1,714 matches
-
cumpărat prezervativele numai ca să-și impresioneze colegii de școală. (Mai demult am povestit că eu însumi făcusem chestia asta odată când eram în armată.) Nu sunt deloc sigur că Johan nu e pregătit (că doar n-o fi atât de perfid să "plaseze" prezervativele ca să ne facă nouă griji?). M. propune să luăm legătura cu pedagogul, idee pe care o refuz. E o chestiune internă și n-avem categoric nimic de câștigat dacă amestecăm în asta cine știe ce pedagog curios. Stau de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
și circazienii trădați fură repede înfrânți de viclenii generali mongoli, care, regretând ulterior și generozitatea lor din momentul de slăbiciune, se iau după urmele cumanilor și încep a-i tăia, luându-le înapoi darurile. Surprinși de o astfel de comportare perfidă, cumanii, în loc să se adune pentru a începe lupta, se împrăștiară în toate direcțiile, căutând adăpost, unii prin păduri, alții spre munți, și o mare parte în țara rușilor. Gebe și Subotai, nemaiîntâlnind nici o rezistență serioasă, ocupă în primăvară toată regiunea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
dar mai ales stofe și articole de lux din Orient, aduse de corăbieri. Pentru a opri înaintarea mongolă, a recupera Cumania Albă și a recuceri portul pierdut, pe lângă dorința de a răzbuna pe cumanii hanului Iurie Conceac, uciși în mod perfid, în anul 1222, marele han Cuten ceru, în grabă, ajutor ginerelui său, Matislav Matislavici cel Îndrăzneț, principele Haliciului, căruia îi trimise în dar cămile, cai, vite și alte lucruri de valoare. Acesta reuși să închege o coaliție a principilor ruși
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
sa mini-Istorie a disidenței românești, doar spre a-mi aplica încă o muștruluială publică. Așa cum dovedește textul Domniei sale, „faptele”, „amănuntele” despre ceea ce numește o „disidență curajoasă” nu apar. Numite sunt mai ales așa-zisele erori ale disidenței mele. Este felul perfid în care dl Breban „recunoaște” și meritele altora. Exemplul cel mai cutremurător este cel al regretatului Dan Deșliu, despre care, înainte de a spune câteva cuvinte de bine, înșiră o lungă listă de păcate. Insolent numit „disident paradoxal”, dl Deșliu este
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
este exploatată de literatură, această schemă devine și mai caricaturală. De pildă, Flirtation, o comedioară bufă compusă pe un ton tragicomic, pune în scenă tribulațiile pe care le îndură un tânăr cam nătâng aflat în călătorie în Anglia. Trimis în "perfidul Albion" de unchiul său, care vrea să-l smulgă din starea de trândăvie și moliciune în care se afla, tânărul, departe de a profita de șederea pe meleagurile străine, se pomenește prins în "hidoasa capcană a însurătorii". Primit cu brațele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că el e cel înșelat; face haz în sinea sa de cuvintele dulci pe care le rostește, dar nu pricepe ironia celor pe care le aude"62. În ochii moraliștilor, flirtul întruchipează seducția în ceea ce are aceasta mai înșelător, mai perfid, mai diabolic. Seducția așa cum este reprezentată în tradiția creștină încă din Evul Mediu: falsă și dăunătoare, îmbietoare, dar amăgitoare, într-un cuvânt, lucrarea diavolului. O ultimă ipocrizie a flirtului, accentuează în fine moraliștii, constă în faptul că acesta "se mărginește
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nemărginită: în loc să o invite în sala mare, criticul rezervase un separeu, unde, după ce o face un timp pe pedantul, încearcă nici mai mult, nici mai puțin s-o violeze. În timpul mesei, își amintește Dominique Desanti, "mâna grăsunului care gâfâia flutura perfid în toate părțile, în timp ce rostea încă, pe un ton patern, cuvinte de încurajare. De patru ori i-am împins mâna înapoi ca într-o scenetă, spunându-mi că eram "o libertină ingenuă" de secol XVIII aflată la curtea Regentului". Cu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Iubirea imposibilă, în filmul Suflete în ceață al lui Marcel Carné; iubirea fatală, ca cea inspirată de Marlene Dietrich profesorului Rath în Îngerul albastru, de Josef von Sternberg; iubirea care izbăvește, cea care triumfă în comediile lui Capra; sau iubirea perfidă, în Regula jocului de Jean Renoir. Însă subiectul este mereu iubirea, iubirea și senzualitatea, erotismul voalat... Nuditatea și contactul sexual sunt tabuuri pe ecran. Doar sărutul poate fi sugerat sau înfățișat în imagini, în măsura strictă în care respectă morala
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
