2,303 matches
-
tranziției, Humanitas, București, 1996. POPESCU Răsvan, Purtătorul de cuvânt, Universalia, București, 2002. PREDA Cristian (coord.), România politică în 2001 (cronologia principalelor evenimente), Nemira, București, 2002. PREDA Cristian, Partide și alegeri în România postcomunistă: 1989-2004, Nemira, București, 2005. PREDA Cristian, România postcomunistă și România interbelică, Meridiane, București, 2002. RĂDULESCU-ZONER Șerban (coordonator), CLIVETI Gheorghe, ONIȘORU Gheorghe, ȘANDRU Dumitru, APOSTOL Stan, Istoria Partidului Național Liberal, Institutul de Studii Liberale, All, București, 2000. RATESH, Nestor, Romania. The Entangled Revolution, Center for Strategic and International Studies
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
and the Enlarged Europe, Royal Institute of Internațional Affairs, Blackwell, Londra, 2006. White, Stephen, Alex Pradva și Zvi Gitelman, Developments în Russian Politics, ediția a 5-a, Palgrave, Londra, 2001. White Stephen, Russia's New Politics. The Management of a Postcomunist Society, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Woodby Sylvia, Gorbachev and the Decline of Ideology în Soviet Foreign Policy, Westview, 1989. Woods Stanley, Pipeline politics: the allies at odds, Centre for Defence Studies, Aberdeen, 1983. Yafimava Katja, Post-Soviet Russian-Belorussian relationships: the
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
authoritarian regimes, Lynne Reinner Publishers, Londra. Linz, J. J. și Stepan, A. (1996), Problems of Democratic Transition and Consolidation: Southern Europe, South America and Post-Communist Europe, Balti-more, Johns Hopkins University Press. Linz, J. J. și Stepan, A. (2000a), L'europa postcomunista, Il Mulino, Bologna. Linz, J. J. și Stepan, A. (2000b), Transizioni e consolida-mento democratico, Il Mulino, Bologna. Locke, J. (1966), The second treatise of government: an essay concerning the true original extent and end of civil government and a letter
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Administrative, Universitatea "Petre Andrei" din Iași. A publicat numeroase lucrări în volume colective că, de exemplu: Impact of social networking websites, Katarzyny Kopeckiej Piech Aleksandra Woznego (coord.), New Media (Studies); New media și Democrația în "Massmedia și democrația în România postcomunistă", Daniel Șandru, Sorin Bocancea (coord.), (Institutul European, 2011), New media în alegerile din 2009, (Sfera Politicii); Campania Negativă, violența în comunicarea politică? (Sfera Politicii), A Rhetorical and Semiotic Approach of the Actual Modality To Promote Național and Local Identity în
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
fapt sugerează că cea mai bună probabilitate de a pune capăt războiului dintre state rezidă în răspândirea guvernelor liberal-democratice de-a lungul globului. Extinderea zonei de pace din centru către periferie reprezintă, de asemenea, baza optimismului lui Fukuyama în privința erei postcomuniste (Doyle 1986, 1995, 1997; Russett 1993). Există atât aspecte structurale, cât și normative referitoare la "teoria păcii democratice". Anumiți liberali accentuează constrângerile instituționale asupra statelor liberal-democratice, precum opinia publică, statul de drept și guvernământul reprezentativ. Alții pun accentul pe preferința
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
populare". Îmbogățirea "importatorilor" a fost plătită de către populația săracă, sărăcită, prin inflație (nu s-au făcut importuri pentru susținerea dezvoltării, ci importuri pentru consumul celor care au vrut automobile de lux, ambarcațiuni, dotări pentru vilele proprii nou construite). În perioada "postcomunistă" s-a produs și bulversarea percepțiilor despre sărăcie. A vrea, înseamnă a gândi, spunea Paul Ricoeur 178. Aspirația de a avea mai mult ar fi trebuit să aibă la bază judecăți lucide privind posibilitățile reale. Numai că, odată cu prăbușirea reperelor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
tradițiile, cunoștințele și abilitățile lor fiind ignorate și (auto)denigrate. Dacă săracii sunt numeroși, se diminuează șansele manifestării capacităților creatoare ale populației unei țări218. Numeroși săraci preocupați de supraviețuirea fizică se refugiază în cultura săracilor 219. De-a lungul "tranziției postcomuniste", grupuri cu risc ridicat de sărăcire 220 au fost: șomerii, lucrătorii pe cont propriu în sectoare neagricole, gospodăriile cu cinci sau mai mulți membri, țiganii, copiii etc. Salariații au intrat într-un proces de sărăcire pe care l-au resimțit
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
trebuit însoțită de alte măsuri de politică economică în vederea activării acestei forțe de muncă... Soluții "Experiența comunistă" a însemnat un anumit efort de "resorbție" a sărăciei. Condițiile de viață ale românilor s-au deteriorat pe măsura eșecului "modelului ceaușist". "Tranziția postcomunistă" a fost însoțită de creșterea sărăciei și excluderii unora care nu au dus-o bine nici în trecut... Lor li s-au adăugat alți sărăciți, "perdanții tranziției". Concomitent a avut loc îmbogățirea masivă a altora 228. În 1998 s-a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
