5,162 matches
-
unității noastre ființiale ca persoane și ca neam. Soluție unică, veșnică, imbatabilă, ancorarea noastră în Dumnezeu, respectarea grilei morale creștine a fost și este barca de salvare din marasmul comunist, dar și din nebunia disonantă și grăbită a lumii noastre, postmoderne, contemporane. Material documentar realizat de Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Cateva referinte despre credinta si spiritualitate in universul concentrationar comunist / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 14, Anul I, 14 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
vin să întărească, de fapt, contrar așteptărilor autorilor respectivi, extraordinara capacitate a operei eminesciene de a se resemnifica pe sine în mod continuu și de a se detașa total prin profunzime și superioritate stilistico-semantică de noroiul greu al variilor rațiuni postmoderne. Eminescu a avut o puternică viziune integratoare a naționalului în universal și invers, tocmai de aceea apare ca element surprinzător faptul că, pentru foarte mulți inși ai contemporaneității, Poetul nu mai este la „modă” azi. O nouă formă de sacrificare
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
timpul fizic a gânditorului și jurnalistului Mihai Eminescu era așezată sub auspicii politico-economice complet nefaste, la începutul veacului XXI avem însă de-a face cu un nou tip de „modă” - evident, efemeră, la rândul ei - impusă de unele cercuri societale postmoderne, care își exhibă nonșalant, din păcate, caracterul frivol și inconsistența, ca și cum autoconținuta lor vanitate ar fi în stare a substitui vreodată în mod exhaustiv valoarea substanțială a operei cuiva. Iată ce sublinia Zoe Dumitrescu-Bușulenga, făcând referire la întreg lanțul de
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
temeinică asupra acestei ample dimensiuni sui-generis a operei sale, dar și, deopotrivă, la recunoașterea actualității laturii lui de gândire novatoare, raportarea continuă a studiilor contemporaneității la acest reper constituind în sine un pas necesar pentru o diagnosticare justă a realului postmodern. Cu mari personalități a cadorisit de-a lungul timpului divinitatea istoria acestui neam. Din acest punct de vedere, românii au privilegiul să se numere printre cele mai binecuvântate popoare ale planetei Pământ. Caracterizându-l pe Eminescu, istoricul Nicolae Iorga construia
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
întunecatul Goya fiind un privilegiat), la muzică („scandalosul" Jesus Christ Superstar beneficiind de o interpretare inedit-creștină), la sculptură (Michelangelo producându-i reacții și trăiri revelatorii), la film (Demetrios și Marcellus, personaje din producția hollywoodiană The Robe devenind chei de înțelegere postmodernă a fragmentelor Bughi mambo rag din Jurnalul fericirii) și teatru (O scrisoare pierdută și jocul actoricesc blând, temperat, „creștin", la Teatrul Național din anii ‘20 fiind sursă de plâns cathartic și de interpretare inedită în Secretul „Scrisorii pierdute"). Volumul publicat
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
intrat adânc în măduva oaselor de prea mult timp - o simt în fiecare dimineață când mă trezesc și apoi în fiecare seară când mă chinui să adorm tristețea mea de joi seara nu este nici măcar a mea este tristețea omului postmodern de pretutindeni pe care o aud o simt și o miros în orice atom de materie și particulă de praf oriunde fug prin lume încercând să tot scap de ea atât de plictisit din cauza rutinei a alergăturii și al inutilului
TRISTEȚEA MEA DE JOI SEARA de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376426_a_377755]
-
intrat adânc în măduva oaselor de prea mult timp - o simt în fiecare dimineață când mă trezesc și apoi în fiecare seară când mă chinui să adorm tristețea mea de joi seara nu este nici măcar a mea este tristețea omului postmodern de pretutindeni pe care o aud o simt și o miros în orice atom de materie și particulă de praf oriunde fug prin lume încercând să tot scap de ea atât de plictisit din cauza rutinei ... Citește mai mult tristețea mea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
un sentiment de prietenie literară sinceră - și acesta rara avis azi în zgomotoasa și orgolioasa noastră societate literară. În plus, și-a cosacrat ani buni abordării dintr-o inedită perspectivă - sociologico-axiologică constructivă - recuperării critice a scriitorilor clasici, interbelici, moderni și postmoderni, consacrându-le volume de referință, cât și cercetării fenomenului cultural și literar în general. Acum, când profesorul universitar, criticul literar, romancierul și eseitul Adrian Dinu Rachieru împlinește un rotund al vârstei, cred că e un moment propice pentru noi toți
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
