8,364 matches
-
Măsurarea în științele educației Elena Lupu, Metodica predării Educației fizice și sportului Izabela-Nicoleta Dinu, Paradigma Rousseau și educația contemporană Mircea Agabrian ,Vlad Millea, Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz Laurențiu Șoitu, Pedagogia comunicării Horst Siebert, Pedagogie constructivistă Emil Stan, Pedagogie postmodernă Emil Stan, Spațiul public și educația la vechii greci Mircea Agabrian, Școala, familia, comunitatea În curs de apariție Educația în economia de piață, Florea Voiculescu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției UNIVERSITARIA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
22). 82 Conceptul de alfabetizare include, într-o posibilă accepțiune, capacitatea de a citi și de a scrie, implicând trei componente: adaptarea, puterea și starea de grație Liliana Tolchinski, apud Dumitrana II 1999: 9. 83 Vezi, pentru prezentarea raportului psihologie pedagogie/istoria pedagogiei didactică metodică, Parfene 1999: 9-14. 84 În diacronie, didactica reflectă tendințe diferite de raportare la predare (în etapa tradițională, de tip magistrocentrist secolele al XVII-lea al XIX-lea), la predare-învățare (în etapa modernă sfârșitul secolului al XIX
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Conceptul de alfabetizare include, într-o posibilă accepțiune, capacitatea de a citi și de a scrie, implicând trei componente: adaptarea, puterea și starea de grație Liliana Tolchinski, apud Dumitrana II 1999: 9. 83 Vezi, pentru prezentarea raportului psihologie pedagogie/istoria pedagogiei didactică metodică, Parfene 1999: 9-14. 84 În diacronie, didactica reflectă tendințe diferite de raportare la predare (în etapa tradițională, de tip magistrocentrist secolele al XVII-lea al XIX-lea), la predare-învățare (în etapa modernă sfârșitul secolului al XIX-lea începutul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
asociată unei anumite discipline, ci ca pe o modalitate de raportare la procesele predării și învățării, de analiză a acestora (vezi, de exemplu, Lacombe, apud Ezechil 2003: 10). 85 G. Mialaret, apud Momanu 2002: 20-21. 86 Prezentată ca ramură a pedagogiei, alături de pedagogia învățământului primar/ preuniversitar/superior și de pedagogia educației continue sau a educației adulților după criteriul nivelurilor învățământului Văideanu 1998: 33-34. 87 ,,Metodologia didactică (a instruirii) studiază natura și funcțiile metodelor de învățământ, clasificarea lor, precum și relația cu celelalte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
anumite discipline, ci ca pe o modalitate de raportare la procesele predării și învățării, de analiză a acestora (vezi, de exemplu, Lacombe, apud Ezechil 2003: 10). 85 G. Mialaret, apud Momanu 2002: 20-21. 86 Prezentată ca ramură a pedagogiei, alături de pedagogia învățământului primar/ preuniversitar/superior și de pedagogia educației continue sau a educației adulților după criteriul nivelurilor învățământului Văideanu 1998: 33-34. 87 ,,Metodologia didactică (a instruirii) studiază natura și funcțiile metodelor de învățământ, clasificarea lor, precum și relația cu celelalte componente ale
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de raportare la procesele predării și învățării, de analiză a acestora (vezi, de exemplu, Lacombe, apud Ezechil 2003: 10). 85 G. Mialaret, apud Momanu 2002: 20-21. 86 Prezentată ca ramură a pedagogiei, alături de pedagogia învățământului primar/ preuniversitar/superior și de pedagogia educației continue sau a educației adulților după criteriul nivelurilor învățământului Văideanu 1998: 33-34. 87 ,,Metodologia didactică (a instruirii) studiază natura și funcțiile metodelor de învățământ, clasificarea lor, precum și relația cu celelalte componente ale procesului de învățământ. Pentru un obiect de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și presupune studierea materialului bibliografic din domeniul supus cercetării și din domeniile afiliate acesteia [40, 45]. Activitatea de documentare pentru această teză a avut în vedere studierea lucrărilor de specialitate, elaborate de autori români și străini atât din alte domenii (pedagogie, psihologie, fiziologie, elemente de statistică matematică) cât și din domeniul nostru de activitate (din antrenamentul sportiv în gimnastica artistică feminină, gimnastica ritmică, baletul clasic, artă și expresivitate corporală, muzică și coregrafie). Au fost consultate cursuri, dicționare, monografii, reviste, programe de
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
justificare a statutului celei dintâi prin discutarea diferitelor puncte de vedere asupra persoanei omenești și prin angajarea științei personalității într-un spațiu teoretic care o particularizează, o "adaptează" la condițiile proprii unui popor, deschizând-o, prin teoria vocației, către o pedagogie a vocației (adică spre acțiune, deoarece pedagogia vocației are mai degrabă rosturi practice). Din punctul de vedere al "științei obiective", personalitatea se originează în structura psihosferei, nu în "individul omenesc izolat". Ceea ce înseamnă că personalitatea are o dublă determinare: naturală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
