7,468 matches
-
Cartea a VII-a, Cartea Timpului), precum și Recitalul Extraordinar de Muzică Tradițională Românească, susținut la nai de Ionuț Cârstea. în seara zilei de 12 iulie 2013, în aceeași sală, a avut loc Recitalul de Muzică (chitară și voce) susținut de poeta și cântăreața Nana Nestoros (Grecia), pe versuri de mari poeți greci clasici și moderni. în noaptea de 13 iulie 2013, Ansamblul de Dansuri Tradiționale al Hotelului Posada din Curtea de Argeș, a oferit un amplu spectacol de muzică și dansuri românești. Oaspeților
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
plină de farmec prin piața menoniților din Kitchner, după care am vizitat minunata biserică Sf. Ioan Botezătorul și toate sălile aferente (toată construcția a fost realizată de comunitatea românească locală în 1994). 1) Seara a debutat cu discursul ținut de poeta Doina Uricariu, Directoarea ICR New York, care a vorbit despre ICR în general, și-a prezentat cărțile de memorialistică Maxilarul inferior și Scara leilor și a recitat câteva poezii din creația proprie. 2) Scriitorul și poetul Iacob Cazacu de la Chișinău a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Elitis, la premiul Nobel. Să mai accentuăm că nici o altă generație poetică din România n-a dat așa de multe, și proeminente în același timp, voci feminine ca generația șaizeci. Dacă s-ar lua în seamă raportul dintre poeți și poete din această culegere, s-ar deduce lesne că dacă nu putem caracteriza generația șaizeci ca ginecocratumeni (dominată de femei) nu putem s-o caracterizăm nici ca androcratumeni (dominată de bărbați). în încercările ei spre a-și găsi o nouă identitate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și oricât de pământene ar apărea nu-și pierd nimic din strălucirea nimbului lor precedent. De aci izvorăște o oarecare senzație a unei memorii neobosite, terapeutice, care înfăptuiește demitizarea eliberatoare a mitului și călăuzește cititorul în sferele sublimului. Ioana Bantaș - poetă a tonurilor discrete, joase (sotto voce) dar de o rară profunzime de idei și, în același timp, de o bogăție de sentimente bine stăpânite. Printre altele, eul ei poetic constituie un voiaj în spirală într-un cadru feeric, unde cugetarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
istoria se trezește în sânul mitului și mitul construiește la rândul său istorie. înzestrată cu un pur și fin simț al limbii, ea știe să-și formuleze gândurile și problematicile ei cu claritate, cumpătare și în mod epigramatic. Ana Blandiana - poetă de o rară și continuă înnoire, care, împreuna cu Nichita Stănescu și Marin Sorescu, completează treimea poeților gene rației sale, laureați cu premiul Herder. Pentru poezia ei se poate vorbi numai în termeni poetici. Universul ei poetic e plin de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
apocaliptic (dezvăluitor) în același timp pulsând de noi mesagii, ca și ziua ei de naștere, 25 martie, și ascuțit, aș spune, precum tăișul spadei cel strașnic al libertății lui Solomos. Eleganța vesului ei e pur românească și completează bogăția sentimentelor poetei și claritatea gândirilor ei. Undeva, Cocteau spune: “La Picaso nu există nici o grimasă, nici o caricatură. Există ten siune. Descoperirea vine înaintea cercetării. înainte găsește și după aceea caută”. și, în altă parte : “Visul meu în muzică ar fi să ascult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
rareori acoperă un spectru însemnat de tematici și motive. Poeziile ei de dragoste, eliberate de sentimentalisme epuizate de vreme și orice fel de poveri lirice, sunt îmbibate printre altele și de o fin filtrată reflectare filosofică. Cititorul imediat conclude că poeta posedă o foarte rară sensibilitate, care, altoită cu un spirit plin de născociri, conduce la plăsmuirea unei lumi întruna înnoitoare de descoperiri. Constanța Buzea, fără îndoială, într-un asemenea cadru, se pronunță ca o ipostază de o deosebită impunere și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
