2,275 matches
-
1990, p. 51. 7 Cf. Mihaela Constantinescu, Forme în mișcare. Postmodernismul, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, p. 27. 8 Ihab Hassan, The Postmodern Turn. Essays in Postmodern Theory and Culture, Ohio State University Press, 1987, p. 88. 9 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, trad. de Dan Popescu, Editura Univers, București, 2002, p. 18. 10 Cf. Richard Rorty, Pragmatism și filosofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, trad. de Mihaela Căbulea, Editura Univers, București 2000, p. 10. 11 A se vedea John H. Arnold, "Responses
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Pontica, Constanța, 1995, p. 7. 30 Pentru o privire detaliată asupra acestei problematici, a se vedea Linda Hutcheon, Politica postmodernismului, trad. de Mircea Deac, Editura Univers, București, 1997, cap. 2 și 3. 31 Ibidem, pp. 62-63. 32 Cf. Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, p. 59. 33 Charles Jencks, "The Emergent Rules", în Thomas Docherty, Postmodernism. A Reader, Columbia University Press, New York, 1993, pp. 281-294. 34 Ibidem, p. 293. 35 Luc Ferry, Homo aestheticus. Inventarea gustului în epoca democratică, trad. de Cristina și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
The Anti-Aesthetic. Essays on Postmodern Culture, p. XII. 159 Cf. Mihaela Constantinescu, op. cit., p. 49. 160 A se vedea Steven Best și Douglas Kellner, The Postmodern Turn, pp. 23-33. 161 Ibidem, p. 26. 162 Ibidem, p. 29. 163 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, p. 40. 164 În acest sens, Ihab Hassan declară: "Începem să înțelegem de ce Nietzsche este cheia oricărei reflecții asupra discursului postmodern: el explodează toate noțiunile Adevărului absolut și în același timp proslăvește ficțiunile care intensifică sentimentul vieții" (The Postmodern
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este coerentă cu opozițiile epistemologie/ontologie (Brian McHale), autoritate/anarhie, utopie/ heterotopie (Vattimo), hermeneutică/erotică (Susan Sontag), în fine, cu celebrele opoziții care subîntind lumea lui Thomas Pynchon: negentropie/entropie și schizofrenie/paranoia" (Postmodernismul românesc, p. 89). 189 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, p. 89. 190 Situație subliniată de Derrida în (Ex)Poziții, trad. de Emilian Cioc, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2001, p. 35 și următoarele. 191 Douglas Kellner, Cultura media, p. 21. 192 Ibidem, p. 22. 193 Steven Best, Douglas
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cititorul model nefiind decât imagini, ipoteze interpretative, moduri de operare textuală sau "strategii textuale" care "cooperează" din punct de vedere interpretativ. (A se vedea Umberto Eco, Lector in fabula, trad. de Marina Spalas, Editura Univers, București, 1991) 300 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, p. 131. 301 Roland Barthes, Plăcerea textului, p. 44. 302 Încercarea, în acest sens, de a crea un joc infinit al diferenței îl va determina pe Umberto Eco să compare demersul derridarian cu teoria peirceană a semiozei nelimitate, deși
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Mythologie blanche. La métaphore dans le texte philosophique", în Marges de la philosophie, p. 323. 324 Richard Rorty, Adevăr și progres. Eseuri filosofice 3, p. 229. 325 Am aici în vedere în special sensul dat acestei expresii de către Linda Hutcheon în Poetica postmodernismului, p. 7: "aș dori să numesc o "poetică" a postmodernismului o structură conceptuală flexibilă care în același timp să constituie și să conțină cultura postmodernă, discursurile noastre despre ea, precum și cele adiacente ei". 326 Ibidem, cap. 9, "Problema referinței
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
op. cit., p. 36. 329 Steven Connor, op. cit., p. 21. 330 Ibidem, p. 21. 331 Constantin Sălăvăstru, Raționalitate și discurs, p. 69. 332 Chris Rojek, Bryan S. Turner (eds.), Forget Baudrillard?, Routledge, London and New York, 1993, p. I. 333 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, p. 350. 334 În articolul "Que se passe-t-il" din Libération, 18-19 octombrie 1997, p. 5, Jean Bricmont și Alan Sokal își explică demersul, arătând cum au demonstrat că "intelectuali celebri precum Lacan, Kristeva, Baudrillard și Deleuze au utilizat, într-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Baudrillard, La Transparence du Mal, p. 16. 478 Gilles Deleuze, Diferență și repetiție, trad. de Toader Saulea, Editura Babel, București, 1995, pp. 104-105. 479 Peter Barry, Beginning Theory: An Introduction to Literary and Cultural Theory, p. 88. 480 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, p. 351. 481 O altă abordare a conceptelor de hiperrealitate și simulare din perspectivă sociologică se întâlnește la Dean MacCannell, Juliet Flower MacCannell, "Social class in postmodernity: simulacrum or return to the real?", în Chris Rojek, Bryan S. Turner
