4,267 matches
-
capitol este clară. Educația are nevoie de sociologi, nu doar ca lachei ai sistemului, ci în calitate de decidenți, consilieri, conștiințe lucide și critice. Expertiza sociologică are nevoie de autonomia și de demnitatea care să îi permită să se facă auzită în polemicile de politică educațională atât de viciate de interese mai mult sau mai puțin ascunse. Educatorii, chiar și părinții, au o trebuință acută de imaginație sociologică, de recunoașterea componentei sociale a muncii lor (altfel decât prin lozinci de genul „noi pregătim
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
didactică vs cercetare. Acestor opoziții - fundamentale aș spune eu - le putem alătura contradicții mai puțin ample, dar în aceeași măsură simptomatice între specializări, între cei cu diplome obținute în străinătate și autohtonii care au trudit la construcția instituțională actuală (vezi polemica din paginile revistei 22 din decembrie 2005), între perspectiva managerială și cea „autonomistă” a guvernării universităților, între „elitiștii” orientați către atingerea de performanțe academice și „vocaționaliștii” preocupați mai mult de satisfacerea nevoilor de calificări și competențe ale beneficiarilor. Toate antinomiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ci să dezvăluie tensiunea dintre adepții sistemelor moderne de învățământ și criticii acestora așa cum se reflectă ea în dezbaterile dintre laturile vizibile și cele ascunse ale învățământului. În plus, capitolul va arăta că evoluția concepțiilor privind funcțiile școlii reflectă dinamica polemicilor din jurul sistemului educațional și transformările majore care au afectat paradigma funcționalistă. 1. Justificarea construcției instituționale a școlii prin apelul la funcții - John Deweytc "1. Justificarea construcției instituționale a școlii prin apelul la funcții - John Dewey" Gândirea socială modernă a promovat
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școala. Învățământul în limbile minorităților face parte, potrivit teoreticienilor multiculturalismului, din sistemul libertăților culturale, referindu-se la libertatea oamenilor de a-și alege identitatea și de a trăi fără a fi excluși de la alte alegeri importante pentru ei (Kymlicka, 2004). Polemicile legate de drepturile culturale sunt din ce în ce mai acute în majoritatea țărilor în care regimul politic nu suprimă revendicările minorităților. Dacă fetele maghrebiene au voie să poarte voal în școlile publice franceze sau dacă pot exista școli cu predare numai în limba
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nivel atitudinal pe care se presupune că îl poartă școala se găsește în conținuturile educației. Din acest motiv, curriculumul a fost și este în continuare obiect al încercărilor de control din partea grupurilor aflate în competiție pentru hegemonie politică sau culturală. Polemicile iscate de conținuturile unor manuale sau ale unor programe scot la iveală rivalități mai puțin explicite în dezbaterea publică sau politică dintre categorii sociale și culturale. Ilustrez aceste reflecții cu prezentarea schematică a două cazuri: unul românesc și unul american
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a XII-a, deși autorii îndepărtaseră toate pasajele care fuseseră indicate ca inacceptabile în cadrul dezbaterii ce avusese loc cu doi ani mai devreme. Toată această agitație a avut desigur mai multe mize, unele imediate, altele întrevăzute de protagoniști doar pe parcursul polemicii. Analizele mai mult sau mai puțin sistematice ale momentelor respective au putut identifica un atac direct la adresa Ministerului Educației și a conducerii acestuia, care a fost capitalizat politic împotriva unei guvernări aflate oricum în derivă la acea vreme. La un
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu trebuie să surprindă introducerea în manual a unor pasaje mai ample decât de obicei despre istoria maghiarilor și a germanilor din Transilvania sau accentul mai mare pe evoluția mentalităților decât pe evenimentele politice. S-a putut remarca la momentul polemicii polarizarea opiniei publice, dar și a celei experte în jurul temei conținuturilor acceptabile pentru predarea istoriei. Puțini actori importanți ai culturii române au reușit să se situeze pe o poziție neutră în ceea ce privește această temă. Momentul „scandalului” provocat de manualul de istorie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la o analiză prin prisma teoriei politicilor simbolice. Pe de altă parte, în condițiile descrise, selectarea conținuturilor educaționale devine o operațiune delicată, riscantă chiar, majoritatea autorilor de manuale preferând soluții de compromis sau conservatoare care îi pun la adăpost de polemici. 4.2. Evoluționism vs creaționism în SUA și politicile simbolicetc "4.2. Evoluționism vs creaționism în SUA și politicile simbolice" În 1838, Charles Darwin încheia redactarea operei care l-a făcut faimos: Originea speciilor. Abia peste 20 de ani, constatând
