1,543 matches
-
și de cele nedemocratice, fie ele socialiste sau extremiste de dreapta. În istoria CDR [...] partidele vor Încerca să-și cîștige legitimitatea jucînd cartea naționalistă În raport cu UDMR” (p. 107). Fără Îndoială că atractivitatea de care s-a bucurat naționalismul În România postdecembristă nu poate fi explicată fără a ține seama de modelul național-comunist autohton. Autorii alocă un spațiu important discuției despre legitimitate, trecînd În revistă tipurile indicate de Weber În relație cu autoritatea - tradițională, charismatică și legal-rațională, bazată pe dreptul divin sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
era ferm bazat pe clanurile tribale, iar acceptarea de către entitatea politică putea fi câștigată doar prin intrarea în clanul tribal"22. Tragedia lui Socrate este tragedia celui care încearcă să schimbe această structură tribală a polisului grecesc. Însă clanurile românești postdecembriste nu sunt doar tribale, dar și limitate ca mod de viață din perspectiva unei civilități și în materie de cultură umanistă, chiar dacă se consideră "elită" doar pentru că au învățat limbi străine și au deprins diverse tehnici de a ține "discursuri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
făcută pentru a tranșa și nu este "mereu ceva care vizează, în mod răutăcios, insidios și agresiv, indivizi, lucruri, situații"190 decât în cazul unor vestiți universitari (timișoreni și bucureșteni). Această lume răutăcioasă, insidioasă, nihilistă, profund înrădăcinată în mediul universitar postdecembrist, nu are nicio valență epistemologică. Ceea ce face să existe o luptă în istorie și prin istoria scrisă sunt, mai degrabă, intențiile conferite cunoașterilor, înregimentarea acestor cunoașteri în partizanate și dispute ideologice. În acest caz, avem ceea ce Popper numea mizerie a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o pseudo-argumentare, orchestrată imagistic și ruptă din contextul enunțiativ al "dușmanilor ideologici", sunt "arsenalul" slab și denigrator al noilor staliniști. Acest soi de politicianism intelectual de dreapta nu are nicio valoare epistemică sau de critică argumentată. Modelul social-politic al României postdecembriste este unul al pseudo-democrației de tip americano-republican, dar fără nicio consistență de fond. Acest hibrid de "democrație (republicană) americană" a prins foarte puternic la nivelul "elitelor" românești, iar prin faptele și practica lor, regimul social-politic dezvoltat nu e altceva decât
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
să cunosc liberali autentici: Frank Ankersmit, Hans Kellner, Mark Bevir, Hayden White etc. Acesta din urmă, deși se declară socialist, este mult mai liberal, dintr-o perspectivă a condiției mentale, a comportamentului civic și politic, decât oricare dintre liberalii români postdecembriști, ale căror degenerări comportamentale și ideologice au condus la situația de azi: o societate pustiită moral, intelectual și sălbăticită economic. Condițiile de libertate pentru civilii români sunt precare și, în general, nu prea există din moment ce avem un sistem oligarhic, corupt
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Sărută pământul acesta (1987), un roman-frescă poetizat al Daciei cucerite de romani. După aproape un deceniu, în care a dat edițiile ne varietur ale volumelor anterioare, prozatoarea revine în 2002 cu Arta compromisului, un roman satiric cu cheie despre actualitatea postdecembristă, judecată din perspectiva aceleiași Sânziana Hangan. Epicul este neglijat în favoarea unor lungi dialoguri despre destinul României, noul guvern, falsitatea și mediocritatea ariviștilor recenți. Deși protagonista e medic și lucrează în cadrul unui institut de cercetări, majoritatea personajelor sunt scriitori, pictori, muzicieni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
alți copii, s-a hotărât să adopte un băiețel din România, formalități care la acea dată erau mult simplificate. În doar câteva săptămâni, copilul a fost găsit, la standardele cerute și adoptat. În acei ani de derută pentru societatea românească postdecembristă, mulți copii au fost Înstrăinați sub pretextul adopției, uneori ca o simplă „marfă”. Am Înțeles, mult mai târziu, că nici o societate civilizată nu-și Înstrăinează bunul cel mai de „preț” - copii. Noi am făcut-o, ca multe altele!!! Într-o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Chirilă au fost confiscate de către stat, însă sursele orale și organele de presă confirmă în perioada post-decembristă revendicarea și recâștigarea de către familia Chirilă a actualei locații a Pieței Chirilă, căreia i s-a dat utilitatea și destinația actuală în perioada postdecembristă. Despre membrii familiei Chirilă dispunem de informații potrivit cărora aceștia au urmat cursurile Școlii nr. 3 de băieți Cuza Vodă din Tătărași și ale Școlii nr. 22 Iași generații de-a rândul. Ca și în cazul altor familii notorii din
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
