4,565 matches
-
se părea că dubitația carteziană și raționalismul inductiv baconian au fost abandonate. Tot ce părea motiv de dispută stârnea controversia retorică. Bridges amintea că Iluminismul a debutat ca o reacție împotriva concepțiilor retorice. Or, atât multiculturalismul anilor ’70, cât și postmodernismul din anii ’80 au părut „motive de dispută” și au declanșat controversia retorică. Mai ales conservatorii politici s-au năpustit asupra conceptelor de multiculturalism și postmodernism. Ironie a sorții: retorica scolastică, noniluministă, sărea în ajutorul Iluminismului raționalist (ce era zguduit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
debutat ca o reacție împotriva concepțiilor retorice. Or, atât multiculturalismul anilor ’70, cât și postmodernismul din anii ’80 au părut „motive de dispută” și au declanșat controversia retorică. Mai ales conservatorii politici s-au năpustit asupra conceptelor de multiculturalism și postmodernism. Ironie a sorții: retorica scolastică, noniluministă, sărea în ajutorul Iluminismului raționalist (ce era zguduit de gândirea postmodernistă, contestatoare a raționalismului iluminist)! La fel s-a întâmplat cu multiculturalismul. Controversele politice și educaționale din jurul acestui concept nu s-au realizat cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vreme, la fel de imprevizibil ca și în mileniile trecute. Imposibilitatea conceperii unui curriculum multicultural este o amenințare mai mare decât suntem deocamdată dispuși să credem. 15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmodernetc "15.3.4. Soteriologia curriculară a Satanei postmoderne" Postmodernismul nu este o modă trecătoare, ci e cea mai mare pacoste cu putință. Mințile care îl propagă nu sunt minți „normale”, clasice sau moderne, ci minți diabolice, ale căror gânduri prevestesc anarhia și dezastrul mondial. Dar postmodernismul s-a instalat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a Satanei postmoderne" Postmodernismul nu este o modă trecătoare, ci e cea mai mare pacoste cu putință. Mințile care îl propagă nu sunt minți „normale”, clasice sau moderne, ci minți diabolice, ale căror gânduri prevestesc anarhia și dezastrul mondial. Dar postmodernismul s-a instalat adânc în mentalitatea euroatlantică și nu mai poate fi evitat. Orice încercare de a-l exorciza a dat greș. Prin urmare, dacă nu mai poate fi alungat, atunci acest diavol nou trebuie, cumva, folosit. Astfel pare să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pună pe „Antihrist” la treabă. A publicat provocatorul eseu Toward a Critical Politics of Teacher Thinking: Mapping the Postmodern 98, apoi, în colaborare cu Shirley Steinberg, articolul revoluționar „A Tentative Description of Postformal Thinking” (1993). Cei doi iluștri pedagogi confereau postmodernismului o sarcină nouă, menită să-i canalizeze „pornirile satanice” spre fapte bune în folosul societății și al oamenilor. Era o sarcină politică. Desigur, noua misiune nu mai putea fi una „de stânga”. Kincheloe a fost puternic influențat de ideile marxiste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu mai putea fi una „de stânga”. Kincheloe a fost puternic influențat de ideile marxiste, leniniste (și chiar hrușcioviste) ale lui Henry Giroux și Peter McLaren 99 din anii ’60-’70. Dar acum acestea erau defuncte. Noua misiune politică dată postmodernismului nu mai putea fi cea a socialismului utopic sau a comunismului totalitar. Visul pedagogic din Civitas Solis a lui Campanella și mitul „educației revoluționare” erau deja moarte. Lucrarea lui Kincheloe și Steinberg (1993) se ambiționa să antreneze postmodernismul într-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
politică dată postmodernismului nu mai putea fi cea a socialismului utopic sau a comunismului totalitar. Visul pedagogic din Civitas Solis a lui Campanella și mitul „educației revoluționare” erau deja moarte. Lucrarea lui Kincheloe și Steinberg (1993) se ambiționa să antreneze postmodernismul într-o altă direcție: aceea de a produce schimbări politice și sociale necesare noilor și viitoarelor progrese ale societății democratice moderne. Autorii au realizat un tablou sinoptic al cercetărilor curriculare recente în care au încorporat și o fază postmodernă a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
etnometodologia ș.a.101 Kincheloe și Steinberg (1993) au încercat să propună un model „foarte personal” al postmodenismului. După ce l-au „satanizat”, s-au gândit să-l „umanizeze”, potrivit principiului clasic că „Nu-i dracu’ chiar atât de negru”. După ei, postmodernismul este, în egală măsură, trăsătură (negativă) și posibilitate (pozitivă); adică o modalitate nouă de oprimare politică, dar și un instrument pentru schimbarea socială progresivă. Această ambivalență implică, după Kincheloe și Steinberg (1993), mari riscuri pentru orice proiect curricular - dacă postmodernismul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernismul este, în egală măsură, trăsătură (negativă) și posibilitate (pozitivă); adică o modalitate nouă de oprimare politică, dar și un instrument pentru schimbarea socială progresivă. Această ambivalență implică, după Kincheloe și Steinberg (1993), mari riscuri pentru orice proiect