istoricul și literatul Tiberiu Crudu, sociologul Apostol Culea, pedagogul Ilie Popescu-Teiușan, ziariști ai timpului în Universul, Opinia și alte ziare locale. Începând cu 1966 experimentul de la Ungureni a fost analizat și popularizat de sociologul Ovidiu Bădina (Bădina, Neamțu, 1970), pedagogul Ermona Zaharian, psihologul acad. V. Pavelcu, istoricul Al. Zub (1971), filosoful Vasile Vetișanu (1973) și alții, în lucrări de specialitate și reviste. În toate aceste studii sau articole ocazionale (peste 60) se subliniază valoarea de model a acestei instituții unice
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
periferice, apoi se pensionează. S-a stins din viață în 1974. La Dorohoi și Iași a fost profesorul a peste 25 de generații de elevi, seminariștii păstrându-i o neștearsă amintire. „A fost un bun profesor și un foarte bun pedagog” (Lutic, 2003, p.XVII), a fost iubit și respectat. A transmis elevilor săi interes pentru cultură, le-a oferit un model de conduită socială exemplară și, mai ales, le-a sădit dorința de a înfăptui. Principala sa realizare a fost
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
discursului, abordarea comunicării, a muncii în echipă sau în grupuri, răbdare, toleranță, repararea de situație și nu demoralizarea, afișarea bucuriei, a emoției, a curajului, a stărilor sufletești, pregătire academică, de specialitate, psihopedagogică, metodologică și practică Octavia Potocean: Devotat profesiei, bun pedagog, novator, profesionist, comunicativ. Cristina Hanț: Profesorul angajat într-un act de predare-învățare de tip transdisciplinar trebuie să fie în primul rând... el însuși. Numai un om capabil să trezească întrebări în sine, disponibil spre comunicare reală, bun cunoscător al metodelor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
său care e Radu Penciulescu, s-a devotat în ultimii ani învățământului artistic, nu doar ca un paliativ artistic sau privilegiu financiar, ci ca o nouă vocație. Școală i-a devenit adăpost fecund și el s-a impus ca un pedagog exemplar continuu mistuit de pasiunea teatrului a cărei intensitate n-a încetat să o resimtă. Și de aceea contaminarea elevilor s-a produs iar ei, azi, îl recunosc ca un ghid ce le-a transmis o încredere în scenă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
grație acestui aforism radical. Pînă în clipa în care mi s-a revelat posibilitatea de a-l contrazice și, implicit, de a mă motiva, pe mine și alți colegi apropiați: "esențialul nu e ce se predă, ci dăruirea pe care pedagogul o personifică." Ea poate fi, implicit, conținutul profund al unui învățământ. E de altfel ceea ce, mai cu seama în artă, studenții rețin. Alexa confirmă justețea ipotezei mele: el comunică intensitatea unei pasiuni și nu conținutul unei meserii. Îndelung, pedagogia m-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Praticile pedagogice, practici ale umbrei, se confirmă pe durata lungă și nu în imediatul creației. Pedagogia e un proces de maturare lentă... Alexa a trecut de la vizibilitatea scenei la refugiul studioului și astfel, artistul admirat s-a impus ca un pedagog respectat. El s-a consacrat școlii și foștii elevi îi recunosc implicarea totală. Auzindu-le mărturiile am recunoscut succesul drumului pe care Alexa l-a urmat. Alegere semnificativă: el semnează la Sibiu spectacolul Noaptea bufonilor, reunind textul cehovian Cântecul lebedei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să cauți cât mai devreme să te specializezi, să-ți alegi acel domeniu care te interesează mai mult și să afli totul despre el, urmărindu-l constant, cu consecvență. Acel domeniu a fost pentru mine teatrul, în care regizorul și pedagogul Alexa Visarion, cunoscut și ca regizor și scenarist de film, era de multă vreme recunoscut și apreciat. Foarte activ în acel moment e vorba despre mijlocul anilor '90 -, Alexa Visarion tocmai inițiase Teatrul Româno-American "Eugene O'Neill", una dintre inițiativele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Gheorghe, un mare nume al teatrului . Era o primăvară frumoasă, numai de teatru nu aveam chef. Trecuse sărbatoarea Paștelui. Poate din această potrivire a vremurilor s-a născut un minunat spectacol. Din acest moment al rememorării demersului intervine măiestria regizorului pedagog. Am să descriu etapele pe care le-am parcurs. După prima lectură, pe care fiecare dintre noi o făcusem intuitiv am avut sentimentul că nu putem susține încărcătura cuvintelor propuse în scenariu. Ca o mica paranteză, întotdeauna am fost convins
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
iar siguranța, puterea și bucuria facerii a venit după întrgul demers de la Sibiu pentru că demersul este cel mai important. Noaptea Bufonilor, un spectacol care mi-a dat încredere în mine pentru un alt început, pentru care îi mulțumesc Regizorului și Pedagogului Alexa Visarion. PS: Dacă vi se pare ca știți prea multe despre meseria de actor vă recomand să-i dați un telefon Domnului Alexa Visarion. Marian RÂLEA Pentru actor este metodă... Dacă ne-am imagina, și de ce nu, că viața
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]