3,259 matches
-
-i dea „o pleasnă”, iar pe cei „ortomani”, „să pună tunurile”. Folosea loviturile în forță, principala sa grijă fiind efectul lor: „ard”, zdruncină, năucesc pe cine trebuie? Deși cititor al lui Lovinescu, nu ținea seama de sfatul acestuia că „Spiritul polemic nu se cultivă la temperaturi înalte, ci numai la temperaturi medii și chiar reci”. Hărțuirile, dinamitările, pregătirea „rachetelor” și aruncările de „bombe” îi dădeau satisfacție, îl amuzau, dar după beția scurtă a loviturilor reușite urmau îndoielile asupra eficienței lor. „O
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
o părere privind expresia. După ce l-am dactilografiat, drept să-ți spun, nu-mi mai place ca înainte. (Să nu uit: să se specifice fragment, dar atît și nimic mai mult.) Pentru nr. 12 va urma un alt articol, probabil polemic. Te-am întrebat și în scrisoarea precedentă dacă i ai scris lui Const. Ciopraga. Vorbește-i direct, căci el așa merită. Eu voi mai vorbi cu dl Lăudat care poate avea asupra lui oarecare influență. N ar fi rău să
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
perioada idealismului de la Fălticeni aspirația morală o egala pe cea literară. Acum fermentează poezia Primelor iubiri. E momentul să atragem atenția că titlul pe care îl poartă acest volum apărut atunci când convingerile lui Labiș suferiseră deja mutații, maschează o atitudine polemică: poetul ține să se delimiteze de iubirile ideologice ale anilor ’50, când n-avea nici 15 ani, iar concepțiile îi sufereau de o cumplită naivitate de care abia acum își dădea seama. În anul în care apar Primele iubiri poetul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ideile fundamentale ale socialismului științific (1906) cuprind expuneri ample ale materialismului, ale cărui principii sunt prezentate și exemplificate totdeauna în comparație cu diferite curente ideologice sau filosofice opuse ori divergente (idealismul metafizic, anarhismul, nihilismul, poporanismul). De cele mai multe ori, articolele au un ton polemic, iar atitudinea e a unui propagandist care încearcă să expună cât mai accesibil, cu numeroase exemple concrete și analogii, chestiuni abstracte și complicate. În Neoiobăgia (1910) și Socialismul în țările înapoiate (1911), autorul aplică propria înțelegere a marxismului la analiza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
pentru prima dată, o perspectivă socială asupra artei, desprinsă din determinismul lui H. Taine, din ideologia democraților revoluționari ruși și din cea marxistă, încercând să fundamenteze o nouă viziune asupra artei și literaturii. Deși a adoptat de la început o atitudine polemică față de Titu Maiorescu și orientarea junimistă, criticul a avut în vedere, pe lângă perspectiva sociologică asupra artei, și criteriul estetic, maiorescian, relație subliniată mai ales în ultima fază a activității sale. În primele studii (Personalitatea și morala în artă, 1886, Asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
gust, chiar inspirație. Reconstituirea universului operei literare trebuie să fie însoțită de judecata de valoare, considerată numai o treaptă în realizarea sintezei critice - lucrare științifică și artistică în același timp. Principalele studii teoretice ale lui D.-G. au un caracter polemic, fiind legate de o confruntare de opinii cu esteticienii și criticii literari de altă orientare: cu Titu Maiorescu în Asupra criticei și Asupra esteticei metafizice și științifice, cu I. N. Roman în Tendenționismul și tezismul în artă, cu G. Bogdan-Duică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
în Tendenționismul și tezismul în artă, cu G. Bogdan-Duică în Asupra criticei metafizice și a celei științifice, cu A. Philippide în Idealurile sociale și arta, în sfârșit, cu G. Panu în D. Panu asupra criticei și literaturii. A preferat forma polemică pentru că o considera accesibilă unui cerc mai larg de cititori nespecialiști și mai potrivită pentru a pune în evidență propriile puncte de vedere în probleme estetice și literare. Pentru el polemica însemna o confruntare pe terenul ideilor, uneori foarte tăioasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Tonul e volubil, degajat și ironic, expunerea, adesea prolixă, plină de digresiuni, pilde și analogii. Pasiunea ideilor, vioiciunea argumentării, verva incitantă a polemistului dau articolelor efervescență intelectuală. Cele dintâi articole de critică literară propriu-zisă publicate de D.-G. au caracter polemic, respingând producții literare fără valoare, imagini falsificate ale realității, ca, de pildă, nuvela lui I. Brociner Sanda (în D-l Brociner ca descriitor al vieții țărănești, 1885) sau romanul lui Duiliu Zamfirescu În fața vieții (în Pesimistul de la Soleni, 1886). Scrierile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