curricular - dacă postmodernismul nu este „stăpânit” și „riguros circumscris”. Gândirea politică trebuie să stabilească precis ce anume împrumută și ce anume încorporează din „fauna sălbatică” a ideilor postmoderniste. Nu toate ideile, componentele, atitudinile și viziunile postmoderniste sunt favorabile pentru „sănătatea” teoriei și practicii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vor mai găsi visători care să creadă că în omenire s-ar putea edifica o nouă Civitas solis cu ajutorul educației? Și totuși, în preajma anilor ’90, Cleo Cherryholmes a supus „curriculumul tradițional” (citește „modern”) unei critici devastatoare, de pe pozițiile poststructuralismului și postmodernismului. În lucrarea Power and Criticism: Poststructural Investigation in Education (1988), Cherryholmes a sintetizat, într-o manieră clară, ideile lui Foucault, Barthes, Derrida și ale altor poststructuraliști proeminenți și le-a raportat la discursurile și teoriile curriculumului modern. Au rezultat concluzii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un model care să abordeze formarea umană nu în termeni mecanici, ci în termeni biologici, ai organismului viu, ai individului ce trăiește 172. Schimbarea de optică din 1993 a însemnat pentru Doll o abordare directă a deosebirilor dintre modernism și postmodernism. În A Post-Modern Perspective on Curriculum a urmărit dezvoltarea ideilor postmoderniste în secolul XX în paralel cu evoluția științei. Era ceva nou. Și alți pedagogi abordaseră problema deosebirilor dintre modernism și postmodernism, dar nu se interesaseră de rădăcinile epistemice ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o abordare directă a deosebirilor dintre modernism și postmodernism. În A Post-Modern Perspective on Curriculum a urmărit dezvoltarea ideilor postmoderniste în secolul XX în paralel cu evoluția științei. Era ceva nou. Și alți pedagogi abordaseră problema deosebirilor dintre modernism și postmodernism, dar nu se interesaseră de rădăcinile epistemice ale acestor diferențe. Giroux, McLaren sau Lather, de exemplu, încercaseră doar să încorporeze ideile postmoderniste în pedagogia critică ori în pedagogia feministă (Lather). Doll a urmărit însă să articuleze modernismul și postmodernismul într-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și postmodernism, dar nu se interesaseră de rădăcinile epistemice ale acestor diferențe. Giroux, McLaren sau Lather, de exemplu, încercaseră doar să încorporeze ideile postmoderniste în pedagogia critică ori în pedagogia feministă (Lather). Doll a urmărit însă să articuleze modernismul și postmodernismul într-o evoluție coerentă pe terenul creșterii cunoașterii. După el: ...schimbările megaparadigmatice ale postmodernismului (megaparadigmatic changes of postmodernism) au afectat în mod dramatic disciplinele școlare și curriculumul, ceea ce înseamnă că va apărea un nou sens al ordinii educaționale (a new
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau Lather, de exemplu, încercaseră doar să încorporeze ideile postmoderniste în pedagogia critică ori în pedagogia feministă (Lather). Doll a urmărit însă să articuleze modernismul și postmodernismul într-o evoluție coerentă pe terenul creșterii cunoașterii. După el: ...schimbările megaparadigmatice ale postmodernismului (megaparadigmatic changes of postmodernism) au afectat în mod dramatic disciplinele școlare și curriculumul, ceea ce înseamnă că va apărea un nou sens al ordinii educaționale (a new sense of educational order), un sens nou dat de noi relații între profesori și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
încercaseră doar să încorporeze ideile postmoderniste în pedagogia critică ori în pedagogia feministă (Lather). Doll a urmărit însă să articuleze modernismul și postmodernismul într-o evoluție coerentă pe terenul creșterii cunoașterii. După el: ...schimbările megaparadigmatice ale postmodernismului (megaparadigmatic changes of postmodernism) au afectat în mod dramatic disciplinele școlare și curriculumul, ceea ce înseamnă că va apărea un nou sens al ordinii educaționale (a new sense of educational order), un sens nou dat de noi relații între profesori și elevi (new relations between
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui John Dewey, Jean Piaget și Jerome Bruner într-o viziune postmodernă a curriculumului. Ba, mai mult, chiar și Raționalul lui Tyler i se pare o construcție curriculară postmodernă! Bizara categorisire nu a vizat doar o reconversie a modernismului în postmodernism. Ea se datorează conceptului de megaparadigmă folosit de Doll jr. pentru a periodiza istoria gândirii occidentale. Doll jr. nu a ținut seama de specificul istoriei curriculumului: a „topit” acest specific în periodizarea clasică a istoriei folosită de istoriografi, ajungând astfel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
