2,756 matches
-
pe Ionuț ca pe fiul ei (Frații Jderi) - Rodica Rotaru. 3) Capitol (înv.) - Fiu al Calomfirei și al lui ștefăniță‐Vodă (șoimii și Nicoară Potcoavă) - Apă murdară. 4) Irina lui Avram, mama lui Niculăeș, fostă colegă de școală cu 99 povestitorul (Un om năcăjit) - Procedeu industrial de fabricare a glicerinei pe cale fermentativă. 5) Lezat - Localitate în Egipt. 6) Țara de origine a călugărului papistaș Geronimo della Roverre, din „Frații Jderi” - Roza Axinte. 7) Mama Marușcăi Hudici, soția lui Iațco, o femeie
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mult băiatu și știe multă carte, Adusă de departe, Doar chiar de la‐mpăratu! ZADARNIC (plânge mama) Zadarnic plânge vântul și nucii plâng, bătrânii ; Frăgarul din ogradă, și cumpăna fântânii... și plânge mama, biata... și cum aș vrea s‐o‐ nșele Povestitorii jalnici ai prigirii mele. La mine vii cu cartea, cu gând să‐ mi dai canoane, și vrei să mă cuminici, părinte Solomoane, Cucernic faci agheazmă, și mâna ta, părinte Stropește casa tatii, ca bine s‐o‐cuvinte. Dar în zădar
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA” (Autor: Prof. gr. I Claudia Furtună) POVESTITORUL: Acțiunea se petrece în cadrul Adunării elective din Moldova, la 5 ianuarie 1859, când trei caimacami au organizat o întâlnire a 3 candidați la funcția de domn al Moldovei. CAIMACAMUL 1: Bună ziua, domnilor. Am organizat astăzi, 5 ianuarie 1859 această întâlnire
Sceneta "Alegerea lui Vod? Cuza" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83570_a_84895]
-
lanțurile vasalității, având același gând și același glas cu frații noștri din Țara Românească! Căci „unirea e cheia de boltă față de care s-ar prăbuși întreg edificiul național!”. Stimați alegători, eu propun alegerea în unanimitate a lui Alexandru Ioan Cuza! POVESTITORUL: (arată spre alegători) După cum vedeți, acum se desfășoară alegerile pentru funcția de domn al Moldovei. (pauză) ALEGĂTORII: (alegătorii votează pe o masă, fiecare, pe câte o bucată de hârtie) POVESTITORUL: (vorbește, uitându-se spre alegători) În contextul în care candidatura
Sceneta "Alegerea lui Vod? Cuza" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83570_a_84895]
-
eu propun alegerea în unanimitate a lui Alexandru Ioan Cuza! POVESTITORUL: (arată spre alegători) După cum vedeți, acum se desfășoară alegerile pentru funcția de domn al Moldovei. (pauză) ALEGĂTORII: (alegătorii votează pe o masă, fiecare, pe câte o bucată de hârtie) POVESTITORUL: (vorbește, uitându-se spre alegători) În contextul în care candidatura lui Grigore Sturdza este invalidată, conservatorii decid susținerea deciziei majorității, și anume alegerea lui Al.I.Cuza în calitate de domn al Moldovei. GAZETARUL: (merge în sală și alege un alegător căruia
Sceneta "Alegerea lui Vod? Cuza" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83570_a_84895]
-
Dunării”. Aș dori să vă adresez o întrebare: Pe cine ați ales și de ce? ALEGĂTORUL 3: Pe Alexandru Ioan Cuza! În el avem nădejdea că ne va da o bucată de pământ!... Să ne trăim și noi mai bine zilele! POVESTITORUL: În urma alegerilor pentru adunarea electivă din Modova din 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn în unamitate de voturi! O delegație de boieri, aflată în drum spre Constantinopol, pentru a anunța Turciei alegerea lui Al. I. Cuza
Sceneta "Alegerea lui Vod? Cuza" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83570_a_84895]
-
serie de călătorii, sub imboldul aceluiași neastâmpăr de care am amintit. Încearcă să medieze cele două curente din mișcarea românilor din Transilvania spre unificarea lor. Ilarie Chendi îl apreciază la superlativ socotindu-l „Cel mai ager stilist, cel mai dramaturg povestitor și cel mai spiritual scriitor al prozei noastre” (pag. 358). Cella Delavrancea, pianistă de primă mărime, spunea următoarele despre Caragiale: „E o ființă colosală, abordează totul cu aceeași perfecțiune...filozofie, muzică, artă dramatică, e cel mai mare comic al acestei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
altă anume măsură, Vasile Ilucă găsește loc și pentru alte aspecte, care, și ele, fac parte din viață. Deci, și din viața cărții. Este vorba despre idila care se înfiripă, misterios și cu negrabă, dar cu atât mai temeinic, între povestitor și Zâna cea bună. Așa stând lucrurile, sunt prezentate cu generozitate reținută diverse scene, unele reale, altele... visate, în care cei doi îndrăgostiți cu greu devin de nedespărțit în finalul cărții. Asemenea secvențe, plasate de cele mai multe ori în picturale tablouri
