22,633 matches
-
ale semnificației mîțului. Însă, ceea ce e și mai important, "e de ajuns", spune Rousset, o schimbare cît de mică la nivelul deznodămîntului pentru că ansamblul să se modifice, dat fiind că în el găsim punctul sensibil și placă turnanta" (32). De pildă, daca statuia este înlocuită cu un personaj viu (cum ar fi la Lenau, de pildă, unde apare fiul Comandorului), pentru ca întreg sistemul donjuanesc să pivoteze. Ori, excluderea din intrigă a donnei Anna, fiica a Comandorului mort. Anna este cea care
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
schimbare cît de mică la nivelul deznodămîntului pentru că ansamblul să se modifice, dat fiind că în el găsim punctul sensibil și placă turnanta" (32). De pildă, daca statuia este înlocuită cu un personaj viu (cum ar fi la Lenau, de pildă, unde apare fiul Comandorului), pentru ca întreg sistemul donjuanesc să pivoteze. Ori, excluderea din intrigă a donnei Anna, fiica a Comandorului mort. Anna este cea care îi asigură lui Don Juan iertarea păcatelor, pentru că ea întruchipează ipostază femeii virtuoase, care prin
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
culturală a mîțului, dublă origine a seducătorului, cum o identifica autorul. La urma urmelor, Don Juan este un personaj de secol XVII, apărut în plin baroc, chiar dacă se înregistrează și legende mai timpurii în care putem descoperi figură Mortului, de pildă. În subsolul imaginarului colectiv al acestui început de veac XVII, cînd se produce nașterea seducătorului, găsește Rousset terenul prielnic pentru formarea unei obsesii a inconstantei și pluralității, trăsăturile fundamentale ale seducătorului. Lumea baroca este, în chip esențial, o lume instabilă
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
studiile neterminate, cît și pe mai marii învățămîntului, care-și văd reforma periclitată. Așa că trecerea de la simularea examenului la examenul propriu-zis atrage de obicei o reducere calculată a nivelului de dificultate. Și, uite-așa, aproape toate loazele se văd de pildă capacitate să meargă la liceu. La această acțiune umanitară, ministerul are sprijinul neprecupețit al profesorilor înșiși (e, de altfel, singurul caz de cooperare nesilita), care, asemenea pedagogului de școală nouă din Caragiale, dau elevilor răspunsul mură-n gură. Mai grav
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
a împiedica surparea, năruirea triadei: glotonim (limba moldoveneasca), etnonim (moldoveni), toponim (Moldova), adică a pietrelor de temelie pe care au fost înălțate de dînșii toate tezele și teoriile istoriografiei și lingvisticii moldovenești". Acel Lazarev, ca și alții că el (de pildă amintitul V. Stați), afirmă că ei sînt internaționaliști, pe cînd filoromânii sînt naționaliști. Autorul nostru are grijă să clarifice sensul acestor concepte, acolo, în Basarabia, relevînd sensul patriotic al celui din urmă termen, care urmărește să restabilească adevărul științific al
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
rele, Lazarev, continuă să lovească în filoromâni, publicînd în ziarele antiromânești de la Chișinău articole polemice în care îi acuză pe filoromâni că vor să desființeze "țara" pentru a deveni o provincie a alteia, producînd stupide argumente în sprijin, ca, de pildă, ca Ștefan cel Mare n-a vorbit nicicînd decît de moldoveni și că, pe vremea lui, "nicăieri nu se vorbea și nu se scria despre România, despre români și limba română", de parcă, atunci, în secolele XV-XVI, există o Românie (ea
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
mult prezentului decât altele ce se produc chiar sub privirile noastre. Trecutul, istoria, viețile oamenilor de altădată răspund uneori mai deplin și mai concludent întrebărilor pe care ni le punem sub presiunea trăirii în imediat. Cazul poetului Dan Desliu, de pildă, un caz încheiat, cum s-ar putea spune, un caz mai degrabă vechi, istoric vorbind, este departe de a fi și unul inactual. Existența acestui protagonist al mișcării literare postbelice, existentă atât de fracturata și încheiată tragic, este in consonanta
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
mers pe același drum cu pecereul. ăEu nu am știut și nu m-am lămurita. Informează-te, neica!" Neinformarea, necunoașterea, angajarea fără a cerceta sunt totuși vini ușoare față de acceptarea în cunoștință de cauză a făptuirii râului, a obligației, de pildă, de a comite delațiuni. Este păcatul cel mai greu, din perioada avântului revoluționar, pe care Desliu are a și-l reproșa. Într-o ședință îl denunțase pe Marcel Breslasu pentru poeziile intimiste pe care acesta i le citise în particular
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