arachneean pe care-l țes canalele și punțile mărunte, aflu Veneția acea Veneție bătrână, rufoasă, ridată și rău mirositoare, Veneția vânată verzuie a clădirilor leproase prin zidurile cărora apa se infiltrează insidios și lent, milimetru cu milimetru, ca un cancer perfid strecurat în organismul ros de ani, al unui bătrîn. Este Veneția fără fard, obosită, femeie bătrînă la ea acasă, acolo unde nu așteaptă ca vreun oaspete nepoftit să-i descopere agonia, zdrențele din ferestrele înlocuind neonul magazinelor cu amintiri, duhoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
averea, trăind modest într-o „căsuța”. Era mai mult o locație „de fațadă”, căci secretarul general nu stătuse nici macar câteva minute vreodată în chilia aceea; profesorul o invită pe Lăură să viziteze casă și o sună pe îngrijitoare, o marxista perfida care își permitea să închirieze cameră, îngăduind chiriașilor libertăți neobișnuite la vremea aceea. Lăură, curioasă din fire, acceptă bucuroasă invitația pentru a vedea ce obiecte prezintă interes pentru înaltul locatar. Dezamăgirea ei fu destul de mare când descoperi doar tablourile tovarășului
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
șir de obscurantism și superstiție, de-a lungul cărora asupra evreilor au fost aruncate cele mai grave acuzații: ucigași ai lui Iisus, necredincioși, vrăjitori, aliați ai lui Satan, răpitori de copii creștini al căror sânge era folosit în ritualuri diavolești, perfizi etc. etc. Consecințele, în plan social, au fost teribile. Periodic, în orașele cu evrei aveau loc pogromuri, în spatele cărora se aflau, deseori, chiar autoritățile, iar cruciații, în drumul lor spre Țara Sfântă, își făceau mâna omorând evrei, indiferent de sex
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
că n-au încercat, dar învinși de spiritul vremii au acceptat introducerea în textele religioase, inclusiv în cele liturgice, a unor referiri dușmănoase la adresa evreilor. Este cazul Mesei Sf. Pius al V-lea, în care se face referire la "evreii perfizi" și la "evreii lipsiți de credință". Este mesa clasică în limba latină la care s-a renunțat în 1964 și, respectiv, în 1970. Mesa "modernă", cea oficiată în limbile naționale, nu mai conține asemenea referiri. Vreau să mai subliniez un
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
bun coleg de clasă și prieten al fiului meu: Mircea Iulian Celmare. Amândoi erau elevi ai Liceului ,,Mihai Eminescu” din Iași, la secția filologie-istorie. Fiind stigmatizat politic, În permanență prigonit, dar mai ales când copiii au fost introduși Într-o perfida complicitate la trecutul meu de fost deținut contra-revoluționar, am cerut Guvernului plecarea definitivă din țară, În anul 1985. Fiul meu, Malin, Intr-o engleza corectă, a purtat o serie de convorbiri telefonice cu domnul Eduard, atașatul cultural al Americii la
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
domnul Eduard se află la capătul firului, ci un ofițer Înregistrând convorbirile la Ministerul de Interne. Mesajele telefonice conțineau toate motivele referitoare la plecare. Din acel moment, vreme de câțiva ani, eu și familia mea, am fost victimele celei mai perfide proceduri de anchetă declanșată de Securitate, prin intermediul inginerului Vasile Andronic, alias Adrian, ofițer la contrainformații. În această perioadă, la miezul unei nopți de iarnă geroasă, a murit fiul meu Malin, În Împrejurări neelucidate. Domnule redactor șef, mi-ar lua foarte
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Iași au omagiat la Salonul de Literatură ,,Junimea” memoria fiului meu. Editură ,,Entuziast” i-a editat volumul postum de versuri, intitulat ,,Călătorul Profund”. Oamenii care respectă valoarea m-au bucurat În aceste zile, când fiul meu a iesit din anonimatul perfid și crud În care l-au aruncat securiștii. Pentru mine a fost o zi tulburătoare. Cu toate acestea sunt un părinte distrus de un legământ pe care nu Îl pot onora. Eu vreau să aflu adevărată cauza a morții fiului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a murit cel mai bun coleg de clasă și prieten, Mircea Iulian Celmare. Amândoi erau elevi ai Liceului ,,Mihai Eminescu” din Iași la Secția filologie-istorie. Stigmatizat politic, În permanență prigonit, dar mai ales când copiii au fost introduși Într-o perfida complicitate la trecutul meu de fost deținut contrarevoluționar, am cerut guvernului plecarea definitivă din țară pentru stabilirea definitivă În Statele Unite ale Americii. Din partea mamei mă situez În arborele genealogic al profesorului Gheorghe Emil Palade, laureat al Premiului Nobel. În anul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Pe lângă această, mi-a atras atenția că orice scrisoare, pentru a ajunge În Occident trebuie să treacă mai Întâi pe la el. Îmi cerea mărturii despre mine, cât mai multe, iar asupra discuțiilor o discreție totală. Mă găseam În fața celei mai perfide proceduri de anchetare. Domnul Adrian este inginer și un subtil intelectual. Făceam un mare efort de memorie pentru a nu comite inadvertente. Cunoșteam din perioada primei arestări de la oameni cu observația pertinenta, că anchetatorii au o nestăvilita curiozitate de a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pierzându-și demnitatea În fața evenimentelor politice (mă refer la proletcultiști...). S-a Înregimentat Al. Tăcu În efectivele 89 vreuneia? Nu. Dimpotrivă, față de ultima categorie, necontenit a găsit ,,vina” de o suprima și detesta: ,,La orgă oaselor cântă moartea O melodie perfida Puterea scursă-n pământul cu limba crăpata A tras cerul deasupra că o ceață livida Umbre-n spirală, funii de ziua Se strâng În jurul ochilor gheme”... Amintindu-mi de excelență carte a lui C. Noica Sentimentul românesc al ființei și
