2,793 matches
-
al conversației fatice Strategii directe de comunicare, care urmăresc transmiterea directă a mesajului Strategii indirecte de comunicare, cultivând ambiguitatea menită să protejeze relațiile sociale Strategii ale politeții negative, ale menținerii imaginii publice personale, ale obținerii acordului din partea interlocutorului Strategii ale politeții pozitive, ale păstrării imaginii publice a interlocutorului, ale susținerii lui, ale adeziunii la punctul lui de vedere Tendință de dominare a interlocutorului Tendință de subordonare față de interlocutor Tendință de implicare în conflicte verbale Tendință de evitare a conflictelor verbale Strategii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
modul în care sunt performate actele de vorbire, respectiv regulile accesului la cuvânt într-o cultură dată. Stilul A (specific Europei continentale și țărilor din America Latină) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ lungi și un echilibru relativ între strategiile politeții negative și cele ale politeții pozitive în performarea actelor de vorbire; deosebit de frecvente sunt acte de vorbire de tip directiv, precum și plângeri, diverse expresii ale nemulțumirii. Stilul B (întâlnit la locuitorii din Asia de Sud) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
actele de vorbire, respectiv regulile accesului la cuvânt într-o cultură dată. Stilul A (specific Europei continentale și țărilor din America Latină) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ lungi și un echilibru relativ între strategiile politeții negative și cele ale politeții pozitive în performarea actelor de vorbire; deosebit de frecvente sunt acte de vorbire de tip directiv, precum și plângeri, diverse expresii ale nemulțumirii. Stilul B (întâlnit la locuitorii din Asia de Sud) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ lungi, în care sunt etalate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de vorbire de tip directiv, precum și plângeri, diverse expresii ale nemulțumirii. Stilul B (întâlnit la locuitorii din Asia de Sud) se caracterizează prin luări de cuvânt relativ lungi, în care sunt etalate expresii ale formalismului birocratic, retorism, repetiții, paralelism. Sunt favorizate expresiile politeții pozitive, explicațiile lungi, elaborate. Cedează greu cuvântul interlocutorului. Stilul C (specific populațiilor din Asia de Sud-Est, China, Indonezia, Vietnam) se caracterizează prin luări de cuvânt scurte, prin deferență și promovarea unui sistem al politeții negative. Stilul D (specific populațiilor din America și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
formalismului birocratic, retorism, repetiții, paralelism. Sunt favorizate expresiile politeții pozitive, explicațiile lungi, elaborate. Cedează greu cuvântul interlocutorului. Stilul C (specific populațiilor din Asia de Sud-Est, China, Indonezia, Vietnam) se caracterizează prin luări de cuvânt scurte, prin deferență și promovarea unui sistem al politeții negative. Stilul D (specific populațiilor din America și Europa de Nord), deși identificat, nu este analizat de autor. 3.3. Clasificarea lui FitzGerald (2003) Analizând interacțiunile dintre interlocutori proveniți din diverse culturi, FitzGerald (2003, pp. 168-169) propune o clasificare compozită a stilurilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Asia de Sud Succint-supus, deferent Culturile din Europa de Est și de Sud-Est Stilul instrumental-exact se bazează pe recunoașterea autonomiei individului și a dorinței lui de a alege singur, fără a-i fi impuse soluții; pune accent pe identitatea eului și promovează strategii ale politeții negative. Stilul de comunicare este succint, explicit, linear, orientat spre un scop precis, informația se organizează deductiv, relația dintre interactanți se bazează pe egalitate, valorizează discuțiile și argumentările neemoționale, obiective. Stilul spontan-argumentativ rezultă din exprimarea directă, spontană a emoției, valorizează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un punct de vedere, vorbitorii au tendința de a recurge la luări de cuvânt relativ lungi, distincte, cu suprapuneri puține, mai ales spre sfârșitul replicii interlocutorului. Stilul implicat-expresiv se caracterizează printr-o expresivitate de tip emoțional, bazată pe strategii ale politeții pozitive, dezbaterea și argumentarea sunt agreabile și contextualizate, apar suprapuneri frecvente care marchează colaborarea dintre interlocutori, informația este puțin focalizată, sunt tolerate digresiunile. Stilul elaborat-dramatic este expresia valorizării în culturile respective a relațiilor armonioase de grup, a unei activități de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