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de inconstantă ca valoare, grupând eșecuri narative aproape la fel de numeroase ca reușitele, dificultățile critice, fie ele de fixare sau de interpretare, nu întârzie să apară. Situarea sa voluntară în descendența unui realism de factură psihologică, cu un ancraj ferm în poetica romanului abisal din literatura rusă Dumitru Micu observă, la rându-i, că Mihăescu îi "acorda o prețuire deosebită lui Dostoievski, prezentându-l drept exponent al "realismului integral"" (2000: 272) conduce la infuzarea operei cu invariante tehnice, ce descriu atât resorturile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
East. Houndmills: Palgrave Macmillan, 2006. Gillespie, Gerald, Manfred Engel, Bernard Dieterle, editors. Romantic Prose Fiction. Amsterdam: John Benjamins, 2008. Gippius, V.V. Gogol. Edited and translated by Robert A. Maguire. Durham and London: Duke University Press, 1989. Glodeanu, Gheorghe. Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial. București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1997. Gorp, Hendrik van. "The Gothic Novel as a Romantic Narrative Genre". Romantic Prose Fiction. Edited by Gerald Gillespie, Manfred Engel, Bernard Dieterle. Amsterdam: John Benjamins, 2008. 249-262. Graham, Elaine
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Poetica genurilor literare, Florica
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului modern, Nicoleta Munteanu În pregătire: Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel 1 Este demn de notat că Sainte-Beuve însuși îi așeza scrisorile, ca reușită a stilului epocii, alături numai de cele ale lui Voltaire. 2
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica teatrului modern, Nicoleta Munteanu În pregătire: Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel 1 Este demn de notat că Sainte-Beuve însuși îi așeza scrisorile, ca reușită a stilului epocii, alături numai de cele ale lui Voltaire. 2 James B. Twitchell se întreabă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ca auto-diferențiere sau, cu termenii lui Derrida, ca diferanță. Infinitatea revelației poate locui litera textului doar dacă aceasta își depășește propria situare istorică. Plecând de la aceste repere, poate fi interpretat modul în care Benjamin discută rolul jucat de alegorie în poetica ba rocă. G. Gilloch sintetizează modul în care, în Ursprung des deutschen Trauerspiels, teoria cu privire la alegorie este de fapt un rezultat al unui dublu demers, ontologic și teologic: „For him, the play of mourning is a ruin about ruination. It
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aer de familie cu Lohengrin (1850). Într-o mare măsură, manifestarea unei sensibilități simboliste în opera lui Gh. Petrașcu vine în siajul liricii eminesciene. Supralicitând, criticul Popescu- Gogan susține chiar o afinitate structurală a pictorului cu poezia lui Eminescu astfel încât: "Poetica petrașciană este o poetică eminesciană prin excelență..."280. Într-adevăr, o mare parte a picturilor cu caracter simbolist poartă amprenta acestei afinități: o "pictură-poem" (Popescu-Gogan) Scrisoarea IV (1897) o nocturnă, Oră de dragoste (1904), un moment din "Luceafărul", Seară de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin al sculptorului Jean-Jules Lecomte du Noüy care execută și lucrări "inspirate din versurile și ideile estetice ale Reginei Carmen Sylva"302 se inspira din ars poetica reginei, lansând în spirit simbolist un canal de comunicare între arte și imprimând sculpturii importanța temei simbolisto-romantice a geniului. În sfârșit, Ioana Beldiman mai pomenește de existența unei statuete simboliste prin sugestia pe care o conferă titlul, Ora unu noaptea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în