93,928 matches
-
românească și universală, a cercetărilor cântecului popular și al unor investigații extinse în spațiu și în timp, prin abordarea domeniilor care au urmărit studierea creației folclorice: antropologie, etnografie, sociologie, istorie, creație de factură bizantină și occidentală, psihologie națională și a popoarelor, politică educațională și culturală, toate ducând la conturarea a ceea ce el însuși numea „o știință specială a cântecului popular, care este pe cale de a se întemeia”<footnote Breazul, G(eorge) - Tradiția muzicală românească; în: Acțiunea, București, An I, nr. 10
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
completând într-o paranteză că „(asupra existenței acesteia nu cred că va fi vreo controversă)”<footnote Idem, ibidem; footnote> . În articolul din revista Muzica, din același an, 1920, el contrazicea pentru prima dată în muzicologia românească, vechea concepție potrivit căreia poporul n-ar crea și susține existența unui idiom muzical românesc, a originalității folclorului românesc<footnote Georgescu - Breazul, G(eorge) N. - Sufletul românesc în muzica populară românească; în: Muzica, București, An II, nr. 4 - 5, februarie - martie 1920, pp. 136 - 137
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
realitatea melosului popular”, deoarece „atât amatorii, cât și compozitorii care au întreprins asemenea activitate de culegere, nu au ținut seama de obiectivitatea pe care trebuia s-o aibă în vedere tocmai la ridicarea și aducerea cântecelor de la sursa de producție - poporul - înaintea cercetătorului; și nu au avut grijă pentru ca nici-o deformare să nu altereze originalitatea cântecelor”<footnote Breazul, G(eorge) - Arta muzicală în cultura românească; în: Gândirea, București, An VIII, nr. 6 - 7, iunie - iulie 1928, p. 241 - 249; o parțial
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
românesc<footnote Georgescu Breazul, G. N. - Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră; în: Muzica, Timișoara, An VI, nr. 1, ianuarie 1925, pp. 3 - 11; footnote> . Marele pasionat de scrisul eminescian, Perpessicius semnala faptul că „muzica veche a poporului a fost nedreptățită”, deoarece „avem culegeri multe și aproape complete ale poesiilor populare, dar nu avem măcar una, a muzicei populare”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, An VI, nr. 147, de duminică 15 - 22 iunie 1924; în: Cugetul românesc, București, An
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
deoarece subiectul este de obârșie evanghelică și tratarea este în spiritul biblic, notând în ambele semiografii muzicale, bizantină și guidonică, cele 12 melodii ce constituie adevărate cortine conclusive sau anticipatoare ale scenelor dramei populare<footnote Vicleimul, joc sfânt cules din popor, cu întregiri și lămuriri de punere în scenă de Victor Ion Popa, cu așezarea melodiilor populare (semne bizantine și apusene) de G(eorge) Breazul, București, Fundația Culturală „Principele Carol”, Cartea Satului nr. 7, 1934; footnote> . Urmează, respectând criteriul cronologic antologia
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
comparatiste la muzica populară, aceasta extinzându-se de la creația cultă la cea populară, de la forme ample până la structurile motivelor muzicale, melodice sau ritmice. De altfel, etnomuzicologul român făcea, în 1935, o propunere îndrăzneață de întemeiere a unei arhive fonogramice a popoarelor din Balcani. Nu trebuie uitate prezentările folclorului românesc făcute de Breazul în reviste de specialitate din străinătate, la loc de cinste situându-se La musique roumaine, publicat în numărul 1 - 2 din anul VI, 1936 al revistei L’Europe Orientale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Rumano, publicat în revista Buletin latino americano de musica din Montevideo, Anul III, tomul III, abril 1937, pp. 301 - 306. Etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu rezumă câteva contribuții teoretice ale lui George Breazul a căror valabilitate se extinde și la folclorul altor popoare: - punând temeliile Arhivei Fonogramice, Breazul nu a încetat să caute și să adune date privind manifestările muzicale de-a lungul istoriei poporului nostru și soluții pentru integrarea marilor valori ale artei populare în activitățile educaționale și în cele de creație
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Ciobanu rezumă câteva contribuții teoretice ale lui George Breazul a căror valabilitate se extinde și la folclorul altor popoare: - punând temeliile Arhivei Fonogramice, Breazul nu a încetat să caute și să adune date privind manifestările muzicale de-a lungul istoriei poporului nostru și soluții pentru integrarea marilor valori ale artei populare în activitățile educaționale și în cele de creație; - „cercetează cel dintâi, în mod amplu, problema modurilor în cântecul popular românesc; teoretizează asupra scărilor prepentatonice, îmbogățind terminologia de specialitate prin introducerea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi”, admițând împrumutarea acestora „din creația cultă sau a altor popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul nu preia „decât ceea ce se potrivește firii sale”; - în opoziție cu teoriile ce neagă posibilitățile de a determina trăsăturile specifice ale muzicii unui popor, Breazul scrie: „Substratul comun de viață sufletească