generalizări, înfrumusețarea expresiei prin metafore și comparații, repetiții și paralelisme, menite să convingă interlocutorul prin impresia pe care cuvântul o face asupra lui, nu argumentul. Stilul birocratic-afectiv caracterizează societățile cu dependență mare de context, care valorizează armonia socială și strategiile politeții pozitive. Accentul cade pe formă, nu pe conținut, intervențiile conversaționale sunt lungi, informația este organizată inductiv. În argumentare sunt analizate ambele fațete ale unei probleme, prezentate, câteodată, în cursul unei singure intervenții, fără ca vorbitorul să-și exprime tranșant un punct
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
argumentare sunt analizate ambele fațete ale unei probleme, prezentate, câteodată, în cursul unei singure intervenții, fără ca vorbitorul să-și exprime tranșant un punct de vedere. Stilul succint-supus, deferent caracterizează culturile care valorizează armonia socială, modestia, conformismul și care favorizează strategiile politeții pozitive, mascând emoțiile negativă și orice exprimare a unui punct de vedere care ar putea tulbura interlocutorul. Interacțiunile sunt configurate de statutul social al interlocutorilor, se bazează pe o puternică ancorare contextuală, ideile sunt exprimate indirect, unele informații trebuie deduse
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
direct animat specific (Am văzut fotografia, Am văzut copilul, L-am văzut pe copil) și a complementului indirect (I-am spus și lui ce s-a întâmplat), dezvoltarea structurilor cu dativ posesiv (Mi-am așteptat copilul la gară), reorganizarea sistemului politeții în trei trepte (tu-dumneata-dumneavoastră) etc. Formarea limbii literare pe baza românei populare, adică a limbii vorbite, a însemnat fixarea în limbă a unui mare număr de forme fluctuante ca structură gramaticală, a unor paradigme gramaticale cu multe iregularități și excepții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
percepute ca volubile, simpatice, „de lume” („Dragostea din ce-i făcută?/ Din ochi dulci și vorbă multă”); taciturnii sunt percepuți ca „ascunși”, „morocănoși”, „urâcioși”: „Urâtul din ce-i făcut?/ Din omul care-i tăcut”. Volubilitatea se corelează cu strategii ale politeții pozitive și apare între egali; atitudinea verbală reținută se corelează cu strategiile politeții negative și apare în relațiile ierarhice. Intenția de a păstra cuvântul se marchează de obicei prin elemente paraverbale (ridicarea tonului, viteza vorbirii, vorbirea simultană cu interlocutorul); marcarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dulci și vorbă multă”); taciturnii sunt percepuți ca „ascunși”, „morocănoși”, „urâcioși”: „Urâtul din ce-i făcut?/ Din omul care-i tăcut”. Volubilitatea se corelează cu strategii ale politeții pozitive și apare între egali; atitudinea verbală reținută se corelează cu strategiile politeții negative și apare în relațiile ierarhice. Intenția de a păstra cuvântul se marchează de obicei prin elemente paraverbale (ridicarea tonului, viteza vorbirii, vorbirea simultană cu interlocutorul); marcarea explicită de a păstra cuvântul („lăsați-mă să termin”, „ascultați-mă puțin”, „un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un număr mare de elemente pot funcționa contextual ca semnale de recepție, iar același semnal se încarcă funcțional, din context, cu semnificații variate, marcate prin intonație. Frecvente sunt semnalele de recepție nonverbale. Funcționarea semnalelor de recepție este reglată de principiul politeții: când se adoptă strategii ale politeții deferente în raport cu un superior, semnalele de recepție sunt, în general, nonverbale, pentru a se evita întreruperea vorbirii superiorului; când relațiile dintre vorbitori sunt de egalitate, atunci semnalele de recepție sunt frecvente, plasate de obicei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
