3,133 matches
-
crescută în cazul anevrismelor arcului aortic, în cele complexe sau în cazurile rezolvate în urgență (1). Rezultatele pe termen lung sunt bune, așa cum arată majoritatea studiilor de specialitate, datorită apariției de numeroase strategii operatorii de reducere a riscului de complicații postoperatorii medulare, renale sau ischemice viscerale (6). 36.2. Disecția acută de aortă 36.2.1. Date generale Disecția aortică acută constituie o urgență medico-chirurgicală majoră caracterizată printr-o lacerație intimală și la nivelul stratului intern al mediei, care constituie poarta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
A prezintă o rată de mortalitate operatorie de 12,7 -32,5%, iar în condiții de tratament non-chirurgical de 58%. Vârsta peste 80 de ani rămâne un factor de risc independent și se asociază cu un risc crescut de complicații postoperatorii, demență, depresie, imobilitate. Registrul Internațional al Disecției de Aortă (IRAD) indică un prognostic diferit la pacienții sub 70 de ani comparativ cu cei peste 70 de ani datorită incidenței crescute la această ultimă categorie a diabetului zaharat (DZ), chirurgiei cardiace
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
dar o atenție deosebită trebuie acordată procedeelor de protecție cerebrală și spinală. Abordul chirurgical vizează toți pacienții virtuali cu disecții cronice de tip A. Disecțiile cronice tip B trebuie operate dacă lumenul ajunge la 6-6,5 cm în diametru. Evoluția postoperatorie Postoperator pot apărea complicații hemoragice, neurologice, sindrom de debit cardiac scăzut (tabelul 36.8), insuficiența renală acută, insuficiența respiratorie, infecții (19,20). Cu toate progresele făcute, mortalitatea postoperatorie abia dacă a scăzut sub 15% în cele mai performante centre de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
trebuie operate dacă lumenul ajunge la 6-6,5 cm în diametru. Evoluția postoperatorie Postoperator pot apărea complicații hemoragice, neurologice, sindrom de debit cardiac scăzut (tabelul 36.8), insuficiența renală acută, insuficiența respiratorie, infecții (19,20). Cu toate progresele făcute, mortalitatea postoperatorie abia dacă a scăzut sub 15% în cele mai performante centre de chirurgie cardiacă, iar morbiditatea este încă ridicată (16). Pacienții operați trebuie tratați intensiv pentru înlăturarea factorilor de risc cardiovascular, fumat, controlul valorilor tensionale, corectarea dietei, reducerea valorilor lipidice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
controlul valorilor tensionale, corectarea dietei, reducerea valorilor lipidice și trebuie urmăriți periodic ecocardiografic și CT pentru a evalua evoluția disecției restante pe unele segmente aortice. Uneori se impune reintervenția, mult mai dificilă din punct de vedere tehnic, și cu mortalitate postoperatorie crescută (16). Cea mai frecventă cauză de moarte în disecția acută tip B o constituie ruptura aortică și hipoperfuzia viscerală. Între 70 i 80% dintre pacienții cu disecție de aortă tip B supraviețuiesc fazelor acute și subacute doar cu tratament
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
și constă în plasarea endoluminală a unei proteze expandabile, care va constitui noul lumen aortic. Mortalitatea aferentă intervențiilor pentru disecție de aortă ascendentă în intervalul 2000-2010 a fost de 12% (9 pacienți), peri- și postoperator imediat. Factorii predictivi ai mortalității postoperatorii sunt ischemia, insuficiența renală, hemoragia, tamponada cardiacă, ischemia viscerală și boala pulmonară. Utilizarea ghidurilor de diagnostic și tratament și a protocoalelor specifice sunt utile în managementul patologiei aortice la pacienții vârstnici. Abordul chirurgical al afecțiunilor aortei s-a modificat considerabil
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