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii muzicologi și etnomuzicologi”, admițând împrumutarea acestora „din creația cultă sau a altor popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul nu preia „decât ceea ce se potrivește firii sale”; - în opoziție cu teoriile ce neagă posibilitățile de a determina trăsăturile specifice ale muzicii unui popor, Breazul scrie: „Substratul comun de viață sufletească a omului de pretutindeni și de totdeauna, ca și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
acestora „din creația cultă sau a altor popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul nu preia „decât ceea ce se potrivește firii sale”; - în opoziție cu teoriile ce neagă posibilitățile de a determina trăsăturile specifice ale muzicii unui popor, Breazul scrie: „Substratul comun de viață sufletească a omului de pretutindeni și de totdeauna, ca și caracterul omogen al muzicii populare în general, poate să ne descopere elemente asemănătoare sau chiar identice, ce se găsesc în muzica tuturor popoarelor”, dar
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
unui popor, Breazul scrie: „Substratul comun de viață sufletească a omului de pretutindeni și de totdeauna, ca și caracterul omogen al muzicii populare în general, poate să ne descopere elemente asemănătoare sau chiar identice, ce se găsesc în muzica tuturor popoarelor”, dar nu se „poate nega originalitatea folclorului diferitelor popoare”, acestea „formându-și idiome muzicale naționale”<footnote Patrium Carmen... p. 92; footnote> ; - descoperă existența formulelor melodice și ritmice devenite „mijloace de recunoaștere, de comunicare și de înțelegere a obștei românești”; - a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a omului de pretutindeni și de totdeauna, ca și caracterul omogen al muzicii populare în general, poate să ne descopere elemente asemănătoare sau chiar identice, ce se găsesc în muzica tuturor popoarelor”, dar nu se „poate nega originalitatea folclorului diferitelor popoare”, acestea „formându-și idiome muzicale naționale”<footnote Patrium Carmen... p. 92; footnote> ; - descoperă existența formulelor melodice și ritmice devenite „mijloace de recunoaștere, de comunicare și de înțelegere a obștei românești”; - a demonstrat existența în folclorul românesc, a unui al doilea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cele cinci forme ale celui de-al doilea sistem; „- pentru demonstrarea vechimii folclorului muzical românesc G(eorge) Breazul a confruntat - după ce s-a documentat asupra a ceea ce afirmau vechii greci, cu privire la muzica și muzicalitatea tracilor - folclorul românesc cu cel al popoarelor sud - dunărene, ajungând la concluzia că originea colindelor, a cântecelor rituale și a celor ce însoțesc diferitele obiceiuri practicate de popor” trebuie căutată în „muzica orgiastică din cultul lui Dionisos și al lui Bachus, muzica Saturnaliilor, a Brumaliilor și a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
s-a documentat asupra a ceea ce afirmau vechii greci, cu privire la muzica și muzicalitatea tracilor - folclorul românesc cu cel al popoarelor sud - dunărene, ajungând la concluzia că originea colindelor, a cântecelor rituale și a celor ce însoțesc diferitele obiceiuri practicate de popor” trebuie căutată în „muzica orgiastică din cultul lui Dionisos și al lui Bachus, muzica Saturnaliilor, a Brumaliilor și a Rozaliilor, a practicilor magice”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul și folcloristica muzicală românească, Cu prilejul centenarului nașterii sale; în: Revista de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
legăturilor cultural istorice între Apus și Răsărit, a întrepătrunderii unor elemente populare și a circulației lor în operele marilor compozitori vienezi, care au iubit cu pasiune și au folosit în creația lor tot ce a fost mai bun în muzica popoarelor”<footnote Tomescu, Vasile - George Breazul; în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. I, ...p. 65; footnote> . Cartea închinată bicentenarului genialului compozitor fusese precedată de un articol ce avea în vedere circulația muzicii lui Mozart în țara noastră, începând cu anul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și Muzicologilor, am găsit unele ce cuprind date pentru principalele capitole ale unei istorii a muzicii universale, cu o periodizare după Riemann, periodizare ce nu ține seama de date istorice, ci de elementele specifice ale creației muzicale: Cele mai vechi popoare de cultură și primitivii; Muzica elină; Muzica bisericească bizantină și gregoriană (romană); Trubadurii, truverii, minesingerii și meistersingerii; Muzica polifonică medievală; Stilul vocal acompaniat al Prerenașterii (1300 - 1470); Polifonia a capella și începuturile stilului instrumental: Palestrina, Ars Nova, Orlando di Lasso