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vii, astfel că oprise difuzarea publică a teoriei pe care o elaborase în urma expediției pe vasul Beagle (cf. Enciclopedia on-line Wikipedia). Tezele evoluționismului sunt în general acceptate de către lumea științifică, făcând parte din „știința normală”. Poate fi surprinzătoare, astfel, constatarea polemicilor pe care predarea evoluționismului în școli le-a iscat și le mai iscă în unul dintre statele industrializate cele mai avansate, Statele Unite ale Americii, de-a lungul ultimului secol. Intrarea evoluționismului în programele de științe ale naturii s-a făcut
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cât și la diverse niveluri ale dezbaterii publice și legislative: regional, statal sau național. 4.3. Teoria politicilor simbolice - un model de analiză a dezbaterilor privind curriculumultc "4.3. Teoria politicilor simbolice - un model de analiză a dezbaterilor privind curriculumul" Polemica cronică dintre adepții teoriei evoluționiste și oponenții ei de orientare religioasă reflectă una dintre marile fracturi culturale și sociale americane. Dacă eterogenitatea societății americane din punct de vedere rasial sau al statusului socioeconomic este evidentă, polarizarea între conservatori și liberali
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
coaliții politice puternice (Fried, 1988). Baza de masă, ca de obicei, este segmentată în grupuri ce se disting prin diferențe notabile, uneori ireconciliabile, în ceea ce privește concepția despre lume (worldview). Iar politicienii exploatează impactul emoțional al acestor diferențe, chiar dacă formal desfășoară o polemică de idei politice convenționale. Temele utilizate pentru mobilizare vor fi, bineînțeles, dintre cele care ating identitatea comunităților. Astfel, în anumite situații, coaliții formidabile de instituții religioase și laice, cum este cazul în Statele Unite ale Americii, ajung să-și dispute pozițiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
identitatea comunităților. Astfel, în anumite situații, coaliții formidabile de instituții religioase și laice, cum este cazul în Statele Unite ale Americii, ajung să-și dispute pozițiile în spațiul simbolic prin mobilizarea diferitelor grupuri marcate de norme culturale diferite - de exemplu prin polemica în jurul sensurilor și politicilor privind educația sexuală sau predarea evoluționismului în școli, teme care ajung uneori să simbolizeze grupurile și vastele lor structuri atitudinale. Rezumattc " Rezumat" • Funcționalismul este concepția care explică fenomenele, instituțiile, prin presupuse nevoi ale sistemului social. În
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
inclusiv România. La început, vom încadra problematica inegalităților școlare și a mobilității sociale în tema meritocrației, definind-o, indicând principalele rezultate ale încercărilor de a măsura gradul de evoluție al societăților occidentale către un model meritocratic și expunând criticile și polemicile din jurul respectivelor studii. În capitolele următoare voi detalia anumite aspecte critice pentru discutarea inegalităților școlare: corespondența dintre mecanismele societale de mobilitate și organizarea școlară; rezultatele marilor studii postbelice dedicate urmăririi inegalităților școlare în țările capitaliste avansate, dar și în țările
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de sociologie a educației, s-au succedat mai multe tradiții de analiză a relației dintre școală și mobilitatea socială. Acestea s-au revendicat mai ales de la tradiția de gândire critică, purtând eticheta de teorii conflictualiste și fiind motivate intelectual de polemica cu teoriile optimiste și legitimiste de tip funcționalist. Tuturor acestor teorii le este comună ostilitatea față de punctele de vedere funcționaliste, pe care le resping ca fiind expresii sofisticate ale mistificării intereselor categoriilor sociale dominante. Din tabăra conflictualistă voi expune pe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
care persistau în fața școlii și în raporturile școlii cu sistemul stratificării sociale. Acestea erau calificate ca reziduale. Dezamăgirea provocată de eșecul evident al școlii în democratizarea societății a dus, la mijlocul anilor ’60, la critica tehnofuncționalismului și a școlii capitalului uman. Polemicile au fost lansate din mai multe direcții, toate solicitând corecții ale teoriei în aspectele ei fundamentale. Realitățile economiei și ale societății contraziceau presupozițiile simple ale funcționalismului tehnologic și ale școlii capitalului uman. Șomajul, mai ales cel din rândul tinerilor, era
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unor conflicte sociale. Studiile extensive ale lui Jensen (1976) păreau a da dreptate supremaționiștilor albi, înregistrând o diferență medie de 15 puncte în defavoarea negrilor. Mai recent, o vastă lucrare intitulată The Bell Curve (Herrnstein și Murray, 1994) a iscat o polemică acută în Statele Unite ale Americii, încercând să justifice inegalitățile sociale prin distribuția inegală a inteligenței văzute ca o aptitudine înnăscută. Cei doi autori consideră că rezultatele mai slabe la testele de abilități cognitive ale persoanelor de rasă neagră se explică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a favoriza un elitism precoce? Care ar fi rolul unui profesor în fața unui asemenea copil? Întrebările sunt mult mai numeroase. Răspunsurile sunt însă dificile. Este suficient să se atingă situația copiilor supradotați într-o discuție pentru a se declanșa o polemică. Și aceasta pentru că, departe de a fi de interes strict științific sau didactic, problema supradotării în școală are profunde implicații personale, familiale, filosofice, morale și chiar politice. 