diferitelor puncte de vedere asupra persoanei omenești și prin angajarea științei personalității într-un spațiu teoretic care o particularizează, o "adaptează" la condițiile proprii unui popor, deschizând-o, prin teoria vocației, către o pedagogie a vocației (adică spre acțiune, deoarece pedagogia vocației are mai degrabă rosturi practice). Din punctul de vedere al "științei obiective", personalitatea se originează în structura psihosferei, nu în "individul omenesc izolat". Ceea ce înseamnă că personalitatea are o dublă determinare: naturală, fiind formă de energie, și socială, fiindcă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
experimentate se ajunge la formarea personalității. Ea consistă în descoperirea vocației în sufletul individului; prin ea, oamenii devin conștienți de chemarea lor. Acest gen de muncă dovedește maximum de creație, deoarece pune individul pe drumul propriu, elaborând pentru fiecare caz "pedagogia" (formarea) vocațională. Primul îndemn al muncii educative este cel referitor la muncă. Dar nu la orice muncă, ci la aceea care corespunde determinărilor individuale, iar în cazul vocațiilor, la aceea care se află în acord cu mesianismul poporului. Principiul de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
diferențiere mai accentuată a dispozițiilor sufletești; unitatea sufletească, structura aptitudinală au ca ax central conștiința morală; conștiinciozitatea este deja, în unele locuri, o atitudine activă; b) o previziune "locală", legată de realizarea personalității energetice la români. Previziunea generală conduce la pedagogia vocației; cea locală, la românism și, mai general, la etnopsihologie. Deschiderea personalității energetice către variații aptitudinale și diferențieri dispoziționale tot mai accentuate este determinată de legătura, niciodată perfectă, pe care ea o stabilește cu propriul său suport; acesta poate fi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității energetice. II.4. Confirmarea determinismului prin finalitate: vocația II.4.a. Conceptul vocației Filosofia lui C. Rădulescu-Motru răspunde unui scop: ideile, interpretările, conceptele sale, ordonate într-un sistem, conduc la teoria vocației, care cuprinde două părți: sistematica vocației și pedagogia vocației. Despre acestea va fi vorba mai departe, dar nu în sine, ci pentru a căuta un răspuns la întrebarea despre posibilitatea de a regăsi în structura semantică a conceptului vocației idei corespunzătoare celor două operații din structura formală a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin mijlocirea vocațiilor.) Mesianismul și vocația se află într-un raport de dualitate și împreună constituie motivația interioară și realizarea ca atare a noului în stare să întemeieze evoluția culturală firească a poporului. Teoria vocației cuprinde, pe lângă "sistematică", și o pedagogie (teorie a educației). Aceasta este concepută de C. Rădulescu-Motru pe fondul relației cu mesianismul, care apare sub o determinare clară, aproape "pozitivă", nicidecum mistică. Termenul ca atare are, desigur, o conotație religioasă; referentul său este lucrarea mântuitoare a lui Iisus
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
română interbelică o circulație mai largă. Cât de legitimă este folosirea acestui sens, cât pierde semantica termenului prin despecificare, prin schimbarea sistemului de referință, sunt probleme pe care nu le pot avea în vedere aici. Legătura vocației cu mesianismul întemeiază pedagogia vocației. Un popor lipsit de ideal, deci de mesianism, nu are "oameni excepționali"; în solul lui cultural nu răsar vocații. Mesianismul este posibilitatea vocației, starea pre-vocațională deschisă către un viitor prefigurat ca ideal. Gândită astfel, vocația neagă, în posibilitatea și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceasta din urmă pe un principiu cu o demnitate ontologică sub-culturală. Ca realiter, ca apariție istorică, vocația reîntemeiază unitatea lumii; în structura sa stau alături cultura (idealul, mesianismul) și natura (dispozițiile sufletești ale fondului energetic pe care individul îl posedă). Pedagogia vocației este concepută de C. Rădulescu-Motru ca o urmare firească a discursului despre elementele modelului vocației. Scopul principal al acestei "discipline" este de a preciza condițiile care fac posibilă cultivarea vocației. Până în epoca actuală, susține autorul, vocațiile se produceau oarecum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
să ne punem următoarea întrebare: putem determina "mijloacele raționale" care să pregătească apariția personalităților vocaționale și să pregătească, de asemenea, opinia publică pentru a le recunoaște și a înțelege rostul lucrării lor? Acestei întrebări i se poate răspunde printr-o "pedagogie socială" și printr-o "pedagogie individuală". Sarcina lor este de a formula exigențele cerute mediului social pentru a înlesni și apoi a determina apariția vocațiilor. Rezultatul practic al edificării științei educației va fi cultivarea în mod direct a vocației. Este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
putem determina "mijloacele raționale" care să pregătească apariția personalităților vocaționale și să pregătească, de asemenea, opinia publică pentru a le recunoaște și a înțelege rostul lucrării lor? Acestei întrebări i se poate răspunde printr-o "pedagogie socială" și printr-o "pedagogie individuală". Sarcina lor este de a formula exigențele cerute mediului social pentru a înlesni și apoi a determina apariția vocațiilor. Rezultatul practic al edificării științei educației va fi cultivarea în mod direct a vocației. Este vorba despre un ideal pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