de luciditate nemiloasa cu care un copil își poate privi părinții; un copil, paradoxal, total dependent, sentimental, de fantasmele părinților. Fără să ia în piept scară din dos a vietii de mit, fiica nu ezită să demitizeze tandru-sarcastic. Afli, de pildă, ca splendida Ingrid Bergman avea un teribil simt practic și era o maniaca a ordinii: regulă ei educațională de bază era "să nu ieși niciodată dintr-o cameră cu mîna goală" (în sensul că e oricînd un pahar de duș
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
de-acum încolo. Cartea lui Kaplan, citită de președinte și de soția sa în 1992, a fost însă catalizatorul intelectual de care ei aveau nevoie spre a justifica politică non-interventiei. Dacă Bill Clinton ar fi citit o altă carte, de pildă atît de tulburătoarele și pătrunzătoarele memorii ale lui Warren Zimmermann, ultimul ambasador american în Iugoslavia de dinaintea dezintegrării, alta ar fi fost poate reacția celui mai puternic om din lume în raport cu catastrofă ce se derula de-acum în zona respectivă. Pentru
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
contemporană formele de vocativ marcate, cu desinențe specifice, caracterizează oralitatea populară și familiară. Caracteristicile stilistice și conotațiile sociolingvistice ale acestor forme le fac apte să creeze anumite contraste intenționate, devenind chiar o sursă de umor. În "Academia Cațavencu" (AC), de pildă, textele caricaturilor și ale fotografiilor (adesea trucate), conțin un număr mare de vocative, a căror funcție imediată este de a permite identificarea personajelor caricaturizate, dar prin care se realizează și o functie secundară, conotativa. Această utilizare, chiar dacă nu neapărat foarte
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
8). Numele în -a sau -ea rămîn invariabile, ca marca de vocativ putînd funcționa interjecția de adresare: "Băi Boda" (AC 2, 1999, 11), "Băi Coșea" (AC 20, 1999, 3). În cîteva cazuri mai speciale, contrastul cu uzul e maxim: de pildă, în atașarea desinenței la un supranume rar, de forma atipica: "Nea Quintuse, e nasol..." (AC 23, 1999, 4). Ar putea fi amintite aici și combinațiile hibride, între o interjecție de adresare de origine turcă și un nume maghiar: "bre Laszlo
Vocative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17800_a_19125]
-
a apela telefonic la redacția din alcătuirea căreia făceam parte, prilej cu care mă izbeam tot mai des de neglijente, de promisiuni neonorate, de vorbe în doi peri. Unele articole mi s-au pierdut, chiar de cîte două-trei ori (de pildă o cronică la un volum de versuri al lui Nicolae Prelipceanu), altele au apărut după o așteptare de cîțiva ani (bunăoară un text referitor la Adrian Păunescu, care, între timp, fusese tipărit într-un volum). I-am adus la cunoștință
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
cuvinte românești inteligibile, dar de negăsit în dicționare: "babilonia opiniatră", "mafiotlâcul moscovit" "diversiunile logocrate", "mascarlâk și feerism", "softliberalism", "drăcosul politician eutherpic" etc. Ca să nu mai vorbim de faptul că dezvolta în direcții surprinzătoare expresii de multă vreme banalizate. Iată, de pildă, ce face din metaforă de uz public "a ne ascunde după deget": "degetul după care ne-am tot ascuns a fost, în sfârșit, amputat". Pe tot parcursul lecturii volumului Stângacii de dreapta se aude, în surdina, un exasperat "Desteaptă-te, române
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
oricare ar fi ei, nu musai latini... Că de unde nu e... În rest, dacă mi se dă voie să-mi imaginez și eu ce replică...; sau ce constatare ar face un roman de-al nostru, simplu; ...ce-ar zice, de pildă, nea Gogulică din Vergului, frizer de meserie, dacă ar avea răbdarea de a citi ambele scrisori, si mai ales pînă la capăt scrisoarea, țeapăna și ea, a împăratului... Nea Gogulică, pe care îl cunosc de mult, ar face așa: "Uite
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
din urmă (citez ediția din 1996) include, cu o explicație mai vagă și chiar incompletă, doar cealaltă sintagma, frîntura de limbă: "vorbire încîlcita, p. ext. frază încîlcita, alcătuită din cuvinte greu de rostit". Și aceasta circulă în folcloristica noastră, de pildă în seria de Materialuri folcloristice apărute la începutul secolului, îngrijite de Grigore G. Tocilescu și Christea N. Tapu (v. ediția lui Iordan Datcu, București, Minerva, 1981, vol. III). Din punct de vedere lingvistic, încurcăturile de limbă (folosesc această formulă care
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
efectul cenzurii, ci apariția acesteia din urmă e (și) un efect al literaturii. Nu e locul aici pentru a discuta pe larg despre cenzură, dar, ca orice instituție, și ea a cunoscut la noi o anumita evoluție. Una e de pildă cenzură anilor ^50, alta e cea a următoarelor aproximativ două decenii și în sfîrșit cenzură ultimului deceniu are și ea, propriile ei trăsături. Autorii raționamentului despre care vorbeam pornesc de la prezumția de vinovăție a literaturii publicate în România în acest