hipertensiunea arterială (HTA) și tahicardia, în prezența hipercoagulabilității, pot conduce la apariția infarctului miocardic (IM). Datele care există până în acest moment sugerează că afectarea balanței dintre necesarul și oferta de oxigen la nivel miocardic are o importanță deosebită în perioada postoperatorie precoce. Pierderile sanguine, creșterea necesarului miocardic de oxigen datorită creșterii alurii ventriculare și tensiunii arteriale (TA) secundar stresului chirurgical, ca și creșterea reactivității plachetare sunt etape importante în apariția IM perioperator. Factorii fiziologici asociați intervenției chirurgicale predispun la ischemie miocardică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
consumul miocardic de oxigen și predispune la apariția ischemiei. Scăderea complianței ventriculare compromite capacitatea cordului de a răspunde la modi ficări semnificative ale volumului circulant. Studiile au demonstrat că există o asociere puternică între semnele clinice de IC și complicațiile postoperatorii cardiace, pulmonare, neurologice. Aritmiile sunt frecvente la vârstnici, însă aritmiile ventriculare și blocurile nu se asociază cu o creștere semnificativă a riscului perioperator (5) . Fibrilația atrială (FA) este o problemă deosebită din cauza complicațiilor tromboembolice și a dificultății managementului trata mentuluianticoagulant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
capabili să își asigure un necesar de 4 METS în timpul activității normale zilnice. Pentru evaluarea capacității funcționale, există diverse scale ale activității cu seturi de întrebări specifice. Un indicator important al statusului funcțional precar, cu risc crescut de complicații cardiopulmonare postoperatorii după chirurgia majoră non-cardiacă, este incapacitatea de a urca două etaje de scări. Triada reprezentată de un status funcțional bun, absența unei boli cardiovasculare cunoscute și un scor mic al unuia dintre indicii multifactoriali de risc se asociază cu o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
IC au un risc perioperator crescut. Ghidurile ESC recomandă continuarea tra tamentului de fond al IC stabile (cu IECA, betablocant, statină, aspirină) până în momentul intervenției chirurgicale, urmând să fie reluat postoperator, imediat ce starea clinică a pacientului permite. Diagnosticul de IC postoperatorie ridică dificultăți, întrucât poate avea manifestări atipice și etiologie diferită. Evaluarea ar trebui să includă examen clinic, ECG, determinarea biomarkerilor specifici, radiografie toracică, ecocardiografie. Statusul volemic al pacientului trebuie atent evaluat, deoarece perfuziile primite perioperator pot determina hipervolemie cu instalarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
apariția complicațiilor cardio vasculare în chirurgia non-cardiacă. Nu există date despre superioritatea uneia dintre clasele de medicamente antihipertensive la pacienții supuși intervențiilor chirurgicale non-cardiace. Tratamentul antihipertensiv trebuie continuat până în dimineața intervenției chirurgicale și reluat cât de repede posibil în perioada postoperatorie. La cei cu HTA gradul 1 sau 2 nu există dovezi că amânarea intervenției chirurgicale până la optimizarea terapiei ar fi benefică (30). La cei cu hipertensiune gradul 3, trebuie atent cântărite beneficiile posibile ale amânării intervenției chirurgicale în vederea optimizării terapiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
sau șoc, insuficiență respiratorie hipoxemică severă, disfuncție acută severă a compartimentelor drepte ale cordului, cauzate de obstrucția de peste 50% a arterei pulmonare, demonstrată prin angiografie sau scintigrafie pulmonară (raportul ventilație/perfuzie, V/ Q). Reprezintă una dintre cele mai dramatice complicații postoperatorii sau evenimente în terapia medicală, avînd un prognostic rezervat. EP a fost descrisă clinic la începutul secolului XIX. Von Wirchow remarcă relația între EP și tromboza venoasă profundă. Wharton și Pierson realizează descrierea radiologică [4]. CARACTERISTICI - EP și tromboza venoasă
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