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pentru sfinția sa calități. Era un monah al iubirii și al iertării. Avea darul smereniei și al bunei cuviințe. Îi saluta pe cei mici ca și pe cei cu funcții, reprima disputele, era omul dialogului și iubea comuniunea. Era un bun povestitor. Îi plăcea să recite din poeziile lui Mihai Eminescu. A muncit și s-a rugat până în ultima clipă a vieții. S-a asemănat mult cu părinții cărturari din timpul lui Gheorghe Duca. În biblioteca mitropolitană Dumitru Stăniloae din incinta sediului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
-l contrazică pe Jules Renard, după care, în proză, a avea talent, înseamnă să scrii nu trei pagini, ci trei sute. Prozele scurte din Dacă aș putea străbate timpul au drept temă majoră, așa cum se sugerează din titlu, timpul. Aidoma marelui povestitor de la Humulești, autoarea retrăiește, în timp ce scrie, farmecul unor întâmplări de demult, mirajul neuitatei copilării. Fără introspecții proustiene, dar cu aceeași fervoare afectivă, prozatoarea evocă, în pagini în care epicul și liricul se susțin reciproc, lumea satului ei natal. Cu o
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
un partener de conversație care nu putea fi ignorat.) L-am studiat îndelung pe când discuta foarte aprins cu bărbatul cu mustață à la Stalin. Christy avea exact genul meu preferat de gură: gura gen David Allen. îDavid Allen era un povestitor TV demult dispărut, pe care obișnuiam să-l urmăresc pe la sfârșitul anilor șaptezeci. Tatăl meu distra tot timpul oamenii - adică îi plictisea de moarte - relatându-le cum urlam ca apucata ca să mi se dea voie să stau până mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
delicatese, fleacuri. Cică, frate-miu ar fi matol. Senil, vreau să zic. Adică, nu chiar, ea nu zice asta. Imobilizat. Comoție, naiba știe. L-au apucat nostalgiile. Așa zice... Coana Venera tresărise, parcă, iritată. Dar se așezase, în sfârșit, în fața povestitorului, să-l asculte. Da, da, înțeleg. Serviți, serviți. Domnul Vancea se destinse în fotoliu. Își desfăcu fularul de la gât, își descheie încă un nasture de la gulerul cămășii negre. Venise direct de la serviciu și era cam zăduf. Sorbi din cafeaua dulce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
În patul meu, printre cutele lenjeriei rămăsese romanul lui Jean d’Ormesson, pe care l-am terminat într-o dimineață la patru, și în așteptarea unei ocupații pentru ziua liberă am simțit nevoia să-mi împrospătez datele despre Anne-Marie (nepoata povestitorului, căsătorită cu un libanez, moartă la treizeci și nouă de ani departe de Plessis-lez-Vaudreuils, în California. Ultima referire: „A mai dus-o o vreme, a reușit chiar să părăsească clinica (de dezintoxicare, n.m.). I s-a propus chiar un rol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Imensa piață Ras-al-Tak e năpădită de strigăte și de fum. De fiecare zid se sprijină taraba unui negustor ambulant. Sub fiecare felinar dai peste o cântăreață sau un zdrăngănitor din lăută. Cercuri de curioși se fac și se desfac În jurul povestitorilor, cititorilor În palmă, Îmblânzitorilor de șerpi. În mijlocul pieței, pe o estradă șubredă Înjghebată În grabă, se prezintă tradiționala competiție a poeților populari care celebrează Samarkandul neasemuit, Samarkandul de necucerit. Judecata publicului este instantanee. Unele stele urcă, altele coboară. Peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
grădină Înconjurată de ziduri, o mulțime care se vaită. Cum să-l recunosc pe Baskerville? Toate chipurile sunt atât de oacheșe! Mă reazem de un copac să aștept. Și să observ. În pragul unei barăci luminate, un teatru improvizat. Roze-khwan-ul, povestitor și bocitor, stârnește lacrimile credincioșilor, și urletele lor, și sângele. Un bărbat iese din umbră, un voluntar al durerii. Cu picioarele goale, cu torsul dezgolit, În juru-i sunt Înfășurate două lanțuri; le azvârle În aer, le lasă să cadă peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
lovituri ca să apară prima urmă de sânge, un șiroi care se Împrăștie În firicele fascinante. Teatru al suferinței, joc milenar al pătimirii. Flagelarea devine mai viguroasă, e Însoțită de o răsuflare zgomotoasă pe care mulțimea o imită, loviturile se repetă, povestitorul ridică vocea ca să acopere ecoul sacadat. Atunci se ivește un actor, amenință asistența cu sabia, Își atrage, prin schimonoseli, ocările ei. Apoi, câteva salve de pietre. Nu rămâne multă vreme pe scenă, de Îndată apare victima. Mulțimea scoate un urlet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
constitui și un document istoric pentru perioada postbelică și postrevoluționară de la noi, și în mod deosebit din zonele: Vaslui, Bârlad, Huși. În această carte, autorul ne descrie fapte, obiceiuri, întâmplări, de multe ori hazlii sau mai puțin amuzante, de care povestitorul nu este străin, personal descoperindu-l în multe dintre ele. Scriitorul Corneliu Văleanu, fiind și epigramist (membru al Uniunii Epigramiștilor din Româniaă, are un ascuțit simț de observație, o înclinare/aplecare către satiră și umor, șfichiuiește prin întâmplări trăite de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