G. Ibrăileanu, N. Iorga, H. Sanielevici, M. Ralea. Studiile lui critice au introdus un nou mod de a scrie despre autori și opere, întemeiat pe îmbinarea analizei cu sinteza, pe argumentarea pasionată și ingenioasă, susținută de o puțin comună vervă polemică. Împrejurarea că Gherea n-a făcut, propriu-zis, critică estetică nu poate umbri totuși faptul capital de a fi fost primul critic de la noi pentru care opera literară s-a impus ca o realitate ce urma să fie analizată ca atare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
interesează aceasta". Vezi și Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 55 196 Discutând despre natura și funcțiile sacrificiului, Marcel Mauss a scris lucrarea "Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului", publicat în 1899, ca un studiu polemic la lucrările sfârșitului de secol XIX, publicate de R. Taylor, R. Smith, J. Frazer. Vezi și Marcel Mauss, Henry Hubert, Eseu despre natura și funcțiile sacrificiului, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 5 și p. 41. 197 Marcel Mauss, Eseu despre
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
lungi și fragile perioade ale existenței sale, desfășurate sub mai multe semne nefaste (războiul, foametea, ciuma roșie, arestarea tatălui și deportarea întregii familii în Bărăgan), precum și împăcarea lui cu lumea și cu Dumnezeu, chiar dacă o face într-un puternic registru polemic, toate acestea pe calea mărturisirii, a cântăririi și a reconsiderării a tot ceea ce a trăit. Ceea ce a rezultat din toată această nebuloasă existențială este un volum memorialistic extrem de viu și percutant care oferă, pe lângă perspectiva istorică largă care a antrenat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
noi este țăranul român, și realitatea lui este suferința, sub care suspină de fantasmagoriile claselor superioare. Căci din sudoarea lui zilnică se scot mijloacele materiale pentru susținerea edificiului fictiv, ce-l numim cultură română...“ <endnote id="11"/> Ca orice text polemic, articolul lui Maiorescu cuprindea o doză de exagerare. Se putea replica, pe bună dreptate, că formele moderne trebuiau oricum introduse, chiar dacă, Într o primă fază, conținutul lor lăsa de dorit. Maiorescu avea Însă dreptate atunci când denunța mimetismul și superficialitatea. Ruperea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
minus. Un an de slujbă pentru el este ca trei pentru alții". Continuă Const. Călin: "În zilele noastre, ar trebui rescris așa: un an de slujbă pentru dânsul este ca zece (ori mai mulți) pentru alții." Rezon! Regretând cu of polemic că, astăzi, "Bosul de la Ligă" este mai cunoscut decât președintele Academiei, conducătorii cluburilor de fotbal decât rectorii marilor universități, vedetele de televiziune decât actorii eminenți din teatrele naționale, demimondenele decât femeile savante, escrocii decât miniștrii, reporterii unor tabloide decât romancierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
rău mirositoare și obscene” <endnote id=" (455, II, p. 262)"/>. H.S. Chamberlain - propovăduitorul anglo- german al superiorității rasei ariene (În cartea sa, foarte populară În Germania, Fundamentele secolului al XIX-lea, 1899) - a opus „germanismului” „iudaismul pestilențial”. Într-un articol polemic cu titlul „Filozofia lui Chamberlain cu privire la rase” (Noua Revistă Română, 1 august 1901), filozoful român C. Rădulescu-Motru a adoptat o poziție vehementă Împotriva teoriilor rasiste și a legendelor pe care antisemiții le puneau pe seama evreilor. Au existat de asemenea, mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
era convins că „oarba, năprasnica ură” a generat „criminala lege”, și nu „concurența meșteșugarului creștin”, atât timp cât „e loc În țară Încă pentru multe mii de brațe În meserie” <endnote id="(754, II, pp. 144-145)"/>. Gheorghe Panu Își amintea despre discuțiile polemice de la „Junimea” privind „chestiunea evreiască” dintre filosemitul P.P. Carp și mai mulți junimiști antisemiți. Plecând Într-o noapte de la o astfel de Întrunire, Carp le-a arătat colegilor săi, pe o uliță din Iași, un umil „ciubotar evreu” care lucra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mitropolitul primat Miron Cristea ridică problema „cârciumilor ovreiești”, care „au cotropit poporul, cum nimicește omida toată verdeața unui arbore”. „Unii cârciumari evrei - continuă mitropolitul - introduc În rachiu var, alții vitriol, ca să ardă mai simțitor.” Mesajul mitropolitului a generat unele ecouri polemice În presa vremii, considerându-se că discursul său „contribuie la propaganda antisemită”. Plecând de la acest text, un ziarist de la Cuvântul liber (nr. 7, din 8 martie 1924) comentează unele date statistice, din care „s-ar putea vedea că În satele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care i-au urmat lui Inocențiu al III-lea (Honoriu al III-lea, Grigore al IX-lea) au reiterat această idee <endnote id=" (455, II, pp. 274-275)"/>. În paranteză fie spus, În spatele acestei teorii pare să se ascundă o poziție polemică față de o altă idee, curentă În epocă, și anume că, indiferent de felul cum se purtau, evreii trebuiau să fie tratați fără milă : uciși sau alungați. Un