1,649 matches
-
în stație. Pensionarul aleargă în L, săritura calului, și îl prinde, în vreme ce în urma lui răsună un uragan de claxoane și înjurături. Curios, doar nu se grăbește nicăieri, și cu toate astea face mereu așa, sprintează după autobuze și tramvaie, se pogoară pe scările metroului cu velocități periculoase ca să apuce să țâșnească înăuntru înaintea anunțului Atenție, se închid ușile... Lumea nu-l înțelege, când a înțeles lumea vreodată ceva? Mai ales ceva cu totul și cu totul dezinteresat, cum e decatlonul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ce cântă Iubirea toată pe un fir de păr, Și paginile tale, adevăr, S-au tipărit cu litera cea sfântă. Un om de sânge ia din pisc noroi Și zămislește marea lui fantomă De reverie, umbră și aromă, Și o pogoară vie printre noi. Dar jertfa lui zadarnică se pare, Pe cât e ghiersul cărții de frumos. Carte iubită, fără de folos, Tu nu răspunzi la nici o întrebare. Elogiu O carte citită cu răbdare și interes, pentru a-i pătrunde înțelesurile, a fost
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Coșcodar, În trecerea lui ca un fum, ca un puf de păpădie, ca o rază laser. Sau e invers? A orbit Coșcodar? Rămînem În ceață ca femeia, ca Ilie Neacșu, ce semnează-un editorial cam mistic pentru un plutonier. „A pogorît Dumnezeu pe pămînt valah.” Motivul pentru care-a coborît brusc Dumnezeu pe pămînt valah este legea SRI-ului. Iar În Biblie se va mai adăuga un capitol, Viața și activitatea lui Iisus. Se Înțelege așadar că Măgureanu, Ilie și Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
voievod, despre care Ion Neculce spune că: „el be vin mai mult din oală roșie decât din păhar de cristal, dzicând că-i mai dulce vinul din oală decât din păhar”. Alături urmau: Iacob Negruzzi - secretarul perpetuu al Junimii - Vasile Pogor, Titu Maiorescu și ceilalți junimiști... Când s-a oprit din vorbit, nu m-am putut împotrivi curiozității și l-am întrebat: Și care era pățania popii de la Neamț? Păi... „Era în noaptea Sfântului Toma. Popa de la Neamț cetea la o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
povestea o anecdotă fără haz! Era luat în răspăr și „rușinat”... Erau doar câțiva junimiști neîntrecuți în a spune anecdote, în frunte cu Ion Creangă, urmat de Carageani și Iacob Negruzzi. Cel care dădea tonul la râs era amfitrionul - Vasile Pogor - care se tăvălea râzând... Îndată ajungem acasă, vere. Până atunci, însă, să-ți mai spun una de-a lui Creangă. El imita - cu accent ardelenesc - pe profesorul Suciu, care la propunerea de a se introduce o taxă pentru burlaci, numită
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
unde aveau o canea care închidea sau deschidea conducta după nevoi. Poate! Da’ ia spune ce-i cu inaniția, fiindcă, după cum văd eu, nu prea arăți a om subalimentat? Nu arăți nici precum „Binele hrănit Caragiani” , după cum îl alinta Vasile Pogor pe acest junimist, dar nici ca un țânțar gata să-l ia vântul. Numai să nu auzi ce muzică îmi cântă stomacul, că te sperii! Ca să nu am nevoie de vreun descântec de sperietură, hai s-o pornim spre casă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Pașcanu> de lângă Primărie, <Pomul Verde> - ușă în ușă cu Teatrul Evreiesc, <La șapte gâște potcovite> din strada Brătianu, <La șapte draci> din strada Palat, <La vița Românească> din strada Sf. Andrei, <La Zalis> de lângă Templul Evreiesc, <Sakmari> din Păcurari, bodega <Pogor> și restaurantele <Luther> și <Bragadiru> din Piața Unirii, <Bolta Rece>, bodega <Sindicatul Viticol> vizavi de Liceul Național, barul <Coroana> și <Calul Bălan> din drumul Gării, etc. etc. Ah! Era să uit micuța cârciumioară <Maria Kanter> situată în drumul Băii Comunale
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
oraș, începând cu casa-castel situată aproape de școală, a lui Sadoveanu, fostă a lui Kogălniceanu. Aflase de existența acolo a unui beci adânc, pentru păstrarea vinurilor vechi, care trecea chiar pe sub stradă. Mai jos de Universitate, știa de existența Casei Pogor, leagănul “Junimiștilor“ iar ceva mai sus, primul învățător român, Gh. Asachi, își făcuse o casă mare. Topârceanu locuise în apropiere, într-o căsuță care, probabil (gândea el) îl inspirase când scrisese “Balada chiriașului grăbit“. Față de ceilalți colegi era mai retras
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
văd dacă poți să-mi spui la ce folosește o poveste. - Ca să te facă pe tine fericit, tati. 4 ani și 7 luni Dragoș Merișca și-a prezentat pentru prima dată, oficial, creațiile, la Muzeul Literaturii Române din Iași (Casa Pogor, Cenaclul Quasar), pe data de 17 aprilie 2010 (6 ani și 8 luni). Prima dată a spus povești acolo, fără să fie pe afiș, pe 12 aprilie 2008 (4 ani și 8 luni).
