2,904 matches
-
în capitala Brasilia, cea de a treia avea să mă poarte cale de 800 de kilometri într-un fascinant stat sudic, Parana. Sudul Braziliei se distinge net de nord, ca relief, vegetație, climă, populație. Este zonă de munți, dealuri și podișuri, de climă mai temperată, de populație majoritară albă. Statele din sud sunt cele mai bogate, mai industrializate, mai dezvoltate. De la federalizarea Braziliei datorită discrepanței nete de dezvoltare dintre nordul sărac și sudul bogat, cam în fiecare deceniu "sudiștii" au declanșat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mai civilizat și mai bine ordonat din Brazilia și fiindcă fiecare locuitor al Curitibei dispune de 50 de metri pătrați de spații verzi, pe când ai noștri cam de cât au în final la Bellu sau Sfânta Vineri! Situată pe un podiș cu înălțimea de 932 de metri, în apropierea portului Paranagua, localitatea a fost înființată la 1693, cu numele de Nossa Senhora da Luz dos Pinhais Sfânta Fecioară a Luminii Pinilor. Și-a schimbat numele în Curitiba la 1721 (în limba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc municipiile: Pașcani, Roman, care în anul 1391 este atestat de voievodul Roman I, sub numele de Târgul de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ca și două municipii: Galați, reședință și Tecuci, având în total o suprafață de cca 4.425 kilometri pătrați. Relieful județului se caracterizează prin câmpia Covurluiului, cu înălțimi între 60 m cea mai joasă, și până la 200 m la nord, podișul cu același nume, Covurlui, având forma de culmi deluroase ce ating altitudinea maximă de 300 m Câmpia Siretului inferior e o luncă joasă și umedă, pe când lunca Prutului e mai largă și aici, în sudul județului, se găsește zona cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la Târgu Bujor, iar minima a fost de 32 de grade la Drăgușeni. Precipitațiile medii anuale sunt între 400 - 500 mm pe metrul pătrat, iar cele trei râuri ce alcătuiesc în final râul Bârlad, colectează apele din zona deluroasă a podișului. Localitatea Galați fiind port la Dunăre, din timpurile cele mai străvechi, ambarcațiunele sale duceau și aduceau mărfuri pe Dunăre până la mare, iar marinarii gălățeni au știut să înfrunte stihiile naturii și să-i biruie pe toți dușmanii care au încercat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de 5.300 kilometri pătrați, având în componența administrativă 71 comune, două orașe: Huși și Negrești și două municipii: Vaslui și Bârlad. Clima e aceeași, temperat-continentală, iar relieful este mai înalt, pentrucă în acet județ se găsește o parte din Podișul central al Moldovei care ajunge la altitudinea de 300m, dar în lunca Prutului coboară până la 20 m. Văile râurilor sunt largi. Principalul râu al județului este cursul superior al Bârladului care are afluenții: Zeletin cu Tutova, Crasna și Vaslui, iar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și Vaslui, iar spre est o parte din suprafața județului este drenată de râul Elanului care este afluent al Prutului. Solul este diferit, datorită formei de relief: în văi și lunca Prutului sunt mai multe feluri de cernozomuri, iar pe podiș, soluri cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
aici sunt 80 de comune, două orașe: Hârlău și Târgu Frumos și două municipii: Iași și Pașcani, județul fiind locuit de un număr de peste șase sute de mii de locuitori. Aici ca forme de relief găsi dealuri și câmpii care aparțin Podișului Moldovenesc. În apropiere de Iași este coasta Repedea, care are o altitudine de 418 m, spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a depresiunii Jijia, cu coline domoale ce ating altitudinea de cel mult 200 m; spre est găsim o câmpie în lungul Prutului și spre vest zone înalte de pe malul stâng al Siretului ce fac parte din aria sud estică a Podișului Sucevei, ce ating înălțimi de peste 300m, ce culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealul Mare, atingând înălțimea de 593 m. Cursul pâraielor ca și a celor două râuri Prut și Siret este în general a direcției de nord-vest
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
un procent ridicat de gluten. Subsolul are roci sedimentare calcaroase cu intercalări de gresii, marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate, când podișurile și dealurile dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se mai găsesc în partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mare. În antichitate i se spunea Pyretus. Siretul curge, de la izvorâre și până la vărsare, pe o distanță de 740 km, intră astăzi, în țara noastră în localitatea Siret, care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
care în anul 1340 era reședință domnească, parcurge 576 km și străbate Podișul Moldovei de la nord la sud până la vărsarea în Dunăre. Afluenții principali sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Râmnic, ce izvorăsc din Carpații Orientali, iar afluentul Bârlad izvorăște din Podișul Bârladului. Siretul are cel mai mare bazin hidrologic din România. În antichitate i se spunea Seretos (Hierasus). În lunca lui se găsesc municipiile: Pașcani, Roman, care în anul 1391 este atestat de voievodul Roman I, sub numele de Târgul de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ca și două municipii: Galați, reședință și Tecuci, având în total o suprafață de cca 4.425 kilometri pătrați. Relieful județului se caracterizează prin câmpia Covurluiului, cu înălțimi între 60 m cea mai joasă, și până la 200 m la nord, podișul cu același nume, Covurlui, având forma de culmi deluroase ce ating altitudinea maximă de 300 m Câmpia Siretului inferior e o luncă joasă și umedă, pe când lunca Prutului e mai largă și aici, în sudul județului, se găsește zona cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la Târgu Bujor, iar minima a fost de 32 de grade la Drăgușeni. Precipitațiile medii anuale sunt între 400 - 500 mm pe metrul pătrat, iar cele trei râuri ce alcătuiesc în final râul Bârlad, colectează apele din zona deluroasă a podișului. Localitatea Galați fiind port la Dunăre, din timpurile cele mai străvechi, ambarcațiunele sale duceau și aduceau mărfuri pe Dunăre până la mare, iar marinarii gălățeni au știut să înfrunte stihiile naturii și să-i biruie pe toți dușmanii care au încercat