valuri peste creștet, chipurile, în mod democratic, zoon politikon a devenit miniatura unui diabolic personaj al perimetrului antic roman, destul de necunoscut contemporaneității - Sulla. Cum? Aidoma acestuia, prin jaf și dictatură personală. De ce? Pentru că inteligența nu i-a permis niciodată politicianului postmodern să-și gestioneze cu responsabilitate conceptul de putere, un concept care a căpătat în mintea lui, din nefericire pentru destinul omului de rând, dimensiuni hiperbolizante. O foarte scurtă incursiune în sfera istoriei lumii poate desluși multe detalii despre adevărata natură
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
violența. Procedeul le-a plăcut atât de mult încât... vedem subspecia lucrând inteligent printre noi în economie și politică și mult mai mult în viața de zi cu zi.” Mircea Malița adaugă acest calificativ - definitoriu, din păcate, pentru anumite spirite postmoderne (existente nu numai în sfera politicului, ci și în toate celelalte sfere constitutive ale corpului statal contemporan) - altor asemenea atribute conferite ființei umane de-a lungul vremii, fiecare dintre ele așezat, evident, pe palierul său imagologic restrictiv, precum Homo ludens
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
semnificații negative pregnante, tocmai pentru că zoon politikon s-a autodefinit de-a lungul timpului ca o specie situată mereu în zona de așteptare opusă aceleia gândite de mandatarii lui reali, nu doar statistici. Orice poți să îi reproșezi politicianului conjunctural postmodern în cadrul larg al spectacolului teatral lumesc (cu aparent caracter democratic, în genere), dar nu poți să îi treci cu vederea un lucru, anume darul vădit al persuasiunii cu dublu tăiș scrijelite parcă în gena lui specifică, un loc geometric cu
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
stau întocmai. Mergeam pe mâna lui Dostoievski care, prin glasul prințului Mîșkin, spune că frumusețea va salva lumea și credeam că poezia va fi una dintre bărcile de salvare, dar...vai! Ca din toate domeniile societății românești, și din Cultură postmodernă (dacă se mai poate numi cultură) valoarea autentică este ejectată fără jenă, prin toate resorturile corupției morale generalizate. Durerea e cu atât mai mare cu cât sunt conștient că dispunem de valori autentice, am citit poezii și texte de proză
CU DURERE ŞI DRAGOSTE PENTRU ARTISTUL CONTEMPORAN, DE FLORIN T ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371718_a_373047]
-
a persoanei dragi, este o revelație, care ... IV. NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA”, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. Nicolai Tăicuțu- “pesemne că nu despre mine e vorba” Un poet postmodern sadea mi-a trimis un volum de poezie în care “pesemne că nu despre mine e vorba”, editat la Valman în 2016. Când citești un poet autentic, cu un stil original gata format, care emite versurile de maniera valorii lor
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
și strategiile). Nicolai Tăicuțu cultivă această metodă de scriere utilizând experiențele cotidiene, autoreferențialitatea, ironia și autoironia, textul interactiv. De aceea, lectura acestui volum, pe lângă vivacitate aduce ... Citește mai mult Nicolai Tăicuțu- “pesemne că nu despre mine e vorba”Un poet postmodern sadea mi-a trimis un volum de poezie în care “pesemne că nu despre mine e vorba”, editat la Valman în 2016. Când citești un poet autentic, cu un stil original gata format, care emite versurile de maniera valorii lor
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
Doinaș, p. 193. 40 Fragmentarium, Op.cit., p. 283. 41 Heidegger, Martin, Originea operei de artă, Ed. Univers, Buc., 1982, trad. de T. Kleininger și G. Liiceanu, p. 61 și passim. 42 Vattimo, Giani, Sfârșitul modernității, Nihilism și hermeneutică în cultura postmodernă, Ed. Pontica, Constanța, 1993, trad. Ștefania Mincu, p. 123 și passim. 43 Pentru edificare notele lui G. Liiceanu (12, 13, pp. 101-103, Op.cit.): "De la Empedocle și neoplatonicieni, și acolo încărcat de conotații mitice sau metaforice, pământul nu mai avusese curs
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Repere pentru proiectarea opționalelor”, în Buletinul informativ al Proiectului de reformă a învățământului preuniversitar, Nr. 9 39. Shapiro, Daniel, 1998 - „Conflictele și comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face față conflictelor” (curs) 76 40. Stanciu, M., 2003 - „Didactica Postmodernă”, Editura Universității, Suceava 41. Stanciu, M., 1999 - „Reforma conținuturilor învățământului, cadru metodologic”, Editura Polirom, Iași 42. Țoca, Ioan, 2002 - „Management educațional”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București 43. Ungureanu, D., 1999 - „Educație și curriculum”, Editura „Eurostampa”, Timișoara 44. Văideanu, G.