4.1. Încercări de definiretc "4.1. Încerc\ri de definire" Prima problemă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inițial și piața pentru această publicație. Pe parcursul celor doisprezece ani În care a apărut, Buletinul Eugenic și Biopolitic a devenit cea mai importantă sursă de informare pentru cei interesați de ideile, organizațiile, legislația și programele eugenice din afară și În polemicile din România referitoare la sănătatea publică, la controlul reproducerii, rolul medicilor din mediul rural și amenințările biologice la adresa sănătății națiunii. Ideile eugeniste erau popularizate și prin intermediul altor câteva publicații finanțate de Astra, În special Calendarul anual și revista Transilvania, care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
apel către medici să propună Parlamentului României o legislație similară, ca modalitate de a „Îmbunătăți calitatea rasei umane”41. În aceste articole, semnatarul ataca În mod direct opiniile exprimate de un colaborator permanent al ziarului Universul. A Început, astfel, o polemică ce a ocupat prima pagină a celor două ziare timp de o lună, transformând subiectele dezbătute Într-o problemă de interes public. În timp ce oponentul său ridica probleme morale și sociale (ar trebui să fie diferit controlul căsătoriei și al reproducerii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cea mai bine Înzestrată căpetenie a lor.” (N. Iorga) Invidia este, se pare, mai puțin mare În prima categorie, decît În cea de-a doua. * „Spiritul de contradicție e personalitatea prostului.” (George Călinescu) Fiind exclusivist În păreri, prostul nu privește „polemica” drept un prilej de a afla ceva nou, ci de a-și impune punctul de vedere. * „Proști sînt toți cei care par, și jumătate din cei care nu par.” (B. Gracian) Aceasta, probabil din motivul pe care-l invocă scriitorul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sale, Fazio semnalează un mod trufaș de a umbla cu capul sus, un verb rapid, o abundență de gesturi, o precipitare în toate mișcările sale. Viața lui se petrece sub semnul prieteniilor rupte brusc și al unor supărări induse prin polemici asupra amănuntelor. Un personaj care apare astfel în Despre plăcere îFra Antonio da Rho, interlocutorul său creștin, un fost prieten din Milano), devine ținta zeflemelii sale când, într-una din lucrările sale consacrate imitării elocvenței latine, da Rho își manifestă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Aristip în totalitatea lui, ca vinovat de a fi un învățător într-ale plăcerii pentru prea mulți oameni de pe acest pământ, apoi de a fi justificat și legitimat dezmățul, luxura, viciul animalic și grosier. Lipsesc nuanțele. Documentele țin deseori de polemică și, întrucât nu cunoaștem contextele, cele câteva fragmente care ne-au rămas cu referire la această chestiune ne îndeamnă la cea mai mare prudență. Rămâne o certitudine: hedonismul cirenaicului și inventarea de către el a unei plăceri demne de acest nume
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
traversează secolele și se metamorfozează în funcție de nevoi. Numai filosofia ne permite să facem o triere, să distingem plăcerile care alienează de cele care eliberează și dezvăluie semnătura radioasă a unui efort reușit asupra propriei ființe. MOMENTUL AL CINCILEA SALVAȚI PRIN POLEMICĂ: TREI MUȘCHETARI HEDONIȘTI VIII PHILEBOS și „viața fericită” -1Luptător și dramaturg. Dacă Diogene Laerțiu spune adevărul despre Platon - și niciun argument nu arată contrariul... -, filosoful a participat la o competiție de lupte la Jocurile istmice și a debutat în viața
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
umple această perioadă. -3- Departe de Epicur, epicurismul. Comunitatea epicuriană constituită în jurul lui Piso și al lui Philodemos răspunde, poate, instalării altor microsocietăți filosofice în împrejurimi. în epocă, școlile concurente sunt antrenate într-o luptă fără cruțare unele contra altora. Polemicile livrești și teoretice stau mărturie în acest sens. Datorită lor, de altfel, ni s-a păstrat amintirea gândirilor vizate, chiar și deformate, chiar și aproximative: maltratându-i pe epicurieni, Cicero, de exemplu, a contribuit la salvarea multor texte, idei sau
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în acest sens. Datorită lor, de altfel, ni s-a păstrat amintirea gândirilor vizate, chiar și deformate, chiar și aproximative: maltratându-i pe epicurieni, Cicero, de exemplu, a contribuit la salvarea multor texte, idei sau fragmente din corpusul incriminat... Aceste polemici se desfășurau foarte posibil și pe alte terenuri, în special pe acela al societăților filosofice inspirate de modelele princeps: Academia platoniciană, Porticul stoic sau Grădina epicuriană... Arhitectura filosofică, sau războiul continuat cu alte mijloace! Epicurismul se răspândește foarte de timpuriu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]