2012 a obținut titlul de doctor în filologie la Facultatea de Litere din București. IOANA MORPURGO este autoarea romanelor Fișă de înregistrare (Polirom, 2004) și Imigranții (Polirom, 2011). A început, în 2004, un doctorat pe tema culturii tranziției în România postcomunistă la Exeter University, Marea Britanie. A publicat numeroase articole în România literară, Dilema veche, Timpul, Vatra, Academia Cațavencu, Observator cultural, New Internationalist, Contemporary Review, The Review of Contemporary Fiction, precum și texte în antologii precum Cartea cu bunici (Humanitas, 2007). VIVIANA MUȘA
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
revine consecvent. De la "aripa răcoroasă a altor timpuri", prin sângele "strecurat în urmași", se proiectează o vastă Istorie ereditară, întrețesută cu avatarurile nemuritorului Zogru. Mai puțin reușite (fie din cauza schematismului, fie din cea a dispersiei non-semnificative) sunt cadrele comuniste și postcomuniste. Frumoasa Giulia, figură feminină importantă a romanului, se combină neverosimil cu un țigan poreclit Greață, după care, distrusă, face un avort și aruncă fătul în Lacul Morii! "Către seară, Giulia era altă ființă: veselă, fermă, cu priorități." (p. 215). Episodul
Un vampir de treabă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8377_a_9702]
-
un alt răspuns: cererile poporului pot fi satisfăcute și prin reformarea instituțiilor democratice de către elite, aceasta ducînd la transformarea noii democrații dinspre rău spre bine. O multitudine de rezultate posibile Nu e nimic teleologic în schimbarea de regim. În țările postcomuniste, paradigma modelului de democratizare nu este Marea Britanie, unde democrația a evoluat de-a lungul secolelor, ci Germania, care în acest secol a avut trei regimuri nedemocratice diferite înainte ca Re-publica Federală să ajungă la statutul din prezent, de democrație stabilă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
felul cum au fondat democrația țări ca Spania; un al treilea grup studiază guvernarea regimurilor nedemocratice, cum este cel din China; alții examinează prăbușirea democrației, așa cum s-a petrecut în Germania de la Weimar. Pentru a înțelege procesul democratizării în țările postcomuniste, trebuie să înțelegem nu numai trecutul acestor țări, o perioadă de conducere nedemocratică, dar și unde speră ele să ajungă. Dacă un regim fondat pe un val de entuziasm democratic va ajunge la destinația propusă, este o întrebare empirică deschisă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
O ALEGERE MĂSURATĂ PENTRU COMPARAȚIE Pentru a testa ipoteza lui Churchill, avem nevoie de dovezi din mai multe țări, și nu ducem lipsă de țări ex-comuniste. Ele depășesc cu mult, ca număr, puținele țări comuniste rămase. Dar selectînd fiecare țară postcomunistă pentru analiză, riscăm introducerea unei variații prea mari: proble-mele Poloniei nu sînt cele ale Albaniei, iar situația Rusiei, membrul dominant al blocului sovietic, este diferită de cea a țărilor pe care le-a dominat. Multe țări post-comuniste trebuie excluse de la
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
regim poate deveni o democrație stabilă doar dacă instituțiile sale sînt sprijinite de o mare majoritate a populației. Teoriile instituționaliste ale democrației greșesc dacă presupun că proiectarea instituțiilor va determina răspunsul populației eroare cu atît mai evidentă în cazul societăților postcomuniste, unde oamenii au fost socializați prin instituții care nu funcționau așa cum se presupunea (sau se pretindea) că ar trebui să funcționeze. Competiția pentru sprijinul popular între regimurile democratice și cele nedemocratice este un proces iterativ. Noile instituții au oferit populației
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
fost cîștigată prin revolta împotriva unui imperiu, cum a fost cel habsburgic, republica este subînțeleasă și foarte puțini sprijină monarhia. Transformarea unei economii de comandă într-un tip oarecare de economie de piață constituie o problemă majoră în toate țările postcomuniste. Pentru aceasta, este nevoie atît de competențe tehnice, cît și de autoritatea dată de alegerile populare. Se afirmă uneori faptul că econo-mia ar prospera mai mult dacă politicile ar fi făcute de tehnocrați din domeniul economic (opțiunea (e)) "motivați să
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
comunismul, statul a folosit poliția politică și informatorii pentru a monitoriza ce vorbeau oamenii, a interzis populației să călătorească peste hotare, le-a spus în ce organizații se puteau sau nu înscrie și a restrîns orizontul vieții private. Noile democrații postcomuniste au făcut din libertatea față de stat o prioritate. Pașii necesari sînt simpli din punct de vedere administrativ: "deconstrucția" instituțiilor represiunii și a legilor vechiului regim. Însă asemenea pași sînt costisitori pentru cei care au deținut puterea. Deși este relevant să
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