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
și asupra altor parametri: structura sonoră a programelor a fost și ea alcătuită pe principiul diversității de la flaut solo la formații complexe, de la combinații tradiționale (vioară sau violoncel și pian) la altele instrumentate original (un flaut și un fagot de pildă). Arcul vârstelor celor cântați a fost și el foarte larg de la decanul György Ligeti la studenți aflați în primii ani de studii (excelentă, ideia concertului studențesc româno-german). Cât despre muzicile ascultate, ele au avut un numitor comun: aproape toate au
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
relații capitaliste, determinînd evoluția civilizației românești. Dar această realitate a originii sociale (să-i spun de clasă?) mai dovedește ceva. Și anume de ce s-a împotrivit constant, inclusiv elită liberală, la reformarea structurilor românești prin împroprietărirea țăranilor. Se știe, de pildă, ca și în 1907-1909, atunci cînd tînărul Ion I.C. Brătianu, ajuns șef al P.N.L. și prim-ministru, a inițiat planul său reformator (o moderată reforma agrara apreciată la un milion ha și mult mai modestă reforma electorală, prin crearea Colegiului
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
și capacitatea să de a convinge. Spre deosebire de alte cărți ale lui Gracian, care prescriu norme de comportament interior și exterior, în Ascuțimea și arta ingeniozității Gracian nu își dădăcește direct cititorul cum să vorbească ales, ci îi oferă exemple celebre, pilde ale unor mari scriitori și oratori din trecut. Reflectînd la aceste vîrtuți retorice, spaniolul încearcă totodată să descopere anumite tipare teoretice, mecanisme de construire a discursului persuasiv ce ar putea fi preluate de cineva dornic să devină, la rîndu-i, un
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
de a fi stabilit normele exprimării. Elegantă vorbirii presupune, pentru Gracian, adîncă erudiție. Oratorul lui nu e niciodată direct și simplu în exprimare pentru că trebuie să parcurgă întotdeauna un tur de forță prin citatele din opere celebre ale anticilor, prin pildele filozofilor și ale altor învățați de demult. Fiecare enunț se sprijină pe un munte de autorități, individului rămînîndu-i prea puțin spațiu de manevră personală. Astfel văzute, normele stabilite de Baltasar Gracian sînt foarte constrîngătoare, în măsura în care reduc sever libertatea și inventivitatea
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
activitatea de producere a acestui rezultat, care nu este, de regulă, definitiv. Nu va finaliza decât puține dintre traducerile și încercările sale poetice, precum și dintre multe alte proiecte. Capacitatea de variere a perspectivei îl conduce la performanțe originale. Așa de pildă compune 282 de versuri în care apă în diferite stări de agregare este înfățișata în 270 de ipostaze. Traduce la libera alegere fragmente din opera lui Rilke, fără constrângerea, cel puțin în acest stadiu, a unificării lor. Scrie de obicei
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
avut o atitudine opusă. Or, din acest punct de vedere, asistăm la minări interne ale poziției oficiale a României, după terminarea conflictului din Iugoslavia deoarece această poziție nu concorda cu ideile cîtorva ziare despre războiul din zonă. În ADEVĂRUL de pildă, primul comentariu după ce în Iugoslavia s-a făcut pace a fost că România urmează să reintre intr-o zona gri. În aceeași zi însă, presedintele Statelor Unite și-a permis să adreseze un mesaj puterii din România, fără să-i întrebe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
importantă această lămurire, în măsura în care ea elimina din discuție, de la bun început, piștele irelevante, adică acelea care ar propune o comparare a listelor cu numărul de morți, care susțin gradul mai "mare" de genocid al Holocaustului față de cel al Gulagului, de pildă. Însă mie mi se pare că tot că o consecință, ce-i drept indirectă, a acestui argument, apare drept mai curînd nerelevanta și discrepanta dintre tratamentele diferite aplicate de memoria istorică nazismului și comunismului, cel putin cîtă vreme nu stabilim
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
de bază ale demonstrației lui Besançon. Dacă la nivelul ororii pure, a supliciului îndurat de victime, e imoral să ne întrebăm ce analogie există între Gulag și Holocaust, la multe alte nivele comparația e posibilă și chiar relativ la îndemînă. De pildă, după Răul Hilberg, autorul unui impresionant compendiu intitulat The Destruction of the European Jews, au existat cinci etape ale distrugerii evreilor în Europa: exproprierea, concentrarea, "operațiunile mobile de ucidere", deportarea și centrele de exterminare. Comunismul păstrează primele patru etape, înlocuind
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]