2,403 matches
-
pe gustul publicului (nu foarte pregătit atunci, să recunoaștem, pentru subtilitatea și rafinamentul morbid profesat de autor), iar voluptatea "farselor" literare și publicistice practicate cu unii dintre contemporani i-au adus numeroși inamici. Frecvent, chiar scriitori celebri, din imediata sa posteritate, au avut rezerve vizavi de valoarea intrinsecă a operei poești (Henry James și T.S. Eliot considerau bunăoară, după cum observă Cotrău, că interesul pentru Poe ar fi dovada unei "inteligențe adolescentine", p.9). De aceea, intrarea lui Poe în canonul american
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
anvergură internațională adică, numai odată cu strîngerea într-un volum masiv a numeroaselor sale povestiri risipite decenii în șir prin ziare și reviste. Evenimentul a avut loc în 1979, cu trei ani înainte de moartea prozatorului și i-a reconfigurat, în fond, posteritatea literară. Cartea rezultată din efortul antologării a fost intitulată, pur și simplu, The Stories of John Cheever/Povestirile lui John Cheever și a ajuns emblematică pentru întreaga carieră epică a scriitorului. Recent, a apărut și în versiune românească (oferită de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
avataruri (p. 221); "Mureșanu, imagine fictivă a autorului întors spre sine" (p. 244); În realitatea secundă, concepută ca evocare, poetul pare să caute, în figurile mari ale istoriei, propria imagine" (p. 285). Introducere... "Dorința cronicarului e de a compune pentru posteritate o imagine "corectă" despre el însuși. (...) Conștiința lui de cronicar se reduce la a proiecta în scris propria imagine pe fundalul unei Moldove sfâșiate, la întrecere, de autohtoni și de străini" (p. 216-217); "Pagina autobiografică (...) e mai amplă, sinuoasă și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
departe de aceea prin care se identificase Radu Greceanu în dedicația către Brâncoveanu din Pravoslavnica Mărturisire, Buzău, 1691, ca "mult de bine-vă voitoriu și gata a sluji": cât de frumoasă definire de sine în fața celuilalt, cititorul contemporan, dar și posteritatea recuperând cu emoție reperele unei lumi exemplare unde cel ce scrie este "mult de bine voitoriu" și pregătit să-l slujească pe cel pentru care scrie într-un ideal text de tip filoxenic, fiind gata, asemenea lui Avraam, să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
români pentru acțiunile lor intelectuale și pentru portretele de "binefăcători" ai cărții conturate în panegiricele deloc rare: scoaterea în lumină a unei cărți este un act cultural ce vine în continuitate și descendență de idee și atitudine, pregătind și construind posteritatea și oferindu-i nu doar acces la învățătură și înțelepciune, ci și la modele umane depline, ameliorate tocmai prin vecinătatea inițiatică a cărții înseși, în toată complexitatea ei (ca probă de /provocare la/ introspecție, dar, oglindă a lumii și a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
categorie, dacă nu și clasă, socială. Observații de aceeași factură, extinse de la planul urbanistic la cel comportamental, cu sporul de imagini și nuanțe creionate prin mijloace specifice arsenalului poetic, datorăm unui alt strălucit congener, Vasile Alecsandri, cel care a lăsat posterității, poate, cea mai sugestivă frescă a Iașilor din perioada "regulamentară", atunci când orașul înfățișa, nu doar vizitatorului străin, ci și localnicilor în proporții aproximativ egale -, cele "două fețe": una orientală și alta europeană. "Alăturarea acestor două caractere deosebite, care dovedește atât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cunoștințelor sale multilaterale. Așadar, el n-a venit în Moldova doar pentru a-și pune în valoare bogata experiență acumulată în domeniul geologiei, al "montanisticii", cum era mai cunoscut termenul în epocă și cum i-a fost imprimată efigia în posteritate, ci în calitate de consilier guvernamental pe probleme tehnico-economice, chiar dacă această demnitate nu i-a fost oferită din start; a dobândind-o cu timpul, grație registrului larg de cunoștințe și de competențe afișat fără să fi avut nevoie de cuvenita publicitate. Spirit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fi avut nevoie de cuvenita publicitate. Spirit realist, echilibrat și modest, prețuit cu măsurată atenție, poate chiar precauție, de contemporani și, îndeosebi, de beneficiarii serviciilor sale, Carol Mihalic de Hodocin n-a avut parte decât arareori și fragmentar de recunoștința posterității, exprimată lapidar prin includerea numelui său în doar câteva lucrări de referință pentru veacul în care a trăit și s-a afirmat 2 și în prea puține studii analitice speciale. Între acestea din urmă, se cuvin menționate pentru sporul de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
