1,595 matches
-
specifică exclusiv Bisericii, de vreme ce în toate monarhiile absolutiste puterea era concentrată în persoana regelui. Unele dintre primele publicații periodice au fost finanțate chiar de către stat și odată cu căderea absolutismului, una dintre aspirațiile liberalilor a fost libertatea presei (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 128). 106 Papa Clement XIII, Christianae Reipublicae salus, 25.XI.1766. 107 Cebollada face referire la acest text deoarece considera că a fost primul pe care Magisteriul l-a dedicat difuziunii moderne a cărților. Papa Pius VI
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era menționat în mod explicit nicăieri în document, însă Lamennais a fost înștiințat că se referea la el și la publicația lui. Aceasta a fost considerată una dintre primele atenționări adresate de ierarhia ecleziastică unei publicații periodice (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 129). 111 Papa Pius IX, Nostis et nobiscum, 8.XII.1849. 112 Papa a condamnat traducerile echivoce ale Bibliilor care ajungeau în mâinile credincioșilor, astfel că le-a propus episcopilor: Pentru a pune capăt pângăririi cărților ar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și la care se referea Pascal. Pe de altă parte, în școlile protestante a fost dezbătută obiectivitatea adevărului religios; unii autori considerau că este rodul pioșeniei intime, intrinsecă subiectului și bazată pe sentimentul personal, pe experimentarea credinței (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 30). 137 Papa Pius X, En el centenario del edicto de Constantino, 1913, nr. 18. 138 Idem, Enciclica Iamdudum in Lusitania, 1911. 139 Idem, Inter catholicos Hispaniae, nr. 14. 140 Idem, Motu proprio Fin dalla prima nostra
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
are ca urmare structurarea progresivă a studiilor despre comunicarea socială. Societatea europeană simțea și ea nevoia de a forma profesioniști în informare, dar a trecut ceva timp până a abordat în mod organizat și profund această problemă (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 73). 167 Un exemplu în acest sens este Bulletin international de la Union Internationale de la Presse Catholigue, ce apărea o dată la două luni, la Paris, după al Doilea Război Mondial, sub egida Union Internationale de la Presse Catholigue. 168
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
evoluția societății. 180 J.L., Ruiz Sanchez, op. cit., p. 26. 181 M.J., Ruiz Acosta, "El despegue de la "Buena Prensa" y El Correo de Andalucia en la Sevilla de comienzos X", en Ambitos, 2, Enero-Junio, 1999, pp. 229-240. 182 Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 77. 183 M.C. Seoane, M.D. Saiz, Historia del periodismo en Espana, vol. 3, El siglo XX: 1898-1936, Alianza editorial, Madrid, 1996, p. 120. 184 Ibidem, p. 439. 185 J., Andres-Gallego, A.M., Pazos, op. cit., p. 215. 186 Redondo
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
politică. În 1913, se distingeau conservatoarea La Época (6.000-7.000 de exemplare), maurista El Globo (8.000), El Universal, al Contelui Romanones y Canalejas (15.000), republicanele La Prensa (7.000) și El País (7.000) (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 80). 193 Presa socialistă ajungea la 75.000 de exemplare săptămânale, într-o perioadă cu multe mișcări sociale, cum ar fi: Săptămâna Tragică din Barcelona (1909), grevele (greva generală din 1917) și tensiunile provocate de împărțirea în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
iar dezbaterea pe această temă a continuat în deceniile următoare. La sfârșitul Războiului civil, a fost creată Școala Oficială de Jurnalism, care a fost unul dintre instrumentele prin care regimul franchist a controlat accesul la această breaslă (Jose Maria La Porte Fernandez- Alfaro, op. cit., p. 83). 205 J.J. Sanchez Aranda, C. Barrera, Historia del periodismo espanol. Desde sus origenes hasta 1975, Eunsa, Pamplona, 1992, p. 330. 206 Ibidem, p. 331. 207 P. Gomez Aparicio, op. cit., p. 371. 208 J.J. Sanchez Aranda
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-au ciocnit frecvent: una propunea colaborarea cu regimul, cealaltă era reticentă față de acesta. Alte ziare importante au fost monarhistul liberal ABC și La Vanguardia, care-și arăta în doze echilibrate partizanatul catalan și spiritul liberal moderat. (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 87.) 215 Propagandă, în sensul de apărare a poziției Biserici Catolice în societate și de expunere a viziunii sale în toate problemele trecute și actuale și nu în ultimul rând,de realizare a operei de evanghelizare prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