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și un cântec de iubire al malabarilor<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV, Ediția îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1977, pp. 316 - 325; footnote> . La fel se va întâmpla cu tema Muzica popoarelor antice, devenită conferință radiofonică din 25 martie 1932, cuprinzând exemple de epocă de mare reprezentativitate: oda pithică a lui Pindar, imnul către Nemesis, imnul Soarelui, imnul către Muză, Skolionul lui Seikilos<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
o autoritate recunoscută a vremii, iar profesorul berlinez ratând conlucrarea cu un practician autentic al acestui gen de muzică - au rămas de la eminentul profesor român deschideri spre acest orizont muzical legat organic de spiritualitatea românească și de plămada sufletească a poporului nostru: studiile și articolele în care scrutează vechimea acestui domeniu de muzică, personalitățile marcante ce au ilustrat muzica bisericească străbună - cum inspirat a numit-o - și propunerile unor soluții viabile pentru revitalizarea ei: Muzica primelor veacuri ale creștinismului, Muzica bisericească
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Mihail Vulpescu, Constantin Nottara, Nicolae Ursu, Filaret Barbu, D. D. Botez, Romeo Alessandrescu, Ioan D. Chirescu, Nicolae Oancea, etc și la susținerea morală a edificiului cultural George Breazul contribuia inclusiv George Enescu. „În privința educației muzicale nu există un al doilea popor în Europa, care să se poată măsura cu România” - se scria în aprilie 1936, din revista Prager Presse, în urma prezentării sistemului românesc, în cadrul Congresului internațional de educație muzicală din 4 - 9 aprilie 1936<footnote Breazul G(eorge) - Muzica românească la
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
spaniolă; de alta, literatura germană"; se constată că s-a ajuns la situația în care "în scrierea românească, întrebuințarea virgulei variază aproape de la un scriitor la altul"; totuși, "cei mai mulți urmează în linii generale punctuațiunea franceză, care este și a celorlalte popoare romanice"; autorii înșiși recomandă acest model, deși e mai complicat: "întrebuințarea virgulei însă, după sistemul francez, pretinde de la scriitor finețe, spre a deosebi ce este determinativ și ce este explicativ, - deosebire pe care n-o pot face decît cei cu
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
au fost primiți scriitorii? La gară, o fanfară, apoi, cu ea în frunte prin oraș, pînă la locuința mea și a Mariei Banuș - un adevărat iatac. Totul pregătit cu minuțioasă dragoste. Deasupra patului, o lozincă: ŤBine ați venit, scriitori ai poporului!ť Glastre cu flori. La festival, două eleve ne înmînează mîțișori, violete și ghiocei. Masa ni se pregătește acasă. Atenții peste atenții. Semnăm într-un catastif special confecționat, cu un condei și o călimară pe copertă. Toate astea i se
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]
-
de resuscitare. La proba practică, unei jurnaliste: - Dacă te urci pe masă îți arăt ce am învățat..." (Telejurnale, 23.11) Haralampy: Ce înțelegem de-aici? Că domnul nostru președinte dovedește, și de această dată, tradiționalul său altruism și preocuparea pentru ca poporul să fie corect informat despre starea de lucruri... Și nu înțeleg de ce s-a făcut atâta vâlvă în întreaga mass-media... La urma urmei, cum ar fi fost o probă practică de resuscitare - gură la gură - cu Octavian Paler, Emil Constantinescu
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
pește glasnic și neorb, - / dă, tu, curs chemărilor/ noastre, cînd afund ne sorb/ ochiurile mărilor!" La fel, de citit - și de citat integral, de-aș mai avea loc... - e blestemul șăgalnic pentru "cine-o supăra o barză", atenționare care, în popor, se poartă, adusă în volum cu diferența, marca Foarță, a unui refren pe latinește: "avis pia & benigna". Scrisă despre "opurile care/ dintr-un verb, fac o dihanie", și pe marginea lor, poezia lui Șerban Foarță, glosă de respiro filologic, improvizație
Legende despre șerpi și pîsîri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10109_a_11434]
-
sale. Nu vrea nici un senator de la noi să învețe să fie un "predateur"? nu vrea nici un politician (dacă există unul absolut onest) să obțină aplauze pentru o catilinarie de genul: "până când, în fine, "baronule" X vei abuza de răbdarea acestui popor... etc. etc.? Dacă nu e o facultate naturală, arta de a vorbi convingător se dobândește prin studiu. Eroarea numită de latini fallacia extra dictionem o vedem atât de des practicată de politicienii care, evitând problema în discuție, se situează fals
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]