eclectismul, violența interpretativă, refuzul configurării raționale a lumii, nihilismul nuanțat și, de bună seamă, multe altele care însoțesc un personaj caracterizat prin hiperactivitate, schimbarea continuă a cuiva care, acceptabil sau nu, avea întotdeauna ceva captivant de spus, deși scepticismul în legătură cu posteritatea lui a fost frecvent și sever manifestat. Și-a protejat dreptul la orice libertate prin auto-poziționarea marginală față de curentul dominant, explicație suficientă pentru "stilul său provocator, eclectic, ludic, apocaliptic", cel care îl practică fiind, tocmai de aceea, inconturnabil, inclasabil, stilul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de sens, preferându-se determinantul paradoxal "post-": "în sociologie, acest sens al marcării timpului, al trăirii în interregnum nu este nicăieri simbolizat atât de intens ca în utilizarea extinsă a cuvântului post un paradox de vreme ce este un prefix care denotă posteritatea pentru a defini, ca o formă combinată, epoca în care trăim"144. "The time of the "Posts"", după expresia lui Best și Kellner, pare a fi o caracteristică a vremurilor noastre (emergența termenilor precum postindustrialism, postumanism, postfilosofie, postistorie etc. indicând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Ca suport principal al factorilor morali, corpurile socio-culturale ale fostelor "țări estice" au fost puțin influențate de mult-trâmbițatele "procese ale regimurilor autoritare" rămase în fazele de năzuințe ori reduse la "dosariadele" concepute în scopuri de șantaj sau arhivate pentru o posteritate ubicuă, valorificate în show-uri de campanii electorale pentru înlăturarea adversarilor politici. Efectele educativ-formative și economico-sociale de critică furibundă a trecutului, scăpată din chingile firescului, s-au diluat prin escaladarea furturilor, înșelăciunilor și evaziunilor. În regimurile autoritare de altădată, violența
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ajunși la episodul patru din acest studiu ce și-a propus să trateze punctual frământările organizației uniunii tineretului comunist din orașul și județul Vaslui, vom cita din câteva procese verbale de ședință, atâtea câte au mai rămas prin arhive pentru posteritate. De la ultimul raport datat 20 aprilie vor fi avut loc, desigur, și alte întruniri ale febrililor „progresiști democrați” vasluieni însă următorul document în ordine cronologică ne parvine abia din luna iulie. Este vorba tot despre un „raport de activitate” pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Armatei Roșii în orașul nostru (...)” Cu această propoziție gongorică (pompoasă) își începea raportul doctorul I. Weinfeld, „directorul Direcției Sanitare a Județului Tutova din Uniunea Patrioților”, după cum se semnase acesta, pentru a ști atât șefii săi de la acea vreme cât și posteritatea că era un patriot desăvârșit. Acest document fusese scris și trimis mai departe, la data de 23 septembrie 1944. Iată imaginea Bârladului de atunci, văzută prin ochii unui doctor evreu: „În urma intrării glorioase a Armatei Roșii în orașul nostru, care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a întâmpinat pe străzile Bârladului o vie rezistență din partea nemților. Rezultatul confruntărilor l-am descris în episoadele anterioare, citând rapoartele de activitate ale noului primar Ioan Bontaș și noului șef al Poliției, Zainea Buhuși. Aceleași orori au fost consemnate pentru posteritate și de noul șef al sănătății tutovene, dr. Weinfeld. În câteva episoade vom încerca să readucem în memoria contemporanilor cele petrecute în orașul Huși și județul Fălciu, imediat după ticălosul și inumanul ultimatum sovietic marca „Stalin-Hitler/Ribbentrop-Molotov”, remis României la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pentru noi această fază intermediară era mai semnificativă și mai importantă decât era pentru el însuși. D-le Sorin Alexandrescu, anvergura dumneavoastră culturală, na-țională și internațională, dar și gradul de rudenie cu Mircea Eliade, vă legitimează ca un gestionar al posterității lui Mircea Eliade. Care credeți că sunt următorii pași pe care ar trebui să-i facă statul român, cărturarii români pentru o valorificare completă a operei lui Eliade? Și, când spun asta, mă gândesc inclusiv la Fondul "Mircea Eliade" din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
să accept existența unui complot împotriva lui Eminescu, l-aș trece fără ezitare printre complotiști pe Caragiale care, am convingerea, i-a grăbit moartea lovindu-l în cele mai tainice fibre ale sufletului și rezervîndu-și rolul de prim apărător, în posteritate, a operei atitudine de cinic și canalie, așa cum chiar Eminescu îl caracteriza. Desigur, Slavici se înșeală declarînd că cei doi au fost "prieteni în cel mai bun înțeles al cuvîntului" căci așa cum apreciază T. Vianu "n-au existat doi oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