acuarelele pregătitoare de mai sus, sensibilitatea liniei sale și finețea ochiului par a-și exprima încântarea de a se desfășura"451. Într-adevăr, abordarea Art Nouveau-ului presupune în anumite circumstanțe și abilități "meșteșugărești". Dintre poeți, Arghezi își va trasa poetica așezând talentul sub semnul meșteșugului și nu al inspirației, al construcției meticuloase vizând o similitudine cu manualitatea artizanatului. Secesionismul vienez aduce și reabilitarea artelor socotite meșteșugărești, Klimt însuși va integra picturii sale elemente care țineau de orfevrerie, îmbrăcându-și personajele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
povestitori, însă cu precădere Sadoveanu. E totuși un alt tip de textualism acolo. În principiu cei doi narează în același registru, însă la Sadoveanu există mai mult epic. Dar ca și la Creangă, epicul se transformă în poetic. Apropo de poetica romanescă, foarte bine surprinsă de R.M. Alberes în Istoria romanului modern, acum se vorbește despre poeticitate, despre lirism ca despre o dimensiune modernă a romanului. Iată că și aici suntem sincronizați cu ce se întâmplă în "romanul modern", cu mitopoietica
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în proza românească (2011). Cătălin Ghiță, (c) 2014 Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GHIȚĂ, CĂTĂLIN Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake / Cătălin Ghiță. Iași: Institutul European, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-24-0056-9 821.111.09 Blake,W 929 Blake,WLiviu (pref.) 821.111(71).09 Munro, A. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
929 Blake,WLiviu (pref.) 821.111(71).09 Munro, A. Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMÂNIA CĂTĂLIN GHIȚĂ DEMIURGUL DIN LONDRA Introducere în poetica lui William Blake INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: William Blake, romantism, poetica, interpretare Lui Liviu Cuprins Mulțumiri / 9 Introducere / 11 Partea I. Eul în viziune / 21 1.1. Prolegomena. Formularea identității / 23 1.2. Problemă eului / 25 1.3. Eul creator
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMÂNIA CĂTĂLIN GHIȚĂ DEMIURGUL DIN LONDRA Introducere în poetica lui William Blake INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: William Blake, romantism, poetica, interpretare Lui Liviu Cuprins Mulțumiri / 9 Introducere / 11 Partea I. Eul în viziune / 21 1.1. Prolegomena. Formularea identității / 23 1.2. Problemă eului / 25 1.3. Eul creator și eul empiric / 34 1.4. Emergentă eului creator / 36 1
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
vizionarul excentric nu a beneficiat decât rar de un tratament exegetic sistematic în străinătate și foarte rar la noi în țară, am decis să vă ofer, în rândurile ce compun volumul pe care tocmai l-ați deschis, o introducere în poetica lui William Blake 2. Oare aserțiunile de tipul celei citate mai sus constituie simple elucubrații ale unui rătăcit liric, cum pot părea la prima vedere, sau configurează, la o privire mai atentă, universul fascinant și multietajat al unei voci dintre
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
liric, cum pot părea la prima vedere, sau configurează, la o privire mai atentă, universul fascinant și multietajat al unei voci dintre cele mai originale?3 Intenția mea critico-teoretică este să subliniez că, în pofida contradicțiilor, uneori subtile, alteori flagrante, gândirea poetica a lui Blake este îndeajuns de coerență ca să ne permită să identificăm, în cazul operelor sale principale, existența unui adevărat sistem nesistematic. Utilizez cu deplină responsabilitate sintagma anterioară, fiindcă, după cum voi arăta în continuare, odată ce straturile externe de codificare textuala
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fi însă comentate satisfăcător în absența unui aparat critic bogat și variat. De aceea, precizez că, din punct de vedere metodologic, studiul meu se bazează în chip necesar pe o bibliografie extrasa din mai multe domenii de cercetare complementare, precum: poetica, estetică, hermeneutica, metafizica, istoria ideilor, istoria religiilor 5. Scopul meu preliminar este acela de a arăta că, deși Blake nu urmărește să creeze un sistem în chip explicit, el o face în mod implicit. În eposul Jerusalem, Los, simbolul blakean
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]