2,792 matches
-
din zborul lor capricios. Iar pe spinarea albă a balenei se înălța, aidoma bastonului de pavilion ce se ridică din coca vopsită a unei nave, coada lungă, dar ruptă a unei lăncii de curînd înfiptă acolo; din cînd în cînd, poposea pe acest stîlp cîte o pasăre din norul acelor zburătoare tăcute, care planau ca un baldachin deasupra monstrului: se oprea acolo și se legăna, desfășurîndu-și ca pe-o flamură lungile pene ale cozii. Balena părea însuflețită de o bucurie calmă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dar cu fiecare iarnă bradul se usca tot mai tare. Și iată că bradul aproape tot s-a uscat doar câteva ramuri mai păstrau o umbră de viață moliftul era mai mic dar puternic și tânăr când două păsări au poposit lângă ei Într-o dimineață. Una din ele o pasăre cu pene cenușii a privit copacii - dar bradul era mai mare l-a ales și În ramurile lui cuib și-a făcut și privea de sus mândră și sfidătoare. Cealaltă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
turtite și cerate, tari ca pielea, atârnau în apă. Aici, în infernul plin de zoaie - la îndemână și îndepărtat totodată - se încheie investigațiile lui Marlowe și tot aici probează vinovăția micuței asasine ce obișnuia să-și sugă degetul și să poposească, neinvitată, în paturile bărbaților. Descifrarea enigmei nu aduce cu sine așteptata relaxare. Totul rămâne apăsător. N-ai senzația că binele a triumfat asupra răului. Nu există nici expiere, nici răsplată - vinovățiile continuă să bântuie mintea personajelor. Numai că vinovați cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
care i le consacră Sandu Manea în reportajul său: «... nu ne vom opri aici!». Iată pe același Mutulescu surprins de fotoreporter, explicând elevilor cum să potrivească piesele și unghiul de tăiere. Răsfoiești paginile primului număr al Flacării (mai 1952) și poposești alături de Olga Ilieș Pe ogoarele Nazârului, acolo unde moș Petrache, cu mâna ridicată și cu căciula de tăciune salută recunoscător pe tractoriștii de la S.M.T. 1 Mai Brăila, aducători de viață nouă și belșug în satul unde pe vremuri hălăduiau Șuțuleștii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în această lume a apelor se petreceau drame puternice (...). Apare clar că această literatură predica neputința omului în încleștarea cu natura, fatala lui înfrângere. Exista și reversul tabloului. Vânau și «lupi de mare», biruiau valurile furioase, treceau prin furtuni și poposeau pentru puțin timp în porturi, luându-și apoi zborul spre necuprinsul mării. Era un fals tablou și acesta. Nimic în el din viața adevărată a «truditorilor apelor», nimic din frământările lor (...). Despre această adevărată viață a oamenilor apei s-a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
după 1918 la Galați, A. a urmat Liceul „Brukenthal” din Sibiu, absolvit în 1929, studiind apoi germanistica și romanistica la Dijon și la Cluj, unde și-a luat licența în 1934. După stagiul militar (1934-1935), călătorește prin câteva țări europene, poposind vreme mai îndelungată în Germania (Berlin, 1935-1937), Franța, Italia (1940-1941). Între anii 1941 și 1944 lucrează la București ca translator la Direcția Presei a Ministerului de Propagandă. Participă la viața culturală a capitalei, cunoscând mai îndeaproape pe oamenii de litere
AICHELBURG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285205_a_286534]
-
o parcurge o operă de la creator la cititor. Să ne mai mirăm atunci că exemplarele din scrierile lui Erasmus străbat distanța cuprinsă, să zicem, între Olanda și Transilvania sau Germania și Transilvania, trecând prin mari orașe ale Europei mediane și poposind într-o mulțime de case și biblioteci? Colloquia nunc emendatiora cum omnium notis, tipărită în 1560 la Amsterdam, în tipografia lui Ludovic II Elzevir, circulă prin abațiile catolice din centrul continentului: între posesorii particulari îi numărăm pe Cristophor Migazzi și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o reprezintă justificarea. Prin urmare, în reportaj sau anchetă (într-o structură epică oarecare), evitați amănuntele care să lumineze explicit circumstanțele, motivele acțiunii. Dacă am ajuns într-un loc, nu este cazul să mai precizăm că: „împinși de curiozitate, am poposit în Deltă”. Evitați dialogul. Gestionarea corectă a dialogului nu stă la îndemâna oricui, el riscând să confere textului o nedorită teatralitate. Mai bine folosiți citatul, care oferă textului jurnalistic (reportaj, anchetă, portret etc.) un plus de autenticitate. Dialogul în sine nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și „Gând românesc”, unde se făcea simțit pregnant suflul poeziei noi. În prefața la Soliloquii, Emil Giurgiuca, în stilul său specific, le caracterizează astfel: „Din faza solarelor crâmpeie de vară, pur și simplu metaforică, o metaforă exterioară, plasticizantă, poezia lui, poposind un moment prin poetica conceptuală, a urcat la treapta de marmoră a stilului nou, zveltă și tristă ca o apă sublunară.” Sigur, în lirica de început se regăsesc toate stereotipiile verbale și imagistice specifice vârstei (aproape infantile), dar și climatului
BOLDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
și traiul precuvioasei maicii noastre Filotheea, text cu două versiuni succesive, una aparținând lui Eftimie al Târnovei și cealaltă lui Ioasaf al Vidinului, sau cu Viața Sfântului Grigorie Decapolitul, tălmăcită din greacă în slavonă la mănăstirea Bistrița din Oltenia, unde poposiseră moaștele sfântului -, mult mai multă pondere decât o originalitate interpretată doar prin identificarea elementelor de diferențiere. Istoriografia începe firesc prin „inscripții”, într-o manieră pe care o dezvoltă pomelnicele, dar și analele ori „cronicile” pictate. Curtea și mănăstirea, Aula și
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
un zvon care se topea în urlet neîncetat. Rămas singur, omul aștepta. începuse să-i sclipească privirea. Apropiindu-se, negura se desluși mai bine : era un vârtej de răchiți înnodate. Morarul pregăti o prăjină. Răsucite de vârtej, un timp trunchiurile poposiră într-un cot. „De-ar sta acolo până vin oamenii... cugeta țăranul. Preț de un sfert de ceas, trunchiurile se rotiră în loc. Puternic și greoi, deodată unul fu împins de-a curmezișul apei. Primindu-l în vârful prăjinii, omul îi
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
nu se poate. Zâna nopții ascultase toate doleanțele în mare liniște, le înregistrase pe reportofonul ei ca să le ducă spre nori, la Lăcașul cel sfânt. În drumul ei trecuse prin parcul copiilor și reparase un carusel stricat, vizitase animalele circului poposit în oraș și rezemase puiul de elefant de trupul mamei sale să-i țină cald în răcoarea nopții, ridicase cartea de povești căzută din patul unor fetițe gemene, reparase un gard stricat din cauza vântului, închise ușa de la o bucătărie uitată
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
pentru prima dată numele acelei localități, pronunțat de buzele subțiri și ușor palide ale lui Napoleon. Austerlitz se află situat la vreo 20 de km depărtare de orașul Brno, pe direcția spre Ungaria. Peste doar câteva ore, însuși Napoleon a poposit în fața depresiunii din apropierea orașului. încercatul strateg a purces la examinarea zonei, cu propriul pas. Terenul era îndeajuns de accidentat și, mai ales, noroios. Urcat pe spinarea unui gorgan - gorganul lui Zuran, vechi mormânt tătar - de pe care ochiul putea cuprinde
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
cadavru la primăvară, o dată cu topirea ghețurilor. Deși făcuse toate ritualurile necesare, familia rămase În continuare conștientă că sufletul lui Jimmy Zizmo nu-și găsise odihna. După moarte, sufletele ortodocșilor nu se duc În zbor direct În rai. Preferă să mai poposească pe pământ și să-i inoportuneze pe cei rămași În viață. În cele patruzeci de zile care urmară, de câte ori bunica mea Își rătăcea cartea de vise sau mătăniile, dădea vina pe strigoiul lui Zizmo. Acesta bântuia casa, făcând laptele proaspăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
exact În acea clipă, sora Rosalee (căreia, de asemenea, momentul acesta avea să-i marcheze destinul) l-a atins din greșeală pe braț. Doctorul Phil ridică privirea. Ochii lui armenești cu prezbitism Îi Întâlniră pe cei de vârstă mijlocie, apalași. Poposiră un timp, apoi se Îndepărtară. Aveam doar cinci minute și laitmotivele vieții mele - Întâmplarea și sexul - se făceau deja anunțate. Sora Rosalee roși. ― Superbă, spuse doctorul Philobosian, referindu-se la mine, dar uitându-se la asistenta lui. O fetiță superbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lucra În taină. Explica și fotografiile. Ce făceau oamenii când se Întâlneau cu Yeti sau cu monstrul din Loch Ness? Încercau să-i facă o poză. Preț de-o secundă, Callie se văzu așa. Ca pe o creatură masivă, păroasă, poposind la marginea pădurii. Ca pe o volbură, scoțându-și capul de balaur dintr-un lac Înghețat. Acum ochii i se umpleau de lacrimi, făcând scrisul să vălurească, așa că se răsuci și se grăbi să iasă din bibliotecă. Dar sinonimul o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