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
la Tipografia Universității București (I-II, 1971- 1972). Caracter didactic are și textul din Opera lui Ion Pillat (1998). SCRIERI: Publicistica lui Hasdeu, București, 1974; Viața lui B. P. Hasdeu, București, 1989; Opera lui Ion Pillat, București, 1998. Ediții: Vasile Pogor, Scrieri alese, pref. edit., București, 1986; Lucian Blaga, Peisaj și amintire, pref. edit., București, 1988. Repere bibliografice: Mircea Anghelescu, Cercetarea traseelor hasdeene, LCF, 1974, 43. N. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]
-
cauză „împodobirea orașelor numai cu greu se închipuiește”, iar câte se fac se strică repede. Introducerea mașinismului în această ramură are loc la 24 mai/5 iunie 1840, când s-a constituit o societate formată din vistiernicul Al. Sturdza, Vasile Pogor, Fred. Bell și dr. Cihak. În 14 articole ale statutului asociației se prevedeau condițiile de funcționare a societății, se împărțeau misiunile etc.. La 10 iunie 1840, la cererea membrilor societății, domnitorul, având în vedere „netrebnicia” cărămizilor produse în țară, din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din 1843, s-a notat că mașinile au fost aduse de la Viena de către un oarecare Lambert. La 27 ianuarie 1843 se pare că mașinile erau deja în țară, căci la acea dată Fred. Bell recunoaștea că a primit de la Vasile Pogor 48 ducați, reprezentând 1/4 din cheltuielile de transportare a mașinilor. Alegerea mașinilor n-a fost un lucru ușor. Membrii societății au colindat Cernăuțiul, Viena, Parisul și alte orașe din Franța în căutarea unor mașini convenabile din toate punctele de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
statului francez începe încă din școala primară. La liceele din zona liberă se înalță drapelul în fiecare dimineață și se cântă "Mareșale, iată-ne". Consumul de alcool este strict limitat, iar balurile sunt interzise. O adevărată mantie de puritanism se pogoară peste țară. Toți francezii sunt îndemnați să se căiască pentru faptele lor și să lupte împotriva declinului național. Venise momentul unei căințe generale. În această grădină minunată care este Franța, trebuie să ridicăm astăzi tot ce este căzut, să smulgem
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Diên-Biên-Phu, scoțând în evidență izolarea Franței și eficacitatea războiului total împotriva colonizatorului, are darul de a declanșa tulburări în Algeria. Abia ieșită din mlaștinile Indochinei, Franța se afundă în alt coșmar. O nouă mantie de plumb, politică și morală, se pogoară asupra țării. Acolo se poartă un război cu-adevărat "murdar", iar cei care pleacă pe front militari de meserie, dar în egală măsură tineri logodnici sau soți se confruntă cu tortura, masacrele și terorismul. Omniprezența morții "fățarnice și înghețate"170
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
studenții săi discipoli care îl urmează și îl imită cu fanatism așa cum vor afirma junimiștii. Demersul inițial al grupului junimist nu este politic, ci filosofic și grupează intelectuali formați în străinătate, în Germania, iar unii în Franța. Este cazul lui Pogor, al lui Maiorescu, care în curînd va face figură de maestru al gîndirii, fiind foarte preocupat în acea perioadă de studierea lui Schopenhauer. Ambiția lor este de a refonda, pornind de la o critică radicală a angajamentelor eronate ale generației de la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ruptură cu liberalii. Radicalismul tabulei rasa provoacă adesea crize în cadrul echipei care se insultă în dezbateri aprinse, după cum o dovedește desfășurarea unei discuții relatate de Panu, în "Amintirile" sale, reeditate în 1971: Are loc o discuție privitoare la istoria românilor. Pogor, revenind la una din temele sale favorite, începe să strige: Nu vedeți că noi nu avem istorie? Un popor care nu are literatură, artă, civilizație trecută, un asemenea popor nu merită ca istoricii să se ocupe de el"". Numeroase proteste
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să se ocupe de el"". Numeroase proteste din partea lui Lambrior, Xenopol și alții. "Te înșeli, strigă Lambrior, atunci cînd afirmi că românii nu au artă; ce este atunci Curtea de Argeș, Putna, Bistrița? Ce este Cetatea Neamțului? Voi numiți asta arhitectură?" întreabă Pogor care va mărturisi mai tîrziu că n-a văzut niciodată Curtea de Argeș. "Un popor trebuie să-și cunoască trecutul, oricare ar fi fost acest trecut", strigă Xenopol. "Fleacuri ripostează Pogor în timp ce Franța îi dădea deja pe Molière și Racine, românii se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Putna, Bistrița? Ce este Cetatea Neamțului? Voi numiți asta arhitectură?" întreabă Pogor care va mărturisi mai tîrziu că n-a văzut niciodată Curtea de Argeș. "Un popor trebuie să-și cunoască trecutul, oricare ar fi fost acest trecut", strigă Xenopol. "Fleacuri ripostează Pogor în timp ce Franța îi dădea deja pe Molière și Racine, românii se găseau într-o completă barbarie". Apoi Eminescu, care era așezat într-un colț, se ridică și declară pe un ton violent care nu-i era caracteristic: Ceea ce tu numești