a fost chiar exclus din PNȚCD în acei ani. Corneliu Coposu decedase în 1995, iar Ticu Dumitrescu fusese exclus. Liviu Antonesei: Ticu fusese exclus tocmai pentru că se lupta pentru deconspirarea Securității! Iar Corneliu Coposu, sin-gurul adevărat bărbat politic din România postdecembristă, murise, dar nu înainte de a mai face un ultim serviciu partidului său: accesul la guvernare. Când l-a văzut bizonul românesc pe Ion Iliescu la catafalcul lui Coposu, oma-giindu-l, a avut brusc o revelație care, din fericire, i-a schimbat
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dar e aberant să pui pe cineva privat în mod monstruos de cetățenia obținută prin naștere să facă așa ceva! Să sperăm că autoritățile de acum vor fi ceva mai inteligente decât cele de pe vremea CDR... Dorin Popa: Totuși, în România postdecembristă, Ion Iliescu s-a aflat cea mai lungă perioadă de timp la putere. De ce nu ar fi putut acesta să-i redea lui Paul Goma cetățenia în cei 11 ani de mandat? Liviu Antonesei: Ha, ha, ha! Chestia asta chiar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
profeția împlinită! Revenind la Neculai Apostol, de bună samă că atracția față de Iliescu a fost determinată din ambele surse pe care le numești. Să nu uităm că, deși sub umbrela sa s-au desfășurat cele mai mari jafuri din istoria postdecembristă a țării, Ion Iliescu a reușit să-și creeze imaginea de "sărac și cinstit", nefiind nici una, nici alta! Mai important mi se pare altceva. Anume faptul că prietenul nostru a reușit, prin efort propriu, să se elibereze de Ion Iliescu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
protecție, ai numit doi autori importanți: Vladimir Tismăneanu și Lucian Boia, care, amândoi, pe paliere diferite, încearcă și reușesc să "demetaforizeze", dacă îmi permiți un asemenea termen, mentalul românesc. În dizertația cu care am absolvit masteratul, Mediatizarea politologiei în România postdecembristă, îl numeam pe Vladimir Tismăneanu, deși atunci era foarte tânăr, ca fiind omul în jurul căruia se încheagă școala noastră de politologie. Publicase deja, la noi, șapte cărți: Condamnați la fericire. Experimentul comunist în România (1991), Ghilotina de scrum, Arheologia terorii
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
domiciliul stabil în Franța, periodic vine, pentru intervale de timp destul de lungi, acasă. Nu mai poate fi perceput ca exilat, ci ca un scriitor român trăitor în străinătate, dar pe deplin reintegrat vieții literare românești. Se manifestă și în contextul postdecembrist ca un personaj incomod. În publicistică refuză o aliniere docilă la vreuna din grupările literare sau politico-culturale ale momentului și polemizează cu personalități presupus intangibile ale arenei cultural-mediatice. Scrie din nou literatură în limba maternă: romanul Hotel Europa, apărut în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
limba maternă, puterile, limitele și șansele literaturii - sunt tratate sub semnul postmodernismului radical, cu un recurs masiv la felurite artificii textualiste. Sub titlul Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite (1993), Ț. și-a adunat cea mai mare parte a publicisticii postdecembriste, alături de câteva articole mai vechi. Un român la Paris (1993) conține secvențe din jurnalul parizian (decembrie 1970 - decembrie 1971) și câteva pagini din țară, intitulate Însemnări grăbite (ianuarie-februarie 1972), care în ediția augmentată (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor) sunt însoțite de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
trăi, omul are nevoie de povești, e suficient să ne amintim de Povestașul lui Mario Vargas Llosa. Maestrul înființează o fundație, Filantropica, un fel de vas colector al milei. Inginerie financiară, cum a fost denumită printr-un eufemism splendid romănesc postdecembrist. Mila însă are un mecanism tainic, e legată de poveste. Povestea face banii. Nu spunea Augustin în Confesiunile lui că teatrul își datorează succesul tocmai acestei nevoi irepresibile a omului de a compătimi alt om? Ori teatrul e poveste prin
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
unul din singuraticii a căror existență măruntă prozatorul o observă cu înțelegere, evitând în egală măsură sarcasmul facil și emoția ieftină. În finaluri adesea incerte, aceste personaje se estompează și dispar. După o febrilă activitate de jurnalist în perioada imediat postdecembristă, T. revine pe scena literară cu o culegere de proză scurtă Povestiri din lumea nouă (1996; Premiul Uniunii Scriitorilor), iar mai târziu cu Îngerul de la benzinărie (2003). Autorul recompune în primul volum, prin asocierea unor succinte, dar semnificative biografii, imaginea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
Budapesta, Londra, New York. Gorbaciov, Mihail, 1994, Memorii, Editura Nemira, București. Guvernul României, 2004, România în anul 2004, Editura Nemira, București. INS, 1995, Anuarul Statistic, București. INS, 1997, Anuarul Statistic, București. INS, 2001, Anuarul Statistic, București. Ionete, Constantin, 2003, Clasa politică postdecembristă, Editura Expert, București. Kissinger, Henry, 2002, Are nevoie America de o politică externă?, Editura Incitatus, București. Kornai, Janos, 1990, The Road to a Free Economy: Shifting from a Socialist System. The Case of Hungary, W.W. Norton, New York. Kornai, Janos