vechi proverb german surprinde această mentalitate : Macht nichts, der Jude wird verbrannt („N-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a pus solzi pe ochi (aluzie la experiența extatică a apostolului Saul/Pavel) și Îl cuprinde Întunericul În timp ce așteaptă venirea lui „Mesia, pe calul alb”. Într-un articol intitulat „Iudaism și antisemitism”, publicat În 1934, Mircea Eliade adoptă o atitudine polemică față de maestrul său, Nae Ionescu, criticând faptul că acesta face, În prefața romanului, „o translație nejustificată din planul filozofiei istoriei, pe cel al teologiei creștine”, aceasta din urmă fiind „transistorică”. În plus, Eliade se ridică Împotriva „certitudinii damnației evreilor” și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei au protestat din nou Împo triva acuzației de infanticid ritual, adusă evreilor de A.C. Cuza În ziarul ieșean Curentul studențesc, editat de Asociația Studenților Creștini, coordonată de C. Zelea Codreanu <endnote id="(603, p. 362)"/>. De asemenea, o replică polemică a fost inițiată de medicul și teologul Virgil Ciobanu, care a publicat În 1924 o carte despre „omorul ritual”, privit „din punct de vedere istoric și medical”. „Istoria ne arată - scria el - că acuza de omor ritual a fost totdeauna
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
the First Half of the 19th Century. The Jewish Case”, În vol. The Jews in the Romanian History. Papers from the International Symposium, București, 30 septembrie - 4 octombrie 1996, ed. Ion Stanciu, Silex Publishing House, București. 98. Violeta Barbu, „The Polemic Theology during the Second Half of the 18th Century. A Religious Dimension of the Difference”, În vol. The Jews in the Romanian History. Papers from the International Symposium, București, 30 septembrie - 4 octombrie 1996, ed. Ion Stanciu, Silex Publishing House
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui Voltaire, susținând că evreii sefarzi (spre deosebire de cei așkenazi) sunt cultivați și iluminați (612, I, p. 69). 637. Călin L. Cernăianu, Recurs Eminescu. Suprimarea gazetarului, Editura Semnele Timpului, București, 2000. 638. Ion Rotaru, „Regret din tot sufletul nenorocita Întâmplare”, Dialoguri polemice, nr. 1, 19 februarie 2001, supliment al news-letterului on- line Bună dimineața, Israel !, ed. Uly Friedberg- Vălureanu, Haifa, http ://www.alpas.net/uli. 639. Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, culese de Dumitru Furtună, Academia Română, Socec & Co, București, 1914
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
majoritatea zdrobitoare a populației. Deocamdată, Armata Română intra în luptă pentru eliberarea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului și a Bucovinei. Valoarea patriotică, națională, a atitudinii exprimate de adepții alianței cu Germania nu poate fi negată sau subestimată. Intervențiile lor - peste aspectul polemic al dezbaterii - au avut meritul de a fi reafirmat caracterul românesc al pământului dintre Prut și Nistru și de a fi menționat, cel puțin în anumite cercuri, interesul pentru rezolvarea problemei basarabene în conformitate cu drepturile fundamentale ale națiunii române. Dincolo de pretențiile
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la Universitatea de Arte din Iași prezentând filmul "Înainte de tăcere". Urmărind-o minute bune, nu am văzut-o potrivită pentru rolul soției hangiului. Evident, e o impresie pur personală. A.V. Da, acolo era și un anumit tip de gândire polemică. În primul rând, acțiunea se petrece în mediul rural, iar eu n-am vrut să construiesc personajul unei țărănci. Am vrut să aduc în discuție un personaj straniu în care feminitatea e parte a tainei. Personajul straniu poate exista și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
actualitate, sunt evocate personalități artistice, sunt semnalate talente în plină afirmare. O atenție specială e acordată artelor spectacolului, cu un accent pe teatru și film. Revista are o echipă de cronicari tineri, dar redutabili, cu un spirit critic ascuțit, deseori polemic. Cronica teatrală e semnată de N. Carandino, cea cinematografică de Emil Darie, cea muzicală de Virgil Gheorghiu, cea plastică de M.R. Paraschivescu, cea literară de Ovidiu Constantinescu. Articole de fond despre evenimente sau fenomene culturale din epocă publică, între alții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285746_a_287075]
-
și distanțarea de carte prin scris. Cum ați defini sintagma "critică literară"? Ați fi de acord cu paradoxul că o astfel de activitate intelectuală înseamnă de fapt scrierea unei ficțiuni și nu o opinie despre ficțiune? Puneți o întrebare evident polemică față cu un clișeu consacrat prin circulație mecanică. Situându-vă critic în afara domeniului, îmi sugerați ideea că este necesară o corectură în expresia convențională "critică literară". Perfect de acord. Este vorba, la rigoare, de critica literaturii. Tot așa trebuie amendată
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]