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dintre generații, pe voința de a sparge monopolul liberalilor, care își atribuie întreaga răspundere a construcției națiunii moderne. Soliditatea legăturilor create de grup, capacitatea de a-și plasa posturile de conducere se explică prin frăția masonică: Maiorescu, lacob Negruzzi, Vasile Pogor și alții fiind inițiați în 1866. Lectura culturală a junimismului pune accentul pe formația germană a majorității adepților săi, ca și cum schematic modelul german ar înlocui modelul francez de la 1848. Analiza politică scoate în evidență conservatorismul modern al junimiștilor care îl
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Andrei 38, 45, 46, 58, 67, 85, 86 Piru, Alexandru 290 Pitagora 20 Pîrvulescu, Constantin 270, 292, 366 Place, Victor 104, 106 Platon (istoric) 79 Plehanov, G. 148 Pleșu, Andrei 345, 363 Pletos, Dumitru 368 Plutarh 50 Poceatki, Sofronie 52 Pogor, Vasile 127, 128 Poincaré, Lucien 199 Polihroniade, Mihai 221 Ponomarev, Boris 290 Popescu-Doreanu, Nicolae 287 Popișteanu, Cristian 337, 338, 339 Popovici, Aurel C. 156 Popovici, Mihai 186 Potemkin 233, 325 Preda, Marin 290 Preoteasa, Grigore 270, 287, 309 Prezan (general
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
altminteri, înclinația îi era scrisă în chiar originea lui burgheză, lucru mult prea evident ca să mai zăbovim asupra lui. Îl vom invoca doar într-un moment la care peste națiunile care se cufundau într-un nou război începea să se pogoare înserarea. IV Dacă aceste afirmații sînt exacte, înseamnă că nu abuzez de numele lui Freud pentru a auri blazonul unei științe care a cunoscut atît un succes fulgurant, cît și o cădere la fel de neașteptată. În ciuda tuturor reticențelor pe care le-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și la 1 septembrie 1867. Primul număr nu s-a păstrat. George Pavlov redacta această publicație cu ambiția de a însufleți viața literară națională și de a grupa intelectualii capabili să participe la dezvoltarea „muvementului literar”. Cuprinde versuri de V. Pogor, Leon Negruzzi, N. Pruncu, G. Crețeanu și de colonelul Nicolae Ceaur Aslan. Ultimul traduce actul I din tragedia Fedra a lui Racine. Se tipărește și tălmăcirea unui Sonet de Musset. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288577_a_289906]
-
patristică referitoare la noțiunile de theologia și oikonomia, o dualitate de aspecte esențiale în cunoașterea religioasă. Această idee patristică este extrem de importantă pentru comprehensiunea semnificației reale a distincției schițate de Părinții Capadocieni între ousia inaccesibilă și dynameis sau energeiai care pogoară până la noi. Se cunoaște importanța pe care o au puterile și energiile de care vorbesc Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa în teologia bizantină propriu-zisă, după Dionisie Areopagitul îndeosebi la teologii secolului al XIV-lea. În contrapunct cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Domni, după Dumnezeiasca poruncă". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: "Și canonul acesta, asemenea cu cel al 6-lea, oprește pe cei Ierosiți a nu se împletici în lucruri lumești, zicând: Nu se cuvine Episcopul, sau Presbiterul, a se pogorî pe sineși în POLITICEȘTI și lumești purtări de grijă și ocârmuiri, ci să se îndeletnicească în slujbele și trebuințele Bisericii". Canonul 10 al Sinodului al VII-lea Ecumenic: "Nu este lor (clericilor) iertat a primi asuprăși purtări de griji politicești
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fost demonizată ca simptom al „reacționarismului“), această prudență critică sfârșește prin a fi denunțată ca lipsă de atașament față de cauza nobilă a progresului. Având drept piloni contribuțiile lui Maiorescu și Carp, dar încluzândui în arhipelagul ei ideologic și pe Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Mihai Eminescu, Junimea este actorul asociabil cu această filozofie liberal conservatoare a moderației și a gradualismului. Dincolo de numitorul comun explicabil prin poziția centrală a dualității Carp-Maiorescu, reflecția junimistă cunoaște, în interiorul ei, un grad de diversitate pe care
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]