față de puterea existentă ca pe o formă de umilire. În mod deosebit, în Societatea civilă și statul și Democrația și societatea civilă am încercat o eliberare a conștiinței din epoca modernă timpurie, asupra diferenței dintre "societate" și "stat", de condescendența posterității. Cele două volume au încercat să facă distincția dintre societatea civilă și stat, originară din secolul al XVIII-lea, să se conformeze politicii contemporane. Volumele au scos în evidență faptul că procesul de democratizare nu poate fi sinonim cu extinderea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
mea, nu va fi greu de dat o altă înfățișare chiar acestora pe care le-am ales, și cu cît această prezentare va fi mai scurtă, cu atît ea va fi mai apreciată (prefața din 1668). De altminteri, continua el, posteritatea îi va fi veșnic recunoscătoare: frumoasă declarație de intenție! Definiția generică a fabulei Titlul complet, Fabule alese în versuri, este obiectul comentariilor din prefețe, avertismente sau dedicații. Fabula se definește prin relația dintre povestire și morală. "Prefața" din 1688 precizează
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
argumentației prin care criticul își propune și reușește să demonstreze, cu o judecată sigură și susținut de farmecul stilistic cu care ne-a obișnuit, contrariul celor spuse de G. Călinescu în pofida publicistului Slavici, omului Slavici: "Cenzura morală aplicată și în posteritate lui Slavici are prea puțin temei, dacă examinăm atitudinea omului care n-a fost niciodată îndemn ori profitor de pe urma simpatiilor sale"59. Tot lui G. Călinescu îi revine însă meritul observă Nicolae Manolescu de a fi descoperit în "omul..sucit
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
împotriva căreia ordinea socială ar fi fără apărare" nu vizează nimic altceva, precizează Balzac, decît "să dea fiecăruia puterea tuturora", să "satisfacă în alt fel poftele lor personale de plăceri și de dominație". Dar, pe măsură ce se va extinde în timp, posteritatea celor treisprezece va fi mai productivă și mai diversă. "Posedații" lui Dostoievski, între alții, descind din stirpea lor, așa cum descind, în ajunul celui de al doilea război mondial, și cei cinci eroi ai Conspirației de Paul Nizan, pe care voința
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de pe obraz sudoarea agoniei, continuă Barrès evocînd cadavrul din Sfînta Elena, i-au văzut reapărînd vioiciunea tinereții, arcuirea hotărîtă a buzelor, ridicătura energică a pomeților și a nasului. Era acea expresie încordată a eroului pe care trebuia s-o lase posterității ca pe ceva esențial și explicativ. Tînărul șef de clan din ținuturile corsicane, generalul din Italia și din Egipt, primul consul, iată, într-adevăr, acel Napoleon care nu moare, care 1-a susținut pe împărat în tot ce a fost
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
creștinătății nu au ignorat-o, ea nu a lipsit din zonele părăsite de aceasta, dincolo de manifestările de transgresiune mai mult sau mai puțin impure. Dar, pe de altă parte, nu putem să nu ținem seama de prezența sa continuă în posteritate. Tocmai acel sistem de argumentare al bătrînului tahitian va fi regăsit, de-a lungul secolelor și pînă în contemporaneitatea imediată, în formularea sa esențială, prin afirmarea principiilor celor mai simple, în același discurs protestatar, diversificat ca expresie, dar în continuă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pierdută a legăturilor între ființe. E un caz cu totul excepțional, de fapt, în care proiectul politic poate apărea ca derivînd din inspirația mitică, putînd fi definit fără echivoc drept o transcripție cvasiimediată a exigențelor mitului. Unii, totuși, în imediata posteritate rousseauistă, vor satisface aceste exigențe. Imaginea Cetății antice, a Spartei, a Republicii romane de la începuturile ei este mereu prezentă în arierplanul Contractului social. Pentru a aprecia persistența tenace a aceluiași vis al regăsirii, prin instaurarea unei ordini politice și sociale
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este la curent cu cunoștințele referitoare la fizica corpului solid și la cea a corpurilor asamblate." Această viziune aproape mesianică, pe care Auguste Comte o va clarifica, va fi susținută (nu fără a o slăbi sau o altera profund) de posteritatea pozitivistă... Rezultă că acest apel la reconstituirea unei noi consubstanțialități între credință și știință, această dublă condamnare, a științei pe cale de a se laiciza cu totul, și a credinței religioase pe cale de a se înstrăina din ce în ce mai mult de evoluția gîndirii
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Dr. ing. D. Scurtu *** 194 195 196 197 198 *** Cercetătorul octogenar Mihai Cristea Nu toți inginerii agronomi de pe meleagurile românești care s-au dedicat cercetărilor au reușit să urce pe cele mai înalte trepte ierarhice ale domeniului și să lase posterității realizări perene. Între cei ce-au reușit cu prisosință să ocupe unul dintre primele locuri ale podiumului consacrării se înscrie prin realizările sale dr. ing., octogenarul Mihai CRISTEA. A venit pe această lume la sfârșitul celui de-al treilea deceniu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]