rară sensibilitate, care, altoită cu un spirit plin de născociri, conduce la plăsmuirea unei lumi întruna înnoitoare de descoperiri. Constanța Buzea, fără îndoială, într-un asemenea cadru, se pronunță ca o ipostază de o deosebită impunere și radiație. Ileana Mălăncioiu - poetă de mare amplitudine, personalitate ingenioasă și profund filosofică, nu a întârziat să impresioneze, încă de la primele apariții, datorită unei poezii care n-are nimic impresionant, dar, din contră, pare modestă, neîmpodobită, cumpătată, dar în același timp viguroasă și dură, ruptă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
finite, sunt scoase parcă din dalta lui Brâncuși. Dumnezeul ei - o identitate poetică, un principiu suprem, ca și cel arghezian, și totuși existent pentru poetesă, chiar și când insistă să rămână nepipăibil. Când o preocupă problema timpului și a deșertăciunii, poeta se adresează numai și numai, cu o proprie și specifică pocăință poetică, acestui zeu lipsit de o ipostază mistică. Relația între suflet și trup străină de cea platonică, precum și de cea biblică, dar de asemenea străină și de cea a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
zi. Farmecul poeziei ei, precum la Paul Celan, se săvârșește nu la limitele limbii. Dar pe câtă vreme Paul Celan își pune ca scop imposibilul să dea grai tăcerii, Gabriela Melinescu reușește să dea viață reticenței (trecerii sub tăcere ) prin însăși reticență. Poeta română reușește, precum foarte puțini alții, să convingă că sentimentele cele mai adânci poetic nu pot fi cristalizate în cuvinte, dar, dinpo trivă, sunt întrezărite printre ele. Lucia Negoiță - o prezență a ultimei etape a generației șaizeci. Poezia ei, atât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
explodează de dragoste pentru tot “ceea ce-i uman si tot ceea ce nu-i bolnav”, ca să ne amintim de versurile lui Kostas Palamas, într-o lume în care vina, poate cea prestrămoșească, poate o alta, lovește pe cei vinovați fără vină. Poeta, inundată de dragoste, dragoste spirituală, dragoste umană pentru acești vinovați fără vină, își primește osânda cu stoicism, și mulțumește unui Principiu Suprem că n-a situtat-o în rândul celor care osân desc. Feminismul poetei se exprimă prin fecunditate, fertilitate, natalitate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
lovește pe cei vinovați fără vină. Poeta, inundată de dragoste, dragoste spirituală, dragoste umană pentru acești vinovați fără vină, își primește osânda cu stoicism, și mulțumește unui Principiu Suprem că n-a situtat-o în rândul celor care osân desc. Feminismul poetei se exprimă prin fecunditate, fertilitate, natalitate. Este într-adevăr un fapt fericit pentru poezia unei generații, când sensurile și noțiunile ne sunt date printr-un stil de deosebită perfecțiune și deplină stăpânire a limbii. Darie Novaceanu - poet, traducător, eseist, publicist
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
este, în acest sens, recurența scrierii ca act ontologic fondator: "trupul meu urca în numele meu" (p. 135) ori "un text este tot ce rămâne după ce ceara s-a adunat la baza lumânării" (p. 17). Cu aceeași conștiință a cuvântului salvator, poeta își asumă chinul unei conștiințe hipermnezice, din dorința recuperatorie de a cultiva, prin numire, adevărul: "eu am învățat de la text cum să sângerez./ chipul textului nu poate fi privit fără traumă" (p. 158), esențial fiind "a nu lua leac după
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
simbolic. Devenirea întru rău a estului, prin care acesta a ajuns o etichetă spălăcită, ilizibilă pentru căutătorii adevărului, este cauzată de îndepărtarea oamenilor de divin: ei au maculat "oglinda văzătoare", prin ideologie, prin ură. Așa cum întunericul creează premisele căutării luminii, poeta se înverșunează, cu patos enorm, să reconstituie integralitatea, ca "martoră mută a acestei pierderi de armonie" (p. 94), să militeze pentru reconstituirea purității originare, să anihileze acel "dumnezeu toxic", fiindcă este "dedus", adică aproximat și fetișizat pe criterii egoiste, după
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
îl ademenea către implozia/ hematiilor pline de remembrare" (omul hipermnezic). Se întâmplă și ca unele cuvinte să fie scrise eronat: capuri de pește (p. 13), "în care să se contempleze" (p. 28) etc. Dincolo de aceste inadvertențe, Angela Furtună este o poetă puternică, de o profundă și netrucată intelectualitate, înzestrată cu o infatigabilă imaginație, precum și cu o mare disponibilitate afectivă.