funcționa contextual ca semnale de recepție, iar același semnal se încarcă funcțional, din context, cu semnificații variate, marcate prin intonație. Frecvente sunt semnalele de recepție nonverbale. Funcționarea semnalelor de recepție este reglată de principiul politeții: când se adoptă strategii ale politeții deferente în raport cu un superior, semnalele de recepție sunt, în general, nonverbale, pentru a se evita întreruperea vorbirii superiorului; când relațiile dintre vorbitori sunt de egalitate, atunci semnalele de recepție sunt frecvente, plasate de obicei spre sfârșitul replicii vorbitorului curent. Semnalele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
gagiule (intimitatea exprimată argotic), dom’le (nemulțumirea), drăguță (superioritatea de vârstă sau ierarhică), duduie (distanța politicoasă), domnișorică (simpatia), iubită doamnă (aprecierea, respectul), băi (intimitatea informală) etc. Intonația și elementele nonverbale joacă un rol important în negocierea relației interpersonale, iar strategiile politeții negative sau pozitive se plasează în special la nivel lexical. Comunicarea fatică are un rol important în cultura română. Socializarea, întreținerea canalelor de comunicare deschise se realizează prin flecăreală, bârfă, gargară, șuetă. În spațiile publice necunoscuții intră ușor în vorbă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
închidere comunicativă, în schimb cu egalii gradul de intimitate este mai mare; autodezvăluirea poate fi folosită pentru a obține milă, favoruri de la superiori; vechimea relației modelează gradul de intimitate („ne cunoaștem de-o viață, și cu rele, și cu bune”). Politețea și impolitețea comunicativă sunt reglate prin relațiile de rol. Asimetria relației de comunicare impune un grad crescut de politețe, în timp ce simetria relației poate determina renunțarea la unele mărci ale politeții, care rămân implicite, sau poate determina, prin antifrază, folosirea unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
milă, favoruri de la superiori; vechimea relației modelează gradul de intimitate („ne cunoaștem de-o viață, și cu rele, și cu bune”). Politețea și impolitețea comunicativă sunt reglate prin relațiile de rol. Asimetria relației de comunicare impune un grad crescut de politețe, în timp ce simetria relației poate determina renunțarea la unele mărci ale politeții, care rămân implicite, sau poate determina, prin antifrază, folosirea unor mărci ale impoliteții. Ierarhia determină selecția unor mărci ale politeții negative, în timp ce egalitatea percepută între interlocutori determină orientarea mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cunoaștem de-o viață, și cu rele, și cu bune”). Politețea și impolitețea comunicativă sunt reglate prin relațiile de rol. Asimetria relației de comunicare impune un grad crescut de politețe, în timp ce simetria relației poate determina renunțarea la unele mărci ale politeții, care rămân implicite, sau poate determina, prin antifrază, folosirea unor mărci ale impoliteții. Ierarhia determină selecția unor mărci ale politeții negative, în timp ce egalitatea percepută între interlocutori determină orientarea mai degrabă spre mărci ale politeții pozitive. Marcarea relației dintre interlocutori se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Asimetria relației de comunicare impune un grad crescut de politețe, în timp ce simetria relației poate determina renunțarea la unele mărci ale politeții, care rămân implicite, sau poate determina, prin antifrază, folosirea unor mărci ale impoliteții. Ierarhia determină selecția unor mărci ale politeții negative, în timp ce egalitatea percepută între interlocutori determină orientarea mai degrabă spre mărci ale politeții pozitive. Marcarea relației dintre interlocutori se face prin apelative specializate. Nu există însă scripturi rigide ale politeții în cultura română, ele putând fi negociate de interlocutori
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