problema fundamentală este de natură politică, o criză de guver-nabilitate din cauza "unui stat slab care impozitează în mod ineficient și cheltuie fără măsură". Aplicarea teoriilor construite pornind de la democrațiile stabile cu economii de piață la condițiile fără precedent ale societăților postcomuniste presupune că împrejurările sînt similare. Însă această presupunere poate fi atacată. Într-o democrație, un individ aflat în fața unei alegeri între partide care oferă politici economice diferite suferă o pierdere mică și temporară dacă greșește, pentru că va putea vota în
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
pe termen lung. Astfel, este posibil ca un individ să se considere atît cîștigător cît și perdant, pentru că situația lui este temporar mai rea din cauza schimbărilor economice, dar se așteaptă la un standard de viață mai bun în viitor. Politicienii postcomuniști posedă stimulente politice pentru invocarea comparațiilor cu trecutul și viitorul. Dificultățile curente pot fi puse pe seama economiei de comandă, iar comparația cu economiile de piață poate demonstra cît de mult a rămas în urmă blocul comunist, ca dezvoltare, față de economiile
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
iar comparația cu economiile de piață poate demonstra cît de mult a rămas în urmă blocul comunist, ca dezvoltare, față de economiile de piață din Europa de Vest (vezi Powers și Cox, 1997; cf. White ș.a., 1997: 54 ș.u.). Atunci cînd guvernanții postcomuniști cultivă încrederea în progresul economic viitor, se folosesc de o afirmație ce nu poate fi contrazisă decît după următoarele alegeri. Indivizii socializați într-o economie de comandă au orizonturi de timp foarte mari. La întrebarea BND cu privire la cînd anume se
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
capitol lansează întrebarea: există o cerere în creștere pentru democrație? Datele sînt încurajatoare. A doua secțiune aruncă o privire spre ofertă: care sînt constrîngerile în ceea ce privește furnizarea unei alternative nedemocratice? Se identifică numeroase obstacole interne și internaționale în calea repudierii democrației postcomuniste de către elite. Rămîn două opțiuni: o democrație frîntă sau una completă. Unele țări îndreptîndu-se spre prima, altele spre cea de-a doua, apar diferențe între țările post-comuniste din Europa Centrală și de Est și cele din fosta Uniune Sovietică. O
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Patra Republică Franceză, unde polarizarea a creat o asemenea instabilitate, încît regimurile democratice s-au prăbușit. Deoarece BND pune întrebări despre cum se așteaptă oamenii să fie regimul peste cinci ani, ne putem da seama dacă, în viitor, evaluările cetățenilor postcomuniști ar putea converge, așa cum presupune modelul fruntași-și-codași, sau s-ar putea polariza. În realitate, există convergență. Figura 10.1 arată că sprijinul pentru regim în viitor va crește nu doar printre democrați și conformiști, care au deja o părere pozitivă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
de Est, cum ar fi amenințările venite din partea minorităților etnice, a imigranților sau a războaielor "balcanice" regionale (cf. Haerpfer, Wallace și Rose, 1997). * Ulterior apariției ediției originale a volumului, Uniunea Europeană a hotărît începerea negocierilor de aderare și cu celelalte democrații postcomuniste (Slovacia, Letonia, Lituania, Bulgaria și România). Procesul de extindere va include un prim val de zece state în 2004, pentru care tratatele de aderare au fost semnate în 2003: Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, cărora li se
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
2006, http://semen.revues.org. 29. COMAN, Mihai, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vol. I, vol. II, Editura Polirom, Iași, 1999. 30. COMAN, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași, 1999. 31. COMAN, Mihai, Mass-media în România postcomunistă, Editura Polirom, Iași, 2003. 32. CUILENBURG, John Van (coordonator), Știința comunicării, Editura Humanitas, București, 1991. 33. CULIOLI, Antoine, Pour une linguistique de l'énonciation, OPHRYS, Paris, 1999. 34. DEFLEUR, Melvin, BALL-ROKEACH, Sandra, Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
1938-1989 / 295 Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 / 343 Tabel 31. Evoluția suportului politic pentru extrema dreaptă românească (1994-2007) / 334 Tabel 32. Rezultatele alegerilor parlamentare ale partidelor de extremă dreapta, 1992-2012 / 345 Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) / 349 Tabel 34. Evoluția opiniei publice românești cu privire la evaluarea fostului regim comunist, N=7.064 / 397 Tabel 35. "Ar trebui să ne întoarcem la conducerea comunistă?", N=5.178 / 398 Tabel 36. Evoluția opiniei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
perioadă a ei) sub directul ghidaj politic al vechii garnituri comuniste. În locul unei "terapii de șoc" care să scuture elementele reziduale moștenite de la comunism, să precipite schimbarea și să accelereze tranziția către o democrație liberală (rețeta tranzițională poloneză), elita politică postcomunistă românească a optat pentru o strategie a reformelor în pași mărunți. Însă chiar și aceștia au fost deliberat împleticiți de noua elită postcomunistă, astfel că ieșirea românească din comunism s-a dovedit a fi marcată nu doar de lentoare, ci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]