organismelor și evoluției viețuitoarelor, ceea ce a dus la vestita teorie a „nașterii ordinii din haos”, care compatibilizează dezorganizarea (entropică) cu organizarea (negentropică). Doll jr. crede că viziunea lui Prigogine este noul fundament al gândirii postmoderniste. Ea ar permite includerea în postmodernism a unor opere și cercetări care s-au vrut și s-au realizat de pe poziții declarat moderniste. Este cazul lui Piaget, a cărui operă a fost marcată de structuralism. Ce-i drept, Piaget a susținut un structuralism genetic care conferă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un anumit sens culturii; acest sens poate fi „local”, din punctul de vedere al originilor sale, și „global”, din punctul de vedere al interconexiunilor. După Doll jr., focalizarea asupra relațiilor culturale ar trebui să fie (și este!) mai mare în postmodernism decât în modernism. Modernismul privilegia cultura individului; postmodernismul promovează relațiile culturale ale individului cu ceilalți membri ai ecosistemului cultural și cu ecosistemul însuși; d) Rigor protejează transformarea curriculară de prăbușirea în relativism exagerat (rampant relativism) și/sau solipsism sentimental (sentimental
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
local”, din punctul de vedere al originilor sale, și „global”, din punctul de vedere al interconexiunilor. După Doll jr., focalizarea asupra relațiilor culturale ar trebui să fie (și este!) mai mare în postmodernism decât în modernism. Modernismul privilegia cultura individului; postmodernismul promovează relațiile culturale ale individului cu ceilalți membri ai ecosistemului cultural și cu ecosistemul însuși; d) Rigor protejează transformarea curriculară de prăbușirea în relativism exagerat (rampant relativism) și/sau solipsism sentimental (sentimental solipsism). Acesta este „postulatul” prin care Doll jr.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1993, în Journal of Curriculum and Supervision, eseul „Curriculum Possibilities in a «Post-»future”. Era menit să clarifice câteva dintre aporiile lansate în lucrarea anterioară. Anticipând criticile, Doll a stăruit asupra „semnificației paradoxurilor” în paradigma curriculară postmodernă. După el, paradoxurile postmodernismului sunt provocate mai ales de atenția acordată de cercetători separării arbitrare a subiectului de obiect în metafizica modernă carteziană. În planul curriculumului, separarea carteziană a luat forma despărțirii și a distanțării dintre educator și educat. Doll jr. crede că este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
corectă în sine și deschide singura cale viabilă pentru curriculumul viitorului. 15.3.9. Hiperraționalizarea curriculumuluitc "15.3.9. Hiperraționalizarea curriculumului" Există nu numai o retorică a gândirii moderne, închinată „Marilor Povestiri” și valorilor progresului, ci și o retorică a postmodernismului, înclinată nu să apere, ci să acuze, adesea pe nedrept. Excesele raționalismului iluminist și modernist au fost, de exemplu, mereu supuse tirului incriminant de către „artileria grea” a gândirii postmoderniste: Foucault, Derrida, Habermas etc. Furia împotriva „exceselor rațiunii” a luat adesea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îmbrățișează, cu căldură și respect egal, toate culturile naționale ale acestei lumi. 15.4. Evoluții și devoluții recentetc "15.4. Evoluții și devoluții recente" 15.4.1. Sensul confruntării paradigmelortc " 15.4.1. Sensul confruntării paradigmelor" Duelul dintre modernism și postmodernism - cel puțin în cercetarea curriculară - pare să fie generat de un ciudat și obscur „complex al tatălui și fiului”. Totuși, confruntarea dintre cele două paradigme este mai acerbă decât pare și nu se rezumă la o poveste sentimentală care se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mai acerbă decât pare și nu se rezumă la o poveste sentimentală care se încheie cu happy-end. Este o dialectică nemiloasă în care paradigmele se neagă reciproc pentru a da naștere unei sinteze superioare. Există, desigur, și dimensiunea afectivă, pentru că postmodernismul poate fi considerat un fel de enfant terrible al modernismului. Se confruntă două exagerări pe motivul etern al îngerului și diavolului. Fiul își demonizează tatăl atribuindu-i porniri malefice de tiran care îi limitează libertatea, îi înăbușă elanurile, îi încorsetează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și eresurile tinerești ale fiului erau menite să răspundă la superlativ așteptărilor părintești cu privire la viitorul amândurora. Totul se sfârșește într-o romantică îmbrățișare ce îi transformă pe cei doi diavoli în îngeri păzitori ai fericirii comune. Confruntarea dintre modernism și postmodernism, în ciuda analogiilor cu alegoria de mai sus, nu este o poveste romantică. „Eroii” comuni sunt rațiunea și iraționalul. Gândirea postmodernă nu este - decât în mod nesemnificativ - irațională; ea este antiraționalistă - în sensul că atacă exagerările teoretice și practice ale raționalismului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
neagă pe sine prin fruct 215. Putem transcrie: teza afirmată de gândirea modernă este negată de antiteza gândirii postmoderniste și se va naște sinteza ultramodernă. Aceasta din urmă încă nu a apărut pe lume. Dar hărmălaia confruntării dintre modernism și postmodernism a început să se stingă și ascultăm astăzi numai ecourile ei. Liniștea care a început să se așeze pare a fi cea a travaliului de dinaintea unei creații ce nu mai poate să aștepte. Vom încerca să descriem acest „chin al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]