revere lungi Îi licărea În lumina fluorescentă. De fapt, anii șaizeci nu s-au terminat niciodată. Mai continuă și acum - În Goa. Dar În 1975 anii șaizeci se terminaseră, În sfârșit, pentru fratele meu. Cu orice altă ocazie am fi poposit asupra acestor detalii. Dar nu ne permiteam luxul ăsta. Am traversat Încăperea. Capitolul Unsprezece s-a ridicat și apoi ne-am Îmbrățișat, legănându-ne. ― A murit tata, Îmi repeta fratele meu În ureche. A murit. L-am Întrebat ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pentru că necunoscutul care, la Paris, venea o dată sau de două ori pe săptămână la Hélène Lange stătea la ea doar o oră. Hélène dispăruse și fusese găsită, singură, la Nisa, unde părea că se pierduse voit În mulțimea anonimă. Înainte, poposise puțin Într-un sătuc din Bourgogne și locuise o lună Într-un han cu sora ei, care născuse. Maigret simțea nevoia să-l cunoască și pe bărbat. Era Înalt și solid. Astmul, pentru care venise probabil la cură, Îi făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
japonezi. Dacă aș fi numit episcop, n-aș mai repeta greșelile lor. De trei zile nu se mai vede nici urmă de insulă japoneză, dar, ce ciudat, pescăruși cu coada neagră vin în zbor, cine știe dincotro, săgetează valurile și poposesc pe catarge. Corabia înaintează către paralela de patruzeci de grade latitudine nordică, dar pesemne că acum n-am ajuns cu mult mai departe de insula japoneză Ezo. Vântul ne este prielnic, iar curenții ne ajută în călătoria noastră pe San
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
un vas naufragiat, iar japonezii erau obosiți. Apa nu mai ajungea și din cauza lipsei de legume, unii se îmbolnăviseră de scorbut. După șaizeci de zile de călătorie, două păsări ce păreau a fi becațe au venit în zbor și au poposit pe catarg. Marinarii spanioli și mateloții japonezi au scos chiote de bucurie. Dacă păsările veniseră în zbor însemna că uscatul era aproape. Păsările cu ciocuri galbene și cu pene cafenii și albe au mai atins o dată marginea corăbiei și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ziceau pasăre dalbă. Samuraiul încuviință din cap. Asculta pufăitul lui Yozō care sufla în cărbunii aprinși. Se întrebă visător din ce țară venise pasărea aceea albă. În fiecare an, o dată cu venirea iernii, stoluri de lebede albe pluteau pe cer și poposeau negreșit în vale. Traversau oceanul venind din țări îndepărtate și necunoscute. La semnul lui Yozō, samuraiul își îndesă repede degetele în urechi. Sunetul puștii se abătu peste mlaștină ca un tunet răzleț. Câteva cârduri de rațe se înălțară în zbor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
până nu demult soarele. Semne ciudate erau scrijelite pe stânci vulcanice roșiatice așezate una peste alta sub formă de piedestale și pe rămășițele stâlpilor de piatră prăvăliți la pământ. Printre ele, alergau șopârle cu spinarea sclipind în soare. După-amiază convoiul poposi o vreme într-unul din aceste locuri părăsite. Băură apă din ciuberele de bambus în care o cărau și priviră duși pe gânduri câmpia alungând muștele care nu le dădeau pace. În față se întindeau aceleași câmpii unduioase, umbrite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
chestiile care pluteau pe ea - crengi și copaci Întregi dărâmați și păsări moarte. În partea interioară a portului zburau toți pelicanii din lume și tot felu’ de păsări. Tre’ să se fi retras spre interior când au simțit furtuna. Am poposit o zi În Sou’west Key și nimeni n-a mai venit În urma mea. Eu am ieșit primu’ și am văzut o vergă plutind, și atunci mi-am dat seama că tre’ să fie o epavă și m-am apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
spune? Păi, ce să spună? Ascultă și tu! Zice: „Cotcodac, cotcodac! Un ou mare am să fac, Pe Sorina s-o împac!” De ce să mă împace, că eu nu mai plâng! zice fetița și ncearcă să ascundă lacrima jucăușă care poposise pe obrajii ei. Așa-i bine. Înseamnă că găinușa o să fie tare bucuroasă. Ea te-a văzut când plângeai și-a vrut să-ți facă un dar, ca să te îmbuneze. Și să te facă să zâmbești iarăși! Lacrimi poznașe Ori de câte ori
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și roz și pur, Vis de-albastru și azur, Te mai văd, te mai aud! Oh, punctează cu-al tău foc, Soare, soare... Corpul ce întreg mă doare, Sub al vremurilor joc. Dintr-un fluier de răchită, Primăvară, O copilă poposită la fântână Te îngână Pe câmpia clară... Verde crud, verde crud... Mugur alb, și roz și pur, Te mai văd, te mai aud, Vis de-albastru și azur. Cerințe: 1. Memorați versurile. 2. Subliniați expresiile frumoase, introduceți-le apoi în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]