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
pe ele însele, străine de orice grijă a contextului, nu par a respecta vreo direcție, vreun proiect. Totul e îmbietor anarhic, în splendoarea izbucnirii primare. Nu e greu să fixăm punctul de pornire, celula morală inițială, germinativă, care e copilăria. Poeta vîrstnică se copilărește sau poeta-copilă afectează o vîrstă a ridurilor? Probabil și una și alta: ,mă uit în oglindă. văd o fetiță, mă duc la școală și am o mie de riduri". Fetița ambiguă flirtează cu propria-i imagine: ,apăs
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
forma durerea și se chema ea. oricum nu înțelegi că durerea cheamă mai mult dorința". Eugčne Ionesco descria, în La quęte intermitente, faptul că folosește un supozitor o dată la două zile pentru a se putea defeca. Cu o similară naturalețe, poeta ne împărtășește senzațiile vag poetizate, întineritoare (e o poezie a trupului ce se urmărește cu atenție pe sine) ale micțiunii: ,întrerup aici. mă duc să fac pipi. știu că mă auzi. tu ai vrut-o, acum suportă-mă. iar frisonul
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
a irosit prestigiul. Cu cîțiva ani în urmă numai un sfert din insultele descalificante pe care acest așa-zis bărbat politic le-a rostit la adresa ei ar fi produs o furtună de proteste în presa de la București și de la Chișinău. Poeta, care s-a înregimentat în partidul acestei făcături literare, și-a pierdut între timp aura de conștiință națională a Basarabiei. Nu mai e nici un personaj politic ascultat. Se știe despre ea că e poetă doar pentru că așa se recomandă, nu
Orgoliul tîrziu al Leonidei Lari by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10874_a_12199]
-
și altfel cînd a venit în România s-a metamorfozat în subiect de bancuri proaste și de identificare a Leonidei Lari cu Irina Loghin, cea care voia să bage RASDAC-ul în pușcărie. Or, e o diferență uriașă între ciudățeniile poetei și ignoranța agresivă a cîntăreței. În anii '90, cînd marii poeți basarabeni erau curtați de toată lumea politică din România, Grigore Vieru apare la cenaclul Uniunii Scriitorilor condus de Laurențiu Ulici. Pe atunci Vieru mă indispunea, ca admirator al său, pentru
Orgoliul tîrziu al Leonidei Lari by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10874_a_12199]
-
și celălalt frate, căruia nu i-a rostit numele, sînt rău priviți în lumea literară. Spre deosebire de Leonida Lari, Vieru nu s-a băgat în politica activă din România, deși a primit nenumărate invitații dinspre toate partidele parlamentare de atunci. Impetuoasa poetă Lari s-a înscris la țărăniști. Iar cînd i s-a părut că țărăniștii nu prea corespund cu ideile ei, s-a mutat la PRM. Atunci s-a terminat cu declarațiile ei năbădăioase. După ce s-a văzut în partidul ,adevăraților
Orgoliul tîrziu al Leonidei Lari by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10874_a_12199]
-
s-a înscris la țărăniști. Iar cînd i s-a părut că țărăniștii nu prea corespund cu ideile ei, s-a mutat la PRM. Atunci s-a terminat cu declarațiile ei năbădăioase. După ce s-a văzut în partidul ,adevăraților patrioți", poeta a descoperit în ce capcană terfelitoare și-a băgat prestigiul. N-a mai rămas nimic din mîndria și din aplombul declarațiilor ei politice, uneori naive, dar de un patriotism la care majoritatea parlamentarilor noștri nici nu visează. Cînd, mult prea
Orgoliul tîrziu al Leonidei Lari by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10874_a_12199]
-
mă face să cred că, în cele din urmă, conștiința ei a fost mai puternică decît anxietatea că în urma acestei experiențe nu va mai avea unde se duce în Parlament. În Leonida Lari s-a trezit acel splendid orgoliu al poetei basarabence care le-a apărat limba și tradițiile alor săi pe vremea atotputerniciei KGB-ului și a mancurților, cînd și-a dat seama sau, mai curînd, mult după ce și-a dat seama că patriotismul ei a fost folosit la confecționarea
Orgoliul tîrziu al Leonidei Lari by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10874_a_12199]
-
volte îl sostantivo 'cosmopolitismo', preferito a 'internazionalismo', tipico della tradizione semantica e dottrinale social-comunista), sembra dunque caratterizzarsi come un 'teismo razionale' di tipo kantiano. Anzi, seguendo la definizione dată da sé medesimo, 'kantiano-leopardiano', volendo con ciò mettere în risalto del poeta recanatese l'attenzione esistenzialista, e del filosofo tedesco la coscienza della finitezza della morale 21, che nella seconda formulazione dell'imperativo categorico raggiunge îl climax 22. Tra suggestioni kantiane e anticipazioni della 'società aperta' poi rintracciabili nell'opera popperiana (salvaguardando
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
come rivoluzionarie o dissenzienti, religiose o atee, perché, proprio în quanto pienamente disvelate e ormai depotenziate dal nucleo di cambiamento innescabile attraverso di esse, non corrispondono a quel "qualcosa di occulto" che îl sacerdote della parolă (che può essere îl poeta, îl politico, îl legislatore ecc.) è chiamato a svelare. Sono, viceversa, nascoste dietro un muro che hanno contribuito a erigere e che spetta a questi soggetti. Gli araldi dell'ovvio non sono mai i creatori della parolă, coloro che la
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
dissenso individuale, concluso nell'io fenomenico che resta al di qua della prospettiva di liberazione. Se la riflessione anche di stampo accademico deve mirare piuttosto che a illuminare în merito ad alcune certezze, a seminare fertili dubbi, la figură del poeta è senza dubbio centrale e ha la formidabile occasione di ritagliarsi nuovamente uno spazio educativo rilevante. În questo senso, stimolante può risultare ripartire dalle riflessioni sulla poesia che Iosif Aleksandrovič Brodskij elaborò în occasione dell'inaugurazione dei una edizione del
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]