problematica antropologiei filosofice, în "Studii de istorie a filosofiei universale", VIII, Editura Academiei, București, 1983. McDONOUGH, Richard, The Question of Being, the Nature of Life, and Heidegger's Mystical Theology, în "Idealistic Studies", 3/1998. MEUMANN, E., Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, traducere de Ana Aronescu și Lorentz Aronescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980. MOISIL, Grigore, Determinism și înlănțuire, în vol. col. Preblema determinismului, Editura Societății cooperative "Oficiul de librărie", București, 1940. MONOD, J., Hazard și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
les sociétés inférieures, Paris, Félix Alcan, 1922, p. 30. 187 Ibidem, p. 52. 188 Ibidem, p. 425. 189 P. Janet, L'évolution psychologique de la personalité, Paris, Editions A. Chahine, 1929, p. 421. 190 Ibidem. 191 Ernst Meumann, Prelegeri introductive în pedagogia experimentală și bazele ei psihologice, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1980, p. 98. 192 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 555; a se vedea și Curs de psihologie, partea a IV-a, cap. II. 193 Ibidem, p. 621. 194 Ibidem, p.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tehnologia și societatea, creșterea economică, educația, cultura (Duțu M., 1989). În „anii” 80 la nivelul programelor și a recomandărilor UNESCO s-au constituit noile educații între care și educația ecologică. „Acestea (noile educații) sunt răspunsuri ale sistemelor educative și ale pedagogiei la o problematică emergentă caracterizată prin universalitate, globalitate, pluridisciplinaritate și gravitate” (Văideanu G., și colab., 1986). Lista noilor educații, cuprinde (Văideanu G., și colab., 1986; Duțu M., 1989; Palicica și colab., 2007): - educația ecologică/relativă pentru mediu; - educația pentru pace
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Padova (2004). Este membru al International Association for Intercultural Education, cu sediul În Suedia (1995), al colegiului editorial al Intercultural Education (1996) și al Association pour la Recherche Interculturelle (ARIC), cu sediul la Geneva (2001). Domenii de competență: filosofia educației, pedagogia culturii, educația religioasă, pedagogia generală. Este autorul a peste 120 de studii În volume colective și reviste de specialitate. Volume publicate: Pedagogie și axiologie (Editura Didactică și Pedagogică, 1995), Pedagogie (Editura Polirom, 1996; ediția a IIa revăzută și adăugită, 2002
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
al International Association for Intercultural Education, cu sediul În Suedia (1995), al colegiului editorial al Intercultural Education (1996) și al Association pour la Recherche Interculturelle (ARIC), cu sediul la Geneva (2001). Domenii de competență: filosofia educației, pedagogia culturii, educația religioasă, pedagogia generală. Este autorul a peste 120 de studii În volume colective și reviste de specialitate. Volume publicate: Pedagogie și axiologie (Editura Didactică și Pedagogică, 1995), Pedagogie (Editura Polirom, 1996; ediția a IIa revăzută și adăugită, 2002), Educația religioasă. Conținut și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și al Association pour la Recherche Interculturelle (ARIC), cu sediul la Geneva (2001). Domenii de competență: filosofia educației, pedagogia culturii, educația religioasă, pedagogia generală. Este autorul a peste 120 de studii În volume colective și reviste de specialitate. Volume publicate: Pedagogie și axiologie (Editura Didactică și Pedagogică, 1995), Pedagogie (Editura Polirom, 1996; ediția a IIa revăzută și adăugită, 2002), Educația religioasă. Conținut și forme de realizare (Editura Didactică și Pedagogică, 1996), Minciună, simulare, contrafacere. O perspectivă psihopedagogică (Editura Polirom, 1996), Educația
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu sediul la Geneva (2001). Domenii de competență: filosofia educației, pedagogia culturii, educația religioasă, pedagogia generală. Este autorul a peste 120 de studii În volume colective și reviste de specialitate. Volume publicate: Pedagogie și axiologie (Editura Didactică și Pedagogică, 1995), Pedagogie (Editura Polirom, 1996; ediția a IIa revăzută și adăugită, 2002), Educația religioasă. Conținut și forme de realizare (Editura Didactică și Pedagogică, 1996), Minciună, simulare, contrafacere. O perspectivă psihopedagogică (Editura Polirom, 1996), Educația religioasă. Repere teoretice și metodice (Editura Polirom, 1999
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
2002), Educația religioasă. Conținut și forme de realizare (Editura Didactică și Pedagogică, 1996), Minciună, simulare, contrafacere. O perspectivă psihopedagogică (Editura Polirom, 1996), Educația religioasă. Repere teoretice și metodice (Editura Polirom, 1999), Educația. Dimensiuni culturale și interculturale (Editura Polirom, 2000), Istoria pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale (Editura Polirom, 2001), Timp și temporalitate În educație. Elemente pentru un management al timpului școlar (Editura Polirom, 2002), Informatizarea În educație. Aspecte ale virtualizării formării (Editura Polirom, 2006), Teoria și metodologia evaluării (Editura Polirom, 2008
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]