invenției nu era absolută. Primele telescoape, mai puțin perfecționate au fost fabricate în Țările de Jos. Secretul confecționării lentilelor și utilitatea lor erau cunoscute în Italia încă din Evul Mediu. Contribuții importante în acest domeniu au avut Giovanni Battista Della Porta în Italia și Johannes Kepler în Germania. Galilei, care la început revendicase cu dezinvoltură prioritatea inventării lunetei, a recunoscut ulterior că avea cunoștință de existența și proprietățile acestui instrument atunci când a confecționat unul propriu. Deși nu era primul care îndrepta
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
avantajul de a nu scandaliza ochiul publicului și mai ales pe cel al femeilor." Publicul francez nu descoperă textul original în integralitatea lui decât în 1822, când o trupă engleză, condusă de Penley, este invitată la Paris, la teatrul de la Porte Saint-Martin74. La premiera lui Othello, în engleză, scandalul este atât de mare, din partea tradiționaliștilor, încât provoacă manifestații intempestive și altercații între partizanii Clasicismului și partizanii Romantismului, reprimate cu severitate de o intervenție în forță a poliției 75. Actorii englezi, constrânși
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mezenterice superioare și inferioare. Există anastomoze extinse între aceste vase. Debitul sanguin de la nivelul mucoasei este mai mare decât cel din restul peretelui intestinal și răspunde la modificările activității metabolice. Astfel, debitul sanguin al intestinului subțire (și cel din vena portă) se dublează după ingestia de alimente și se menține crescut timp de trei ore. Circulația intestinală este capabilă de un proces extins de autoreglare. La baza pliurilor arteriolele dau naștere unei bogate rețele capilare anastomotice care ajunge până la vârful vilozităților
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de un proces extins de autoreglare. La baza pliurilor arteriolele dau naștere unei bogate rețele capilare anastomotice care ajunge până la vârful vilozităților. Sângele capilar este colectat prin venule care se reunesc formând vene mezenterice, ca punct de plecare al venei porte, permițând ca mare parte din sângele încărcat cu substanțe absorbite la nivel intestinal să se îndrepte direct spre ficat (vezi cap. 9.1.). O circulație limfatică bogată ia naștere din capilarele limfatice centrale din vilozități și are rolul de a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
absorbție rectală are avantajul că ocolește enzimele digestive și ficatul. 9. Noțiuni de fiziologie hepatică Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5 % din greutate la adult) și primește 25 % din debitul cardiac prin artera hepatică și vena portă. Aceasta aduce nutrimente absorbite în intestin la ficat, care este implicat în prelucrarea, stocarea și distribuția lor precum și a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și distribuția lor precum și a vitaminelor. Principalele funcții ale ficatului se împart în trei categorii: funcții vasculare de stocare și filtrare a sângelui; funcții metabolice; funcții excretorii și secretorii. 9.1. Circulația hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
hepatică Ramurile intrahepatice ale arterei hepatice și venei porte converg în capilare sinusoide, care se varsă în venele centro-lobulare (fig. 26), ce converg prin venele hepatice în vena cavă inferioară. In fiecare minut ~1100 ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac de repaus. Presiunea în vena portă la intrarea în ficat este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ml de sânge trec prin vena portă spre sinusoidele hepatice și aproximativ ~350 ml trec prin artera hepatică către sinusoide, ajungându-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac de repaus. Presiunea în vena portă la intrarea în ficat este de 9-10 mm Hg, iar presiunea în vena hepatică la ieșirea din ficat către vena portă este practic de 0 mm Hg. Această diferență mică de presiune subliniază faptul că rezistența la fluxul sanguin în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