de prostii care ne trec prin cap. Desigur, pentru a crea impresie. Eu sunt cel mai inventiv. Din orice fac ficțiune ca un scriitor, de aceea unii îmi spun să scriu proză, fiindcă aș avea succes. Datorită „harului” meu, de povestitor, în cartierul unde locuiesc și mai ales în zona cvartalului meu sunt foarte cunoscut. Salut pe toată lumea și pe cunoscuți și pe necunoscuți, căci așa am fost învățat de mic. Mama, fie-i țărâna ușoară, când mă trimitea prin sat
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Dumnezeu nu le-a lăsat pe toate urmașele Evei la fel de frumoase. Cred că o știi, că ți-a fost elevă. - Cum să nu mi-o aduc aminte? Când am predat lecția „La Broșteni”, fragment din „Amintiri din copilărie” a marelui povestitor Ion Creangă în care spune că Nică a fost dat în gazdă la una Irinuca ce avea o fată balcâză și lălâie, un elev glumeț din bancă a strigat: ”Păi, Beșleagă Marița seamănă cu fata Irinucăi. ”. Clasa de elevi s-
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în cele mai diverse emisiuni și pe mai toate canalele. „Ăștia n au treabă ?”, mă surprind întrebîndu-mă, pus nu știu cum în pielea contribuabilului american. Mă trezesc și îmi răspund singur : „Păi, asta e treaba lor !”. - Multă poveste. Pasiune și talent de povestitor, frenezie narativă, pentru a confirma parcă faptul că românul s-a născut poet - și rămîne poet chiar și cînd se enervează. Pe noptieră mă așteaptă Enervările lui Mirel. „Orice om normal construit nu poate să nu observe faptul că, odată
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a rugului arzând (Ex 3,1-6). Personajele sunt două: Moise și Dumnezeu. Cine asistă la scenă? Nimeni. Cine ne poate povesti scena? Se poate spune: „Moise”. Totuși, povestirea nu este la prima persoană, ci la persoana a treia. Și aici povestitorul „se preface” că este martor, adică se pune în pielea unui martor ocular pentru a putea povesti ceea ce s-a întâmplat. 6. Agonia lui Isus Un alt exemplu foarte clar vine din Noul Testament. În timpul agoniei sale, Isus se roagă în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
separa pe egipteni de israeliți, sufla un vânt puternic de la Est (14,21) și era noapte (14,19-20). Dimineața, israeliții au descoperit trupurile egiptenilor pe malul mării (14,30b). Dar ce au putut să vadă și să audă în timpul nopții? Povestitorul însă îl face pe cititor să asiste la scenă ca și cum ar fi un spectator direct. Dacă acest lucru nu este imposibil, e destul de clar că, în ceea ce privește stilul, această parte a povestirii este mai mult o „reconstruire” decât un raport prezentat
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
critic câteva pagini mai importante. Pentru a exemplifica, voi relua povestirea biblică așa cum ne-o prezintă textul acum. Voi începe acest parcurs cu relatarea creației. Pentru fiecare parte importantă a povestirii voi pune aceleași întrebări: Cine povestește? Cum poate cunoaște povestitorul ceea ce povestește? Există documente extrabiblice care să povestească aceleași evenimente? Care sunt diferențele dintre povestirile biblice și documentele extrabiblice? Cum pot fi explicate aceste diferențe? I. Crearea lumii (Gn 1-2) Ce putem ști despre creație? Cu siguranță foarte puțin, întrucât
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
explicate aceste diferențe? I. Crearea lumii (Gn 1-2) Ce putem ști despre creație? Cu siguranță foarte puțin, întrucât nu era prezent nici un martor când lumea nu exista încă. Primii martori au apărut - evident - numai după crearea speciei umane. De aceea, povestitorul care descrie cum a creat Dumnezeu lumea nu se poate să fi fost martor ocular, în special în cazul primei povestiri a creației (Gn 1,1-2,3), povestire care începe prin cuvintele foarte cunoscute: „La început Dumnezeu a creat cerul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
prin cuvintele foarte cunoscute: „La început Dumnezeu a creat cerul și pământul”. În această relatare, de fapt, Dumnezeu creează primul cuplu uman abia în a șasea zi. Pentru a putea povesti ceea ce s-a întâmplat în primele cinci zile, obligatoriu, povestitorul trebuie să extrapoleze sau să-și „imagineze” ceea ce nici un martor uman nu a putut să vadă cu propriii ochi. În limbajul tehnic al analizei literare, naratorul Gn 1 este „omniscient”, adică dispune de toate cunoștințele și informațiile inaccesibile unei persoane
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]