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
morți Înfrigurați În haine cenușii” Poezia lui Alexandru Tăcu nu-i tânguitul cântec de lebădă. Poezia lui Alexandru Tăcu e-o muzică aparent liniștitoare; e-o poezie strigata din blândețea frigului (al dragostei și durerii): Matasea vanitoasa cu farmece trucate Perfida cum În râvna se mișcă viermii uzi Miriapodic sapă urzind pe-ntunecate O tragică osânda pădurilor de duzi” Îndoielnicul hamletian ,,a fi sau a nu fi” este predominant În scrisul sau. Duios că o căprioară și totdeauna aspru că un
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cere emigrarea În SUA Hărțuielile permanente (declarații, anchete, telefoane sub supraveghere, corespondență sfâșiata etc.) Îi determină pe șotii TacuAlexandru și Ana să facă cereri de emigrare În SUA. ,,Cănd activiștii de partid și securiștii mi-au angajat copiii Într-o perfida complicitate la trecutul meu politic, am solicitat guvernului ceaușist plecarea noastră definitivă În Statele Unite ne povestește dl Tăcu. Aveam și un argument de familie: după gradul de rudenie din partea mamei, ne situăm În arborele genealogic al savantului George Emil Palade
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
însă este dejucată de iscusința omenească : din momentul în care descoperă de unde vine Eumet, Oedip își dă seama că, dacă fiecare va merge pe urmele celuilalt, vor ajunge amândoi la destinație fără a mai fi siliți să apeleze la asistența perfidă a nemuritorilor. Întrezărind soluția salvatoare, eroul se bucură că nu mai e constrâns să înfăptuiască un omor care l-ar îndatora pe vecie zeilor : Oracol blestemat ! Nu mai am nevoie de tine. Nu mai sunt nevoit să te cumpăr cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că n-are nevoie de scriitori ca să-i alcătuiască discursurile. După ce a respins orice înțelegere oferită de partizanii teatrului, regele se angajează în lupta împotriva lui Tespis. El decide să-l combată cu orice preț pe acest dușman subtil și perfid, înzestrat cu arme cu atât mai periculoase cu cât nu lasă urme de răni și de sânge (II, p. 398). Compromisul între viață și teatru fiind inacceptabil, singura soluție rămâne pentru Agamemnon înfruntarea deschisă. În ultimul act al piesei lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
capcană, începe s-o stranguleze. Urlă, se zbate, sfâșie această cămașă a lui Nessus, în versiune chinezească, lovește furioasă în scândurile prost îmbinate care se prăbușesc cu zgomot. În sfârșit, a ajuns la aer. Se îndepărtează blestemându-l pe chinezul perfid, dar, nesigură pe picioare, înaintează greu. Are vreme să-l audă pe maestrul Wang, care ieșise neatins de sub hăinăria lui chinezească, cum behăie ironic: "Asta era deci măsura dumneavoastră?" "Du-te dracului!", zise ea fără să se întoarcă. Acum se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
2002, dedicat componentelor specifice, inconfundabile, ale universului ficțional creat de Bănulescu (Dicomesia). Până să purceadă la radiografierea compartiment cu compartiment a edificiului narativ, alcătuiește un memorabil portret al personalității prozatorului (Dicomesianul), surprinsă, putem spune, într-o sumbră metamorfoză, întrucât semnele perfide, abia perceptibile, ale epuizării resurselor energetice își disputau chipul lui de sfinx taciturn ("figura înecată de noapte"). Cu ce antene intercepta Georgeta Horodincă în dispariția lui Ștefan Bănulescu pe scările pasajului de la Universitate sugestiile premonitorii ale alunecării inexorabile spre ținuturile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ar fi cuvenit să le pună capăt, de vreme ce din toate părțile o asaltează semnalele că, pentru ea, începe a se zări inevitabilul sfârșit de drum. Cu înverșunare, de una singură, caută remediul contra amăgirilor, un refugiu sigur, ferit de capcanele perfide ale tentațiilor de a se lăsa înșelată în privința viitorului. Își ia aliat computerul și, între perne, spre a preveni durerile, se detașează de prezentul chinuitor, dedicată expertizei ca la tomograf a trecutului ei, de la care va trebui să-și ia
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]