-se astfel la un total de 1450 ml/min, adică ~25 % din debitul cardiac de repaus. Presiunea în vena portă la intrarea în ficat este de 9-10 mm Hg, iar presiunea în vena hepatică la ieșirea din ficat către vena portă este practic de 0 mm Hg. Această diferență mică de presiune subliniază faptul că rezistența la fluxul sanguin în sinusoidele hepatice este în mod normal foarte mică. Presiunea medie în ramurile arterei hepatice este de 90 mm Hg, dar presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă sistemică crește, ramurile venei porte sunt dilatate pasiv și cantitatea de sânge prezentă în ficat crește; congestia venoasă hepatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă sistemică crește, ramurile venei porte sunt dilatate pasiv și cantitatea de sânge prezentă în ficat crește; congestia venoasă hepatică poate fi foarte mare în insuficiența cardiacă. Invers, când presiunea sistemică scade, ramurile portale intrahepatice se contractă și presiunea portală crește, astfel că debitul sanguin prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în bloc împreună cu colecistul. Excizia căilor biliare extrahepatice pentru tumorile aflate în stadiul II nu a demonstrat îmbunătățirea supraviețuirii [22, 23]. STADIILE III și IV (T4N0-1M0, Orice T N0-1M1) O terapie chirurgicală curativă pentru stadiul III (T4 - tumora invadează vena portă, artera hepatică sau organe multiple extrahepatice) sau IV (metastaze la distanță) este rar posibilă. Chirurgii japonezi folosesc proceduri chirurgicale extensive care includ rezecții vasculare, rezecții de cale biliară principală, hepatectomii extinse și hepatopancreatoduodenectomie [24-26], dar aceste proceduri sunt asociate cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
dovedește a fi insuficientă, poate fi necesară o hepatectomie dreaptă extinsă. Aceasta trebuie luată în calcul pentru tumorile mari, invadante în pediculul portal drept sau tumori ale porțiunii inferioare ale veziculei biliare care vin în contact cu fisura transversă hepatică (porta hepatis) care necesită inclusiv rezecție de canale hepatice biliare. Invazia izolată a organelor adiacente (stomac, duoden, colon), în absența metastazelor la distanță, necesită o rezecție locală. Ca și în extinderea rezecției hepatice, a existat o mare variabiliatate în recomandarea extinderii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
bazează pe faptul că metastazarea precoce în ganglionii limfatici retropancreatici și interaorticocavi este frecventă, iar o rezecție pancreatică îmbunătățește probabil posibilitatea de a îndepărta acești ganglioni limfatici. Limfadenectomia regională pentru cancerul de veziculă biliară include excizia ganglionilor limfatici de la nivelul porta hepatis, ligamentului gastrohepatic și spațiului retroduodenal. La pacienții cu tumori T1b sau mai avansate, limfadenctomia regională este asociată cu îmbunătățirea supraviețuirii în studii retrospective atunci când este comparată doar cu colecistectomia extensivă [29, 30]. Rata pozitivității ganglionilor limfatici în tumorile T1b-T3
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
până la 30%. Rezecția ductului biliar combinat cu limfadenectomie regională necesită efectuarea manevrei Kocher, secționarea căii biliare principale la nivelul duodenului și disecția completă a țesutului înconjurător. Această disecție trebuie continuată superior până se obține o scheletizare a fisurei transversale hepatice (porta hepatis). Reconstrucția se va efectua printr-o hepaticojejunostomie Y à la Roux. Imaginea de ansamblu al cancerului de veziculă biliară este încă una sumbră - mai mult de două treimi dintre pacienți sunt văzuți dincolo de resursele chirurgicale. Incluzând și pacienții care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
sunt propice îndeosebi culturilor de viță de vie. Încă din secolul al XVII-lea, pe coastele muntelui Valérien se întindeau terenuri împrejmuite care alcătuiau podgoria Suresnes (Mme Coulon, M. Mazot, Le Petit Clos, le Clos des Ermites, le Clos de la Porte, Le Clos des Seigneurs etc.) unde, doar cu un secol în urmă, se producea "micul albastru", denumit așa din cauza petelor pe care le lăsa. Reîntinerirea podgoriei de la Suresnes a avut loc în anul 1965 la inițiativa viceprimarului din perioada respectivă
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sur Blaga 535 3. 6. Traductions et traducteurs de Blaga 538 3. 7. Autres articles consultés 539 4. Dictionnaires 539 5. Revues 539 6. Sites Internet 539 AVANT-PROPOS Notre thèse se constitue comme une double démarche : d'un côté, elle porte sur la traduction d'un genre à part : la poésie lyrique. La traduction de ce genre se situe dans le cadre plus vaste de la traduction littéraire (ou traduction des œuvres), qui, à son tour, fait pârtie de la traduction générale. De l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]