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Selecția documentelor, note, cuvânt înainte și studiu introductiv OTTMAR TRAȘCĂ Prefață de DENNIS DELETANT INSTITUTUL EUROPEAN INSTITUTUL "ELIE WIESEL" Cuvânt înainte Investigarea politicii antisemite promovată de regimul antonescian în perioada 1940-1944 a constituit una din temele predilecte ale istoriografiei române postdecembriste. Este indiscutabil faptul că interesul manifestat de istoricii români și străini față de această temă de cercetare, extrem de controversată și tragică din istoria contemporană a României, s-a materializat prin îmbogățirea constantă în ultimii ani a literaturii de specialitate consacrate Holocaustului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
antonescian în perioada celui de-al doilea război mondial a beneficiat de-a lungul timpului de un interes deosebit din partea istoricilor români și străini. În plan istoriografic acest interes s-a reflectat prin introducerea în circuitul științific, îndeosebi în perioada postdecembristă, a unui număr însemnat de lucrări, studii și volume de documente, ce au investigat teme precum locul și rolul minorității evreiești în cadrul societății românești precum și raporturile cu statul român, natura antisemitismului antonescian, legislația și măsurile antisemite inițiate și adoptate de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Karețki și Maria Covaci la care ne-am referit pe larg anterior nu au dăinuit doar până la căderea regimului comunist din România, ci, din nefericire, ele s-au perpetuat în anumite lucrări, sub o formă sau alta, inclusiv în perioada postdecembristă. Deși prăbușirea dictaturii ceaușiste în decembrie 1989 a creat premisele necesare investigării pe baze noi, cu adevărat științifice, a unor teme de cercetare denaturate, ignorate sau interzise înainte de 1989, printre care se înscria și pogromul din Iași, totuși rezultatele obținute
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în cercetarea acestui eveniment extrem de controversat din istoria contemporană a României nu au fost întotdeauna pe măsura așteptărilor. În paralel cu realizările științifice remarcabile consacrate investigării situației evreilor din România în perioada celui de-al doilea război mondial, în cadrul istoriografiei postdecembriste au fost elaborate, din nefericire, inclusiv lucrări sau studii ce nu au făcut altceva decât să preia și să reitereze într-o manieră necritică opiniile tendențioase și clișeele formulate înainte de 1989 de istoricii oficiali ai regimului comunist. În această din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-le școala în sensul propriilor programe de antropomorfoză politică. Crearea "omului nou" (în specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației în spiritul marxism-leninismului. În fine, noua ordine politică postdecembristă, după un deceniu de inerție, s-au angajat din ce în ce mai ferm în direcția modelării lui homo europaeus, a cetățeanului cu identitate postnațională. Toate aceste programe identitare lansate de autoritățile politice în decursul timpului au presupus o viziune corelată asupra trecutului. Nici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimbarea de regim s-a repercutat inevitabil și asupra literaturii didactice în materie de discurs despre trecut. Însă restructurările substanțiale aveau să fie inițiate cu o întârziere de un deceniu. Marea prefacere a fost ocazionată de "reforma comprehensivă" a educației postdecembriste, care a presupus introducerea manualelor alternative în educația de stat, reluându-se astfel tradiția pluralistă a literaturii didactice românești întreruptă vreme de jumătate de secol prin manualele unice care au monopolizat discursul școlar între 1948 și 1999. Pluralizarea discursivă în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Partidul Național Țărănesc) au fost, de asemenea, vandalizate ca parte a "restaurării ordinii". Mineriada din 28-29 ianuarie 1990 condusă de Miron Cozma a fost prima dintr-o secvență de șase acțiuni ale ortacilor care au zguduit serial fragila ordine democratică postdecembristă în curs de consolidare. Zvâcnirile socio-politice ieșite la suprafață cu ocazia primei mineriade din ianuarie 1990 au luat o coloratură etnică în martie același an la Târgu Mureș, unde românii și maghiarii s-au ciocnit violent în confruntări stradale (vezi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anunțat intenția de participare la alegerile electorale ca partid politic) pentru crearea unui serviciu nou de informații secrete. În fapt, a fost vorba despre restituția vechii Securități sub o altă identitate nominală Serviciul Român de Informații (SRI). Primele alegeri electorale postdecembriste s-au organizat la 20 mai 1990. Climatul tensionat de descinderea minerilor în capitală și de conflictele etnice izbucnite la Târgu Mureș a fost menținut încordat de acuzațiile lansate de opoziție la adresa FSN. Acestea imputau faptul că FSN este o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]