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de 5.300 kilometri pătrați, având în componența administrativă 71 comune, două orașe: Huși și Negrești și două municipii: Vaslui și Bârlad. Clima e aceeași, temperat-continentală, iar relieful este mai înalt, pentrucă în acet județ se găsește o parte din Podișul central al Moldovei care ajunge la altitudinea de 300m, dar în lunca Prutului coboară până la 20 m. Văile râurilor sunt largi. Principalul râu al județului este cursul superior al Bârladului care are afluenții: Zeletin cu Tutova, Crasna și Vaslui, iar
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și Vaslui, iar spre est o parte din suprafața județului este drenată de râul Elanului care este afluent al Prutului. Solul este diferit, datorită formei de relief: în văi și lunca Prutului sunt mai multe feluri de cernozomuri, iar pe podiș, soluri cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
aici sunt 80 de comune, două orașe: Hârlău și Târgu Frumos și două municipii: Iași și Pașcani, județul fiind locuit de un număr de peste șase sute de mii de locuitori. Aici ca forme de relief găsi dealuri și câmpii care aparțin Podișului Moldovenesc. În apropiere de Iași este coasta Repedea, care are o altitudine de 418 m, spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a depresiunii Jijia, cu coline domoale ce ating altitudinea de cel mult 200 m; spre est găsim o câmpie în lungul Prutului și spre vest zone înalte de pe malul stâng al Siretului ce fac parte din aria sud estică a Podișului Sucevei, ce ating înălțimi de peste 300m, ce culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealul Mare, atingând înălțimea de 593 m. Cursul pâraielor ca și a celor două râuri Prut și Siret este în general a direcției de nord-vest
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
un procent ridicat de gluten. Subsolul are roci sedimentare calcaroase cu intercalări de gresii, marne, argile și nisipuri. Vegetația este cea de silvostepă, în prezent terenuri agricole și mai puține pajiști și păduri, cum erau în timpurile mai îndepărtate, când podișurile și dealurile dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se mai găsesc în partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
o vale de pârâu. Cursul de apă nu are alt nume afară de cel generic, de Pârâu. Așezarea e departe de asfalt. Ajungi acolo după ce, de la halta Sârca, mai străbați pe jos vreo șapte kilometri. Bogat în vechi mărturii de viață, podișul se întinde de o parte și alta a drumului ce leagă Goeștii de Lungani. Chiar de la intrarea în sat, pe o terasă însorită care domină valea, se vede conacul fostului proprietar Ștefănescu. Construcția este azi schimbată, așa că vechea ei formă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
asidue întreprinsă de autor, ce abordează o problematică mai puțin întâlnită în literatura de specialitate. Autorul și-a propus să obțină o varietate de crap de cultură, respectiv crapul Topless de Movileni, un hibrid bine adaptat la condițiile climatice din Podișul Central Moldovenesc, un crap precoce, prolific, cu un grad de asimilare a furajelor mai mare decât a parentalelor, cu un cap mic, cu un peduncul caudal scurt și înalt, cu un corp robust, cu o bună carnozitate, cu o cantitate
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
4 Foto.5 Câteva tipuri de înveliș solzos la crapul de cultură autohton 74 CAP. 4. ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI, MATERIALUL ȘI METODELE DE CERCETARE 4.1. Caracterizarea ecotehnologică a bazei de ameliorare „Amenajarea Piscicolă Movileni” Amenajarea piscicolă Movileni este amplasată în Podișul Central Modovenesc, în lunca inundabilă a râului Jijia, între stațiile de cale ferată Larga Jijia și Vlădeni, la 24 de kilometri de municipiu Iași. Aici, pe o suprafață de cca. 1.600 ha., între calea ferată Iași-Dorohoi și DJ Iași-Hârlău
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
îmbolnăviri cu hidropizie în cca. 20 % din efectiv, crapul transferat de la Nucet nu a făcut boala, deși condițiile mediale au fost identice. In ce privește principalele caracteristici morfologice, reproducătorii celei de a treia generații de reproducere omogenă, crescuți în condițiile Podișului Central Moldovenesc, au avut pentru principalii indici biometrici valorile prezentate în tabelul nr3. Tabel nr. 3. Valorile principalilor indici biometrici ai reproducătorilor de crap crescuți la Podu Iloaiei-Iași, comparativ cu metișii transferați de la Nucet. Rasa Nr.ex. I.lc. I.P. I.H.
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
albia veche a râului Prut, în lacul Stânca Costești. S-a avut în vedere prin aceste încrucișări să se obțină o varietate de crap de cultură cu caracteristicile productive și de nuditate ale crapului de Ineu, adaptat la condițiile din Podișul Central Moldovenesc și la condițiile creșterii în regim de fermă, dar și prolificitatea și vigurozitatea 98 crapului sălbatec, prin aport de noi gene către noul genotip propus a se obține (încrucișare de absorbție). 4.3.3. Metoda statistică Studiile și
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]