determina renunțarea la unele mărci ale politeții, care rămân implicite, sau poate determina, prin antifrază, folosirea unor mărci ale impoliteții. Ierarhia determină selecția unor mărci ale politeții negative, în timp ce egalitatea percepută între interlocutori determină orientarea mai degrabă spre mărci ale politeții pozitive. Marcarea relației dintre interlocutori se face prin apelative specializate. Nu există însă scripturi rigide ale politeții în cultura română, ele putând fi negociate de interlocutori în funcție de situația de comunicare. Empatizarea cu interlocutorul este direct proporțională cu gradul de intimitate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mărci ale impoliteții. Ierarhia determină selecția unor mărci ale politeții negative, în timp ce egalitatea percepută între interlocutori determină orientarea mai degrabă spre mărci ale politeții pozitive. Marcarea relației dintre interlocutori se face prin apelative specializate. Nu există însă scripturi rigide ale politeții în cultura română, ele putând fi negociate de interlocutori în funcție de situația de comunicare. Empatizarea cu interlocutorul este direct proporțională cu gradul de intimitate discursivă. În relațiile instituționale, în cele cu străinii sau cu membri ai ingrupului puțin cunoscuți, vorbitorul tinde
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comportamentul de susținere; comportamentul reflexiv; comportamentul explicativ; comortamentul autocentrat; comportamentul ludic; Structura interacțiunii verbale; monologul; dialogul; organizarea ierarhică a interacțiunii verbale; actul de vorbire; mișcarea conversațională; replica; schimbul de replici; tranzacția; conversația; discuția; Mecanisme comunicative; principiul cooperării; maximele cooperării; principiul politeții; strategiile politeții pozitive; strategiile politeții negative; presupoziții; implicații; implicaturi CAP 2 CULTURA Atribuirea și construirea atributelor; teoria atribuirii, Biserica și cultura Budismul Caracteristicile culturii: caracterul sistemic; sistem semiotic; se învață și se transmite; fenomen social și individual; structură polifonică; caracter
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
susținere; comportamentul reflexiv; comportamentul explicativ; comortamentul autocentrat; comportamentul ludic; Structura interacțiunii verbale; monologul; dialogul; organizarea ierarhică a interacțiunii verbale; actul de vorbire; mișcarea conversațională; replica; schimbul de replici; tranzacția; conversația; discuția; Mecanisme comunicative; principiul cooperării; maximele cooperării; principiul politeții; strategiile politeții pozitive; strategiile politeții negative; presupoziții; implicații; implicaturi CAP 2 CULTURA Atribuirea și construirea atributelor; teoria atribuirii, Biserica și cultura Budismul Caracteristicile culturii: caracterul sistemic; sistem semiotic; se învață și se transmite; fenomen social și individual; structură polifonică; caracter nonmonolitic; fenomen
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comportamentul explicativ; comortamentul autocentrat; comportamentul ludic; Structura interacțiunii verbale; monologul; dialogul; organizarea ierarhică a interacțiunii verbale; actul de vorbire; mișcarea conversațională; replica; schimbul de replici; tranzacția; conversația; discuția; Mecanisme comunicative; principiul cooperării; maximele cooperării; principiul politeții; strategiile politeții pozitive; strategiile politeții negative; presupoziții; implicații; implicaturi CAP 2 CULTURA Atribuirea și construirea atributelor; teoria atribuirii, Biserica și cultura Budismul Caracteristicile culturii: caracterul sistemic; sistem semiotic; se învață și se transmite; fenomen social și individual; structură polifonică; caracter nonmonolitic; fenomen dinamic, adaptat schimbărilor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
temei; tipare discursive; progresia tematică; gradul de focalizare; narativizarea; structura retorică; relația text-context; performarea actelor de vorbire; cooperarea; negocierea; structura interacțiunii; inițiativa verbală; accesul la cuvânt; semnalele de recepție; relațiile interpersonale; relația; conversația fatică; grad de deschidere comunicativă și intimitate; politețe și impolitețe comunicativă; empatizarea cu interlocutorul; emoția; consens vs conflict; atitudini comunicative; elementele paraverbale; elementele nonverbale; Rolul limbii în comunicare Stil(uri) comunicativ(e); Gudykunst; Clyne; FitzGerald; Universalismul CAPITOLUL 4 CULTURI ÎN CONTACT Aculturarea; tipuri de aculturare; Asimilarea culturală Adaptarea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]