fi evaluați pentru tratamente alternative cum ar fi terapia vasodilatatoare sau angioplastia pulmonară cu balon (grad 2C). Postoperator în primele 24-48 de ore persistă hipertensiunea pulmonară reziduală, pentru combaterea ei folosind nitrați, hiperventilație și inhalații de analogi de prostaglandine. Complicația postoperatorie de temut este edemul pulmonar de reperfuzie, care poate fi prevenită și tratată cu corticosteroizi și medicamente care scad presiunea pulmonară. Ventilația postoperatorie „adaptată” și presiunea pozitivă end-expiratorie (PEEP) asigură o oxigenare postoperatorie adecvată la pacienții hipoxemici. Anticoagularea va fi
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
persistă hipertensiunea pulmonară reziduală, pentru combaterea ei folosind nitrați, hiperventilație și inhalații de analogi de prostaglandine. Complicația postoperatorie de temut este edemul pulmonar de reperfuzie, care poate fi prevenită și tratată cu corticosteroizi și medicamente care scad presiunea pulmonară. Ventilația postoperatorie „adaptată” și presiunea pozitivă end-expiratorie (PEEP) asigură o oxigenare postoperatorie adecvată la pacienții hipoxemici. Anticoagularea va fi inițiată la 6 ore postoperator, inițial cu Heparină, apoi continuată cu Dicumarinice. Se preconizează un INR de 2,5-3,5. EVOLUȚII / PROGNOSTICE Evoluția
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
și inhalații de analogi de prostaglandine. Complicația postoperatorie de temut este edemul pulmonar de reperfuzie, care poate fi prevenită și tratată cu corticosteroizi și medicamente care scad presiunea pulmonară. Ventilația postoperatorie „adaptată” și presiunea pozitivă end-expiratorie (PEEP) asigură o oxigenare postoperatorie adecvată la pacienții hipoxemici. Anticoagularea va fi inițiată la 6 ore postoperator, inițial cu Heparină, apoi continuată cu Dicumarinice. Se preconizează un INR de 2,5-3,5. EVOLUȚII / PROGNOSTICE Evoluția/prognosticul trombembolismului pulmonar cronic, asociat cu hipertensiunea pulmonară depinde de
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
de 30%, iar la hipertensiune pulmonară peste 50 mmHg, supraviețuirea la 5 ani este de sub 10%. REZULTATE Pacienții supuși trombembolectomiei pulmonare în circulație extracorporeală, cu evoluție favorabilă, ajung la normalizarea hemodinamicii pulmonare. Rezistența vasculară pulmonară ajunge în a patra zi postoperatorie sub 5 UW. Mortalitatea operatorie se situează între 7-25% [2,12]. Supraviețuitorii trombembolectomiei pulmonare sunt de regulă asimptomatici, sau oligosimptomatici, cu redresare parțială sau totală a funcției ventriculare drepte. În Clinica de Chirurgie Cardiovasculară a Institutului de Boli Cardiovasculare și
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
fost dezvoltate pentru a permite o predictibilitate adecvată a rezultatelor intervențiilor chirurgicale, care la rândul ei să reflecte experiența și reputația centrului de chirurgie cardiovasculară. Chirurgia cardiacă rămâne un domeniu dificil pentru prevederea rezultatelor. O combinare a variabilelor intra- și postoperatorii poate îmbunătăți capacitatea de prevedere a rezultatelor [4]. În cele ce urmează vor fi trecute în revistă principale date utilizate în evaluarea gradului de risc al intervențiilor în chirurgia cardiovasculară. Timpul de restabilire a debitului coronarian normal (TIMI grad 3
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
permeabilităii venelor safene autologe ? Grefa de arteră radială în by-pass-ul aorto-coronarian are o permeabilitate tardivă semnificativ mai lungă decât grefa de venă safenă. Deși aceste constatări sunt încurajatoare, rezultatele finale ale trialurilor RAPCO și RAPS după 10 ani de urmărire postoperatorie la pacienți asimptomatici vor ajuta la clarificarea permeabilității tardive a grefelor radiale și la concluzia dacă artera radială oferă rezultate mai bune decât venele safene [34]. - Ventilația plămânilor în timpul by-pass-ului cardiopulmonar total îmbunătățește funcția pulmonară după chirurgie cardiacă ? O gamă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
plămâni în timpul CEC. În timp ce beneficii mici și tranzitorii au fost demonstrate pentru CPAP cu 10 cm H2O, beneficii clinice convingătoare nu au fost evidente, astfel încât ventilația în timpul CEC nu poate fi fundamentată ca o strategie de îmbunătățire a funcției pulmonare postoperatorii [35]. - Este administrarea profilactică de steroizi benefică pentru copii supuși chirurgiei cardiace ? Steroizii pot reduce eliberarea de Troponină I, protein C reactivă și reduce Interleukina-6. În plus două studii, fiecare cu 30 de pacienți, au furnizat unele dovezi de îmbunătățire