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
spuneți numele d-voastră? Vreau să mi-l reamintesc. Annie. Asta vă place? E încîntător. Și d-voastră sînteți blondă." Fata surîde. Mă scol și-i întind mîna. Merci, Annie, voi reveni pentru lectură." Încîntător! zicem la rîndu-ne, nu? Amor postmodern. Se cunosc la un Internet Café și, în cîteva minute, dialogul lor amoros atinge cotă maximă. El zice: "Contemplu ideea unui peep show mediatic: să-mi pun pe web site-ul propriu (www.cristi,f2.com.) eboșele următorului party, ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nobel, 1976). Asta, așa, ca să mai schimbe un pic ștaiful de campus cu relaxata deriziune. Istoria picturii românești e o perpetuă schimbare. Schimbare de canon, schimbare de optică personală. Dacă nu avem în vedere canonul pre-Aman, oricum nestructurat, apoi cel postmodern, la fel de precar aglutinat, atunci putem numi două mari orientări: 1. cea inaugurată de însuși Aman și întinzîndu-se, neconvulsiv, pînă după al doilea război mondial; 2. cea consecutivă acesteia, încă în curs de manifestare, dar cedînd (și prin vîrstă biologică) haosului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
azi la nivelul vieții publice nu e decît consecința gravelor alterări ale fibrei profunde. De la confruntările politice la generalizata încrîncenare diurnă, ambitusul violenței e unul nemaiîntîlnit în viața românească. Lumea miticilor lui Caragiale ne pare o nostimadă pe lîngă dramaturgia postmodernă a cruzimii confruntărilor reale. Să nu ne păcălească surogatul de divertisment care ne intră pe cablul t.v. în casă: bîțîiala microfoanelor asudate e tot formă de violență. Una servită într-un staniol ce s-ar vrea de Oscar, dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îndrăcită acribie ironică și trecînd prin Iris Murdoch, John Fowles, David Lodge, m-am oprit, finalmente, la figurile de top actual unul internațional, se-nțelege din care nu pot lipsi (aceiași incomparabili englezi): Julian Barnes, Ian McEwan, Jonathan Coe. Actanți postmoderni ai unor inimaginabile strategii narative, pe cît de dificile într-un prim contact de lectură, pe atît de cuceritoare pe parcurs, pînă în finalurile incitant imprevizibile. Ale căror romane, atît de proaspete în invenție savantă, se află, provocator, pe patu-mi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a cernut, a simplificat, a facilitat minima noastră schemă. Și ajungem, în sfîrșit după futilele divagații la concretețea realității prezente. Nu mai putem fără riscul autoiluzionării face abstracție de ce se întîmplă, palpabil, în acest moment (după unii roză autoamăgire terminologică! postmodern). Avem în vedere cum ne-am propus deja domeniul artelor vizuale. A putea constata, fără să ratăm schița generală, o invers proporțională relație între actul creației și mediatizarea lui. Cu cît mediatizarea tot mai inimaginabil diversificată cîștigă teren, cu atît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
va emigra atunci la mistici și alchimiști, pe de o parte, la poeți și filosofi, de cealaltă parte, de la Goethe la Nerval și Yeats, de la Schelling la von Baader, de la Heidegger la Jung. Și nu recunoaștem, oare, în multe concepții postmoderne ale criticii, noțiunea de alunecare continuă a sensului?". Ceva mai departe, Eco se referă direct la Jung: "Atunci cînd revizitează vechile doctrine hermetice, Jung repune problema gnostică a redescoperirii unui Sine originar". În fine, Umberto Eco ne descrie în ce
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nu mai supraviețuiește ca atare și în lipsa căreia ele nu pot fi decât nocive"38. Dacă cea mai mare parte a secolului trecut a stat sub semnul neîncrederii în etică, amintind aici nihilismul de origine nietzcheniană, relativismul moral și gândirea postmodernă, care a pus sub semnul întrebării existența unor principii sau valori morale universale, putem remarca, începând cu anii '90, o adevărată mișcare de renaștere a eticii. Această tendință este bine sesizată de G. Lipovetsky, care afirmă: "Un nume, un ideal
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Is Punishment Retributive?, în: Gertude Ezorsky (editor), Philosophical Perspectives on Punishment, State University of New York Press Albany, 1972. Banks, Cyndi, The Purpose of Criminal Punishment, în vol. Criminal Justice Ethics. Theory and Practice, Sage Publication, Inc., 2004 Bauman, Zygmunt, Etica postmodernă, traducere de Doina Lică, Editura Amacord, Timișoara, 2000. Banciu, Dan, Elemente de sociologie juridică, Editura Lumina Lex, București, 2000. Beccaria, Cesare, Despre infracțiuni și pedepse, traducere de Armand Roșu, studiu introductiv de Vasile Papadopol, Editura Științifică, București, 1965. Bentham, Jeremy
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Normen wirkungslos. În aceeași serie au apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]