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
cardiacă artificială ideală - proteza valvulară în înlocuirile valvulare tricuspide - permeabilitatea tardivă a grefelor venoase autologe utilizate în by-pass-urile aorto-coronariene - este intervenția invazivă precoce superioară strategiei conservative la pacienții cu sindrom coronarian acut ? - administrarea profilactică de amiodarone previne efectiv fibrilația atrială postoperatorie ? - care este anticoagularea optimă a pacienților cu fibrilație atrială după operații de chirurgie cardiacă ? - poate fi utilizată determinarea troponinelor pentru diagnosticul unui infarct miocardic perioperator ? - este benefică administrarea medicației antiplachetare ca terapie adițională anticoagulării cu warfarină la pacienții cu proteze
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
acești pacienți [98]. Cianoza cronică reprezintă o condiție des întâlnită la copii care sunt supuși unei intervenții cardiace [99]. Experimental s-a dovedit că hipoxia cronică determină scăderea fracției de ejecție, scăderea dramatică a rezervelor de fosfați și îngreunarea recuperării postoperatorii a funcției sistolice și diastolice după o perioadă de oprire cardiacă și de reperfuzie. Substratul acestor modificări nu este clar, dar se bazează probabil pe interacțiunea complexă dintre hipoxie și boala cardiacă structurală. Pe lângă acestea, copiii cu flux pulmonar scăzut
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
ani; - modificări ECG de ischemie miocardică, decompensarea hemodinamică preoperator instalată, hipotensiunea arterială; - alterarea stării de conștiență; - Hb sub 10 mg/dl și creatinină peste 1,5 mg/dl. Existența a trei din cei cinci factori duc la decesul pacientului. EVOLUȚIA POSTOPERATORIE Supraviețuirea după corecția chirurgicală la 5 ani este între 49 și 84% cu medie de 60%, iar la 10 ani de 40% [38,39]. După 75 de ani, supraviețuirea la 1, 5, 10 ani este de 88%; 59% și 26
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
sau 4.0. Pentru efectuarea unei suturi hemostatice, ținând cont de faptul că peretele aortic este de calitate slabă, fiecare pas va fi asigurat prin peretele aortei. Se consideră că aceasta este una din măsurile inovatoare care a schimbat rezultatele postoperatorii ducând la scăderea sângerării postoperatorii. Dacă peretele aortic este de calitate slabă sutura se poate arma la exterior cu bandelete de teflon suturate la fiecare pas. Se efectuează ulterior, similar anastomoza (anastomozele) distală. Este bine ca cel puțin într-o
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
unei suturi hemostatice, ținând cont de faptul că peretele aortic este de calitate slabă, fiecare pas va fi asigurat prin peretele aortei. Se consideră că aceasta este una din măsurile inovatoare care a schimbat rezultatele postoperatorii ducând la scăderea sângerării postoperatorii. Dacă peretele aortic este de calitate slabă sutura se poate arma la exterior cu bandelete de teflon suturate la fiecare pas. Se efectuează ulterior, similar anastomoza (anastomozele) distală. Este bine ca cel puțin într-o arteră iliacă internă să se
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
MALFORMAȚIILE VENOASE Sunt reprezentate de vena renală stângă situată sub și retroaortic sau vena cavă inferioară dublă sau situată la stânga aortei. Procentul de asociere este destul de mic, dar poate pune probleme tehnice în timpul efectuării intervenției chirurgicale [57]. TRATAMENTUL ȘI URMĂRIREA POSTOPERATORIE Intervenția chirurgicală în acest caz fiind una de amploare, pacientul va fi transportat postoperator în terapia intensivă unde va fi monitorizat invaziv și neinvaziv pentru cel puțin 24 de ore. Tratamentul de resuscitare lichidiană ocupă primul